Pentru cartea despre Stelian Popescu – la care lucrez – recitesc Memoriile lui Constantin Virgil Gheorghiu, publicate în Franța la Editions du Rocher în 1990, sub titlul Memoires, traduse la noi sub titlul Memorii, la Gramar, în 1999.
Am citit cîndva cartea pentru eseul publicat sub titlul: Un mogul: Carol al II-lea. Farmecul studiului în Bibliotecă stă în descoperirile pe care le faci la recitirea unei cărți, de data asta dintr-o altă perspectivă decît cea avută la prima lectură. Sînt sigur că la o altă relecturare, voi descoperi alte noutăți. Rețin acum dezvăluirea din Memorii despre cum se redactau în 1940 Buletinele informative ale Statului. Cu talentu-i de excepție, Constantin Virgil Gheorghiu surprinde o întreagă atmosferă:
„Cartea mea de poezii premiată, Caligrafie pe zăpadă, a apărut la Fundațiile regale pentru «Literatură și artă» cu monograma regelui pe copertă. Este aceeași monogramă regală pe care am purtat-o timp de opt ani pe fiecare nasture al uniformei mele, pe chipiu, pe epoleți. Stagiul de instrucție de trei luni s-a terminat. Îmi continuu serviciul militar la București, la Centrul de ascultare al armatei. Am aici o activitate pe care o îndeplinesc cu entuziasm. Centrul este instalat într-o veche cazarmă, la periferia Bucureștiului. La marginea de vest a capitalei. După cazarmă, e cîmp. Ogoare cu grîu, cu porumb, grădini de zarzavat și ferme de producție a laptelui. E primăvara lui 1940. Cîmpurile și copacii sunt verzi. Pretutindeni sunt flori.
În clădirea Centrului nostru sînt instalate vreo cincizeci de posturi de radio recepție. Sînt în funcțiune zi și noapte. Sîntem aproximativ două sute de soldați, împărțiți în patru echipe, care se schimbă în permanență pentru a asculta emisiunile de radio ale tuturor țărilor și în toate limbile. Douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru. Camarazii mei ascultă tot ce se spune, în toate limbile și în toate țările pe care reușesc să le capteze. Traduc și scriu tot ce au auzit, cu numele și stația emițătoare, data și ora emisiei, pe foi mari, cu antetul Centrului. Triez veștile și le clasez după subiecte. Comandantul nostru, colonelul Ionescu, controlează informațiile noastre și, după ele, redactează un buletin pe care îl dă la bătut la mașină în șapte exemplare. La orele șase dimineața buletinele sunt expediate prin curieri pe motocicletă. Unul dintre ele e destinat Regelui și celelalte Primului Ministru, ministrului Armatei, șefului Biroului de contraspionaj, ministrului Afacerilor Externe și ministrului de Interne. Al șaptelea exemplar e păstrat la noi. Îi informăm astfel, în fiecare dimineață, pe rege, guvernul și pe conducătorii militari despre tot ceea ce se petrece în lume.”
Ipostaza de lucrător la Centrul de Ascultare îi dă lui Constantin Virgil Gheorghiu șansa de a-și aminti în Memorii cum s-a primit la Centru știrea Dictatului de la Moscova:
„Este 26 iunie 1940. Camarazii mei de la Centrul de ascultare al armatei captează o emisiune, în limba engleză, neidentificată, care anunță că sovieticii au dat un ultimatum regelui României, și Armata roșie a și început invadarea teritoriului românesc. Suntem în panică. Toți soldații de la Centrul de ascultare, îngroziți, stau cu urechea lipită de aparate. Îl informăm pe colonelul Ionescu, comandantul nostru, prin telefon, despre ceea ce auzisem. E o oră tîrzie de noapte. Colonelul este la el acasă, dar vine în goană. A ieșit din pat și a venit la Centru fără să se sinchisească de ținuta sa. Are părul în dezordine. Nasturii de la tunică sunt închiși anapoda. Nu l-am văzut niciodată într-o asemenea stare. De cum ajunge, mobilizează echipele de rezervă și intensifică la maxim ascultarea. Ascultăm toate emisiunile tuturor țărilor, în toate limbile, înregistrînd cu spaimă noutățile. La fiecare post e o echipă dublă. Să nu ne scape nimic. Dar nici un post nu mai vorbește, nici de ultimatumul sovietic, nici de invadarea teritoriului românesc de către Armata roșie.
