Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

De veghe în lanul de maci. Bani, arme, multinaționale- totul construit pe imense suferințe

De veghe în lanul de maci
Tony Blair a numit retragerea SUA/NATO din Afganistan drept „imbecilă”,sugerând un gest negândit, pripit, lipsit de viziune și strategie, o prostie lipsită de intenție. În aceeași notă sunt majoritatea comentariilor analiștilor – un gest stupid, bazat pe raportări și estimări greșite ale tuturor serviciilor americane care au operat în Afganistan. Chiar așa? Toate serviciile americane au fost în eroare, avansând termene laxe pentru avansarea talibanilor? De la un an, în cel mai pesimist scenariu șase luni, Kabul a fost cucerit în zece zile. Dacă aceasta ar fi valoarea reală serviciilor americane, Statele Unite ar fi încetat să existe cu mult timp în urmă, reeditând „succesul” unor alte imperii efemere. Dar dacă nu este o eroare, ci o operațiune deliberată? Dacă retragerea nu este „imbecilă”, ci o mișcare rece, calculată, pragmatică?
Zona, părăsită în mod intempestiv-cel puțin la nivelul discursului oficial – şi lăsată la cheremul talibanilor, devine o sursă de refugiați, de instabilitate, fundamentalism Islamic și, în mod inevitabil, o bază sigură pentru pregătirea unui nou val de atentate teroriste. Afganistanul are graniță comună cu Turkmenistanul, Uzbekistanul şi Tadjikistanul,trei republici foste sovietice cu care Rusia are relații bune, totuși țări cu populații musulmane. Exportul de fundamentalism Islamic în aceste țări ar expune Rusia pericolului unor atentate, slăbindu-i dramatic poziția în Asia centrală. Este rezonabil ca Putin să fie îngrijorat pentru posibilitatea, dacă nu chiar probabilitatea, infiltrării unor grupări teroriste în interiorul acestor țări vecine și crearea unor zone de instabilitate la granița Rusiei,mai ales că în Afganistan trăiesc numeroși etnici turkmeni, uzbeci și tadjici. Deci plecarea grăbită, fără securizarea zonei, dezavantajeaza puternic Rusia, o slăbește. Să nu uităm că URSS a invadat Afganistanul în 1980 tocmai pentru a-și stabiliza granița sudică. Analizat asfel contextul retragerii americane, putem fi siguri că nu a fost un gest intenționat, grăbit cu intenție? De altfel, unii lideri ai țărilor NATO s-au și grăbit să propună lui Vladimir Putin înființarea unor tabere de refugiați în țările vecine, un fel de tabere intermediare, până când acești refugiați vor primi vize necesare pentru a fi acceptați în țările NATO. O propunere făcută în disperarea lipsei unor soluții. Rusia a refuzat.
Un al doilea vecin al Afganistanului este Iranul. Sigur, putem face greșeala să îi considerăm prieteni, privindu-i miop ca pe niște exponenți ai aceluiași fundamentalism Islamic. Greșit! Iranul este șiit, talibanii sunt suniți. Rivalitatea între suniți și șiiți, Iran – Arabia Saudită pentru exemplificare, este motivul cel mai important pentru care nu avem, din fericire, un monolit islamic ce ar fi de neînvins în ciocnirea cu lumea occidentală. Minoritatea șiită hazara care reprezintă între 10 și 20 % din populația Afganistanului a fost victima unor violențe severe din partea talibanilor. În aceste condiții, stimulat atât de promisiunea talibanilor de a înceta violențele asupra siiților, dar și de dușmanul comun, SUA, Iranul a început negocieri cu talibanii. Totuși, este o înțelegere fragilă, nefavorabilă Iranului care deja găzduiește vreo 3 milioane de refugiați afgani. Încă un motiv pentru a nu trata retragerea SUA ca pe un gest impulsiv.
Cu o graniță comună cu Afganistanul, se poate lăuda și China. Distanta comună este mică, dar granița este în provincia autonomă Xinjiang unde locuiesc uigirii musulmani, existând riscul extinderii ideilor talibanilor și în aceste zone. Epurarea la care sunt supuși uigirii, popor turcic, musulman, de către comuniștii chinezi este un subiect delicat între China și țările musulmane. Desigur, China cea pragmatică a început negocieri cu talibanii, interesată de dezvoltarea „Drumului mătăsii”, dar și de imensele zăcăminte de metale ale Afganistanul. La rândul lor, talibanii au nevoie de parteneriatul cu China, prea puțin interesata de regimul de drepturi și libertăți sau alte fandoseli americane. Totuși dacă predicțiile se îndeplinesc, iar regimul taliban oferă un” safe heaven „pentru Al Qaida și alte organizații teroriste, China nu numai că nu își mai poate apară interesul privind ” Drumul mătăsii ” sau metalele rare, dar devine vecină cu un stat terorist, iar asta nu are cum să nu neliniștească. În loc să își consume energia pentru a împrăștia globalism marxist în lume, minunata Chină ar putea să își consume resursele pentru a se face impermeabilă la terorism. Încă o dată, cine a inventat Al Qaeda și pe