De pe Facebook adunate: Câteva scurte considerații juridice privitoare la caracterul profund nelegal al H.G. nr. 476/2020

Câteva scurte considerații juridice privitoare la caracterul PROFUND #NELEGAL al H.G. nr. 476/2020 privind PRELUNGIREA stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID -19, publicată în M.O. nr. 515 din 16 iunie 2020:
1.1. Din analiza Notei de fundamentare a H.G. nr. 476/2020, rezultă că NU au fost derulate #CONSULTĂRI în vederea elaborării proiectului de act normativ, NU au fost consultați SPECIALIȘTI (nefiind indicată, pe cale de consecință, nici esența recomandărilor primite – și aceasta pentru că ele NU există).
Sunt încălcate astfel dispozițiile IMPERATIVE ale art. 31 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
1.2. Proiectul de H.G. a fost promovat și adoptat FĂRĂ #avizul OBLIGATORIU al Ministerului Justiției.
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (6) din Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin H.G. nr. 555/2001, ”Ministerul Justiţiei AVIZEAZĂ proiectele de acte normative exclusiv din punct de vedere al LEGALITĂŢII, încheind succesiunea operaţiunilor din etapa de avizare.”
Chiar H.G. nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției statuează că această instituție ”analizează și AVIZEAZĂ, după caz, EXCLUSIV din punctul de vedere al constituționalității, LEGALITĂȚII și tehnicii legislative, PROIECTELE de acte normative elaborate de alte ministere” (a se vedea art. 6 secțiunea II pct. 6).
1.3. H.G. a fost adoptat FĂRĂ solicitarea #avizului Consiliului Economic și Social (definit inclusiv de Constituție ca fiind organ consultativ al Parlamentului și al GUVERNULUI în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înființare, organizare și funcționare – a se vedea art. 141)
În aplicarea normelor constituționale de referință, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă IMPUNE (prin art. 31 alin. (3)), ca forma finală a instrumentelor de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative să facă referiri inclusiv la avizul C.E.S. (care trebuie ”consultat OBLIGATORIU asupra proiectelor de acte normative inițate de Guvern”, în domenii de specialitate precum politici economice, politice financiare și fiscale, relații de muncă, protecție socială, agricultură, drepturi și libertăți cetățenești, politici în domeniile sănătății, educației, culturii, sportului, etc. – a se vedea Legea nr. 248/2013 privind organizarea C.E.S.).
Este adevărat că NU este obligatorie obținerea unui astfel de aviz, dar SOLICITAREA avizului este și rămâne OBLIGATORIE!
În jurisprudența sa constantă (a se vedea Deciziile nr. 681/2018, nr. 83/2009, nr. 354/2013), CCR a sancționat NESOLICITAREA avizului C.E.S.
Curtea a statuat că avizele cerute de Constituție sunt OBLIGATORII sub aspectul solicitării acestora, fiind opțiunea autorității căreia i s-a solicitat avizul de a răspunde sau nu în termenul indicat de inițiatorul proiectului sau al propunerii legislative.
În cazul H.G. nr. 476/2020, sancțiunea nesolicitării avizului C.E.S. este NELEGALITATEA!
1.4. H.G. #restrânge exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale (ex. libertatea întrunirilor, accesul la cultură, libertatea economică, dreptul la învățătură, libera circulație, etc.), deși acest lucru se poate realiza NUMAI prin LEGE (fiind încălcat astfel, GROSOLAN, art. 53 alin. (1 -2) din Constituție, care statuează că ”exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns NUMAI PRIN LEGE şi NUMAI DACĂ SE IMPUNE (…), respectiv că ”restrângerea poate fi dispusă NUMAI DACĂ ESTE NECESARĂ într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie PROPORŢIONALĂ cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod NEDISCRIMINATORIU şi FĂRĂ a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.” ).
1.5. Guvernul NU a supus Parlamentului #încuviințarea măsurii de prelungire a stării de alertă pe teritoriul României (și deopotrivă a măsurilor cuprinse în anexele care fac parte integrantă a H.G.), ÎNCĂLCÂND astfel dispozițiile art. 4 din Legea nr. 55/2020.
Am mai spus și repet: controlul parlamentar efectuat asupra hotărârii executivului este expresia raportului juridic stabilit între cele două autorități publice cu privire la exercitarea partajată a atribuției legale referitoare la instituirea/prelungirea stării de alertă.
Dacă Parlamentul încuviințează instituirea stării de alertă (realizând astfel un control de TEMEINICIE și LEGALITATE atât asupra hotărârii Guvernului, cât și asupra măsurilor cu caracter temporar regăsite în cuprinsul acesteia, și confirmând respectarea exigențelor legale), DOAR Parlamentul poate încuviința și prelungirea acesteia!
1.6. Acționând de această manieră, este evident că Guvernul și-a arogat atribuția de legiferare și a acționat ULTRA VIRES, intrând profund abuziv în aria de competență a autorității legislative.
În acest context, a ÎNCĂLCAT și dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principiului #SEPARAȚIEI puterilor în stat și ale art. 61 alin. (1) din legea fundamentală, potrivit cărora ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”.
#dinABUZînABUZ
Comentarii

📹 Videoblitz 📹
Loading