Sperăm ca vestea să fie o păcăleală. Dar colonelul Ionescu rămîne grav, preocupat. Consideră că vestea pe care am captat-o este serioasă. Reală. Ordonă să se intensifice la maxim ascultările și aduce echipe de zi, instalînd grupuri triple de ascultare în fața fiecărui post de recepție. După o oră de ascultare intensă, vestea cade ca un trăsnet:
Trimiterea unui ultimatum sovietic și invadarea României de către Armata roșie sunt confirmate. Vestea e difuzată în același timp de toate posturile de radio din toate țările. În toate limbile. Sovieticii înșiși difuzează textul ultimatumului. Deci nu încape nici un echivoc. Uniunea Sovietică ordonă României să cedeze provinciile Basarabiei și Bucovinei. Sovieticii le acordă românilor un răgaz de trei zile pentru evacuarea celor două provincii, precizînd că, după trecerea acestui răgaz, Armata roșie, masată la frontiera românească, are ordin să ocupe teritoriile cerute.
Redactăm, în grabă, un buletin informativ în mai multe exemplare. Le trimitem, prin curieri motocicliști, în toiul nopții, la palatul regal, la primul ministru și la conducătorii militari. Până dimineața, rămânem pe ascultare. Toți. Nici un soldat nu-și poate părăsi postul său de recepție radio. Deși am auzit de zeci de ori același comunicat, nu ne vine să credem că așa ceva e posibil, pînă-ntr-atît de groaznică este vestea.”
Un moment straniu, rar întîlnit în Istorie (ce să-i faci? Istoria e mare prozator) rămîne întreruperea telegramei cifrate trimise de Legația noastră de la Moscova în noaptea de 26 spre 27 iunie 1940. După primele cuvinte, transmisia se întrerupe. Pentru a afla despre ce-i vorba, Regele și Premierul trebuie să aștepte pînă la șapte dimineața, cînd se va relua transmisia. În volumul Tragedia României. 1939-1947, apărut la Pro Historia în 2004, e redată, prin luare din revista Dialog, revistă a Exilului politic românesc, mărturia lui Horia Georgescu din Dialog, iunie 1988, despre primire telegramei la Direcția Cabinetului și Cifrului:
„Noaptea de 26 iunie 1940, la București, era foarte caldă și grădinile de vară, mai ales la Șosea și pe lacuri, erau pline de clienții veniți să mai scape de zăpușeală. La «Capul Podului», în Palatul Sturdza, care adăpostea Ministerul de Externe, luminile ardeau peste tot la parter, unde se afla Direcția Cabinetului și Cifrului.
Eram printre cei patru, cinci diplomați-cifrori, singurii autorizați să utilizeze dicționarele cifrate care de obicei purtau inițialele recent numiților miniștri ai Afacerilor Străine. Pentru telegrame mai secrete, ne serveam de cel mai nou, marcat «Al. Cr.», după numele lui Alexandru Cretzianu, secretarul-general, al cărui birou era alături.
Cifrul lucra zi și noapte – dar de cîteva săptămîni, de la căderea Franței, rămîneam la birou între 14 și 16 ore la rînd, pe echipe. Pe frontiera Nistrului, ca și pe cea cu Polonia sfîșiată, pe care se instalaseră din 1939 trupe sovietice, incidentele provocate de bolșevici se înmulțeau. Telefoanele zbîrnăiau întruna între noi și capitalele vecine sau apusene. Cam după miezul nopții, telefonistul ministerului, Ștefan, anunță ceva neobișnuit:
«Legația Moscova la telefon». Începe imediat dictarea, pe grupuri de cifre, pe care le descifrăm cu dexteritatea născută din experiență. Telegrama venea direct de la ministrul României, Davidescu, și începea: «Iată textul notei […] ce mi-a fost remisă astă-seară, la orele 22, de către Molotov».
N-a fost greu să rectificăm cifrele grupului greșit și să confirmăm că ele indicau cuvântul «ultimat»…Comunicația telefonică s-a întrerupt însă brusc, cu toate sforțările lui Ștefan de a o restabili prin Centrala Chișinău.
L-am trezit imediat pe dl Cretzianu (care relatează scena în lucrarea sa magistrală The Lost Opportunity, publicată în 1957). El a telefonat fără întîrziere regelui Carol al II-lea și, cîteva minute mai tîrziu, Marelui Stat Major și ministrului Apărării. Toți așteptau ca pe jar restul telegramei, care însă n-a sosit decît șase ore mai tîrziu. Molotov cerea retrocedarea Basarabiei, evacuarea ei de trupele române, dar și «remiterea» Bucovinei de Nord ca despăgubire «pentru 22 de ani de ocupație românească a Basarabiei»”.
Așadar, la vremea respectivă celor mai importanți demnitari li se oferea zilnic un buletin cu principalele informații obținute din ascultarea radiourilor străine. Dar azi? mă întreb. Știu că este un buletin informativ trimis zilnic de SRI demnitarilor conținînd informații culese de Serviciu din surse închise. Există însă și un Buletin în genul celui redactat de Centrul de Ascultare al Armatei în 1940 din ceea ce se numește surse deschise? Pentru a afla răspunsul m-am adresat oficial purtătorului de cuvînt al SRI, jurnalistul Ovidiu Marincea. După două zile, mi s-a răspuns. Da, există și azi un asemenea Buletin informativ. Se numește NewsHub și e trimis demnitarilor online și nu cu motocicleta. Iată răspunsul întreg:
„NewsHub reprezintă un portal care facilitează transmiterea unor fluxuri dinamice de ştiri, actualizate constant pe tematici relevante în planul securităţii naţionale, pentru o informare operativă, cât mai aproape de timpul real. Această soluţie furnizează posibilitatea navigării, consultării rapide şi facile a tematicilor de interes pe diverse dispozitive (laptop, desktop, tabletă, smartphone etc.) Aceste articole pot fi însoţite de fişiere pdf, audio, video şi foto.
Domeniile de interes sunt asociate ameninţărilor actualizate prin intermediul Strategiei Naţionale de Apărare.
Platforma are posibilitatea evidenţierii ştirilor importante şi cu impact imediat prin notificări de tip push.Categorii de surse de presă monitorizate: posturi de televiziune, posturi de radio şi presă online în limba română şi din limbi străine (engleză, franceză, arabă, rusă, ucraineană, maghiară, chineză, bulgară, germană etc.).
Beneficiari externi NewsHub: Administraţia Prezidenţială, Parlamentul României, Guvernul României (MApN, MAE, MAI, Ministerul Sănătăţii), instituţii din domeniul securităţii naţionale (SIE, SPP, STS), Avocatul Poporului.”
Ca să vezi unde am ajuns!
De la trimisul cu motocicleta la trimisul online!
„Ministrul Agriculturii: „Nu s-a luat niciodată în calcul raţionalizarea alimentelor” ”
–
pai daca nu e nevoie, de ce s-ar fi luat.
toate hambarele sint pline ghioalca si pot sustine fara probleme aprovizionarea cu hrana a magazinelor astfel incat rationalizarea’ sa nu fie printre optiuni.
adica…sint pline ghioalca, asa-i? :))
…cam cite luni o puteate papa poporul din hambarele alea, la nevoie?!
sa ninga, sa dea un inghet fix cind nu te astepti e ceva de bun-simt pe vremurile astea
( pentru ca Artificializarea bulverseaza Dinamica Anotimpurilor ),
prin urmare ar fi chiar culmea ca cineva sa spuna, peste o vreme, ca n-a stiut ca ‘starea vremurilor’ a anuntat ca asa ceva se poate intampla oricind:))
in mod normal ar fi ceva de bun-simt apasarea la maxim a pedalei care accelereaza gradinaritul in sere si solarii…
Am adunat în ultimii doi ani o furie imensă.
Aștept ca Parlamentul, Justiția să analizeze și să facă lumină la toate abuzurile, la tot jaful guvernării de „dreapta” în anii 2020 și 2021.
Vrem să știm cum s-au făcut împrumuturile și cum s-au cheltuit banii de am ajuns la mâna bancherilor pentru 50 de ani de acum încolo.
De exemplu Orban în primul minut de mandat s-a grăbit și a dat 400.000 euro fraților Micula.
Acum procesul se rejudecă. Predoiu ce a făcut!? Că era ministru și a semnat ca să se dea banii. De ce nu este luat la întrbări alături de Orban și Cîțu care era la finanțe.
Apoi s-a tot scris despre achizițiile făcute în pandemie.
Și să amintim și de deciizile nebunești și nejustificate luate împotriva populației în pandemie.
Vreau să știu în mod expres cine a dat ordin ca să fie scoase tancurile pe stradă ca să sperie populația.
Vreau să știu nominal cine a dat ordin ca decedații să fie înmormântați în saci de plastic, fără slujbe, fără pomeni.
Vreau să știu de ce rudele nu erau anunțate la deces, de ce nu aveu dreptul să-și petreacă morții.
Groparii au spus că sunau telefoanele din morminte, telefoane date de rude care nu știau de deces.
Poate sunau mama, tatăl, soția sau copilul fiindcă o dată internat erau tăiate de către spital toate legăturile bolnavului cu familia.
Vreau să știu exact persoanele care au interzis accesul în cimitire.
Vreau să știu pe ce bază televiziunile au fost plătite cu reclame imbecile.
Adik cum a justificat Orban acești bani, la ce rubrică din buget.
E clar că a dat bani presei să nu comenteze jaful făcut de peneliști și apoi de useriști. Să închidă ochii.
Vreau să știu sumele făcute cu achizițiile, cu vaccinurile.
Vreau să știu sumele pe achiziții făcute de primăriile PNL și USR, firmele lor de casă. Tot.
Vreau ca toți miniștrii în frunte cu Orban și Cîțu să dea răspunsuri la aceste întrebări.
În 2021 s-a format Coaliția, adik la niște pirania mari s-au alăturat niște pirania mai mici, useriștii.
Mici dar înfometați. Și-au înfipt și ei dinții în diverse posturi bănoase, de exemplu Ghinea cu PNNR.
Vreau să știu de ce guvernul Cîțu a secretizat PNNR-ul.
Atâta timp cât Predoiu se află la Ministerul Justiției nu vom avea răspuns.
Acest ins are atâtea lucruri de făcut dar se ocupă de trei mandate numai de SIIJ de parcă interesează pe draku acest subiect.
Cetățeni, aveți dreptul la aceste răspunsuri!
Trebuie să-i obligăm să răspundă. Mă aștept ca măcar facturile și inflația să vă trezească ca să vedeți cum și-au bătut joc de noi.
Poate un proces colectiv intentat împortiva acestor guverne care ne-au distrus.
Lasati, ca or sa ne dea o criza acum si niste preturi la toate cele ca o sa uitam de ce ati enumerat mai sus.
La fel, presa se face ca nu observa ca au inceput deja in forta.
Toata presa.
…cred ca vor fi mai multe, suprapuse. printre care si cele are s-au manifestat deja.
„12. Daca fiecare tara ar avea un class action la nivel de tara in care toti cetatenii sa-si dea in judecata guvernele, ce-ar face guvernul atunci?Ca atit cit pot eu sa inteleg, un om se lupta in zadar chiar si cu un sef sau o companiel daca toti angazatii ar da in judecata compania, se schimba lucrurile. La fel si la nivel de tara…Unde-i unu’ nu-i putere….
Aia e.”
Bucureștiul a devenit cel mai murdar oraș.
Nu a fost zăpadă, nu a fost un strop de ploaie ca să-l mai spele.
Nu se mai poate respira de atâta praf. Mizerie, mizerie și iar mizerie. Plus „moțul” la mizerie dl. Dan.
Acesta are suta de dosare și nu putem scăpa de el. DNA nu vrea să-și facă treaba.
În București au dispărut oamenii. Au rămas pe străzi doar niște zombi amețiți.
În doi ani guvernele peneliste împreună cu mass-media au ucis spiritual acest oraș.
Nici măcar copiii când ies de la școală nu mai râd, țipă s-au se îmbrâncesc.
Toți am fost dresați cum să NU trăim, cum să ne scundem, cum să stăm pitiți prin unghiere.
Presa, televiziunile s-au dovedit criminale. Și mi se pare normal ca presa să tacă la abuzuri și să mintă atâta timp cât a fost „îndopată” cu zeci ne milioane de euro.
Totuși în ultima lună se întrevede o mică speranță că lumea se va trezi din „adormire”.
Speranța vine de la faptul că majoritatea oamenilor nu mai anunță când au omicron.
Merg pe „burtă” cum se spune. Înghit o aspirină, sau nici aia, și-și văd de treabă.
Probabil că rata reală de infectare în București este peste 70%.
Este primul semn că lumea vrea să iasă din sclavie, să rupă lanțu, gardu, ușa, cum se spune.
Sal’tare maestre.Sanatate va doresc .
Se vede ca va simtiti bine.Sinteti in mina ca si in verva
Nu rideti va rog dar v-as propune la conducerea minunatului Hub.
Am Mai avea o Sansa de a ne strecura printer plumbi spre crincena reduta.Ideologica.
Dar cum nu prea vad sa se intimple asta prea curind
se pare ca vom fi foarte plumbuiti.In zona vitala a buzunarelor ,portofelelor,frigiderelro .
Strategie Nationala de Aparare.?Nationala? Aiurea.
Cum e cam tirziu sa Mai catadicseasca vreun politician sa intrebe onor popor despre ce e aia …strategie nationala eu propun calm.
You got to cool down….
It’s too late to worry…slow down…take it easy.
Cintau cindva niste parasutisti.
Judecind Dupa Jen Psycho nici la Casa Alba nu prea e in regula cu hubul.
Banuiesc ca v-au placut de cei de la Bloomberg.
Nu e nevoie de hub motociclete sau Tesle de MApN
Daca esti de Partea corecta a istoriei e ok.
Sau a trabucului…
Nu .Nu fac vreun BTW despre cit era de potrivita sau nu relatia Bill-Monica pentru caci la ceea ce fac conducatorii Romani la adresa SUA asta e love story.
Mai merita sa ne punem intrebari ce Mai fac acoperitii din press ?
De la analistii patriotic fanariotizati de americani de zeci de Ani cu granturi cu burse cu fonctii la senat la Cotroceni la NATO vom primi lumina.
Slava Domnului ca l Mai avem pe Caragiale
Principal Este insa sa nu citim de ce a plecat de pe la noi .
atunci cind ‘inteligenta artificiala’ a intrat pe teren ‘desteptaciunea’ oamenilor a inceput sa sufere, pentru ca doar o alta ‘inteligenta artificiala’ putea face fata unei asemenea prezente.
–
ceea ce-i lipseste insa ‘inteligentei artificiale’ este fix ‘inteligenta’. prin urmare astazi serviciile de inteligency mai fac doua parale daca si numai daca isi asambleaza structura pe ‘inteligente artificiale’ si pe ‘inteligenti’.
pentru ca ‘inteligenta artificiala’ odata cu manifestarea computerului cuantic e la un pas de desavarsire, caz in care s-ar manifesta Inteligenta Artificiala, serviciile de inteligency vor mai avea un atu daca si numai daca au ca ultima esenta Inteligenta Artificiala sau Inteligenti ( singurii Inteligenti fiind inimile geniale daruite de Natura )
Inteligentii stiu care e puzzle-ul si potrivesc piesele, iar Inteligenta Artificiala potriveste piesele pina i iese puzzle-ul 🙂
pe vremurile astea ‘fluxurile dinamice de stiri’ sint fundamentale exclusiv in confirmarea analizelor.
–
mai altfel: cita vreme se lucreaza cu Viitorul,
cel care tinde sa fie mapat pe vremurile astea fiind chiar acesta, Prezentul devenind astfel doar un implacabil ‘efect’,
stirile despre Prezent sint expirate, daca sint vazute ca fiind ‘cauze’ ( pentru ca ele sint in primul rind ‘efecte’ ale ‘proiectului’ asamblat lucrind in Viitor )
prin urmare ‘fluxul dinamic de stiri’ e bun doar pentru a mari sau miscora probabilitatea unei analize sau a alteia, insa analizele alea deja au produs efecte pe teren!, ‘fluxul dinamic de stiri’ mai avand doar potentialul de a mari la maxim, sau micsora tot asa intensitatea ‘actiunilor’ care insa deja! se manifesta pe teren.
si mai altfel: ‘fluxul dinamic de stiri’ doar devine reper pentru ‘dinamica Lumii Mari’,
analizele, pe vremurile astea, se cer a fi ridicate la masura asta, a Lumi Mari,
deci ori ai cunoastere despre dinamica Lumii Mari si indirect, privind spre fluxul dinamic de stiri care vizeaza un anume loc, sa-ti reglezi acordul fin, ori habar n ai pe ce lume traiesti. cale de mijloc nu mai e.
–
nu mai poti deduce dinamica Lumii Mari asamblind, dinamic, informatii. e nevoie sa ai deja in fata ochilor imaginea puzzle-ului, informatiile pe care le obti fiind folosite cu finete, la clarificarea pozitiei in spatiu si timp a unei piese sau a alteia.
sau altfel spus nivelul la care s-a ajuns ‘cere’ folosirea Logicii ( adica navigarea, concomitent, pe cauza-efect, insa mai cu seama pe efect-cauza )
„În momentul în care primim informări, le citim şi ne considerăm informaţi.”
https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratie-de-presa1463654832
Și la ce le-a folosit dacă le-au primit, le-au citit și „s-au considerat informați”?? De exemplu, iată ce declara cel mai informat om în statul român (Excelența Sa Dulapul) la începutul pandemiei (pe 27 februarie 2020!!!): „Nu există niciun motiv real de panică. Infecţia cu acest virus provoacă in marea majoritate a cazurilor doar simptome uşoare, dureri in gât, tuse și febră, ca in orice răceală.”
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23688305-iohannis-despre-coronavirus-nu-exista-niciun-motiv-real-panica-provoaca-marea-majoritate-cazurilor-doar-simptome-usoare-dureri-gat-tuse-febra-orice-raceala.htm
In articol se discuta despre doua buletine informative diferite: cel din 1940 este realizat de armata romana, cel din 2022 este realizat si transmis online de serviciu de informatii intern. Poate ca armata a ramas sa transmita informarea tot prin motocicleta.
In memoriam ; imi amintesc de un drag prieten, care, dimineata imi trimitea o sinteza a principalelor stiri aparute pe toate
agentiile de presa (prin natura meseriei). Eu sortam aspectele care ma interesau si cautam anumite dezvoltari in presa.
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Drag prieten imi lipsesti enorm, imi lipsesc discutiile despre :…Cicero, Procopius den Cezareea, etc…noutatile de la Paris, etc,etc
Imi lipseste contactul cu „Marii maestri” ai acestei tari (au fost …nu s-au mai nascut altii). Am ramas singur, intr-o lume abjecta
care oscileaza intre diletantism si „prostie cu scoala”.
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Il y a un temps pour chercher et un temps pour perdre……Ecleziast 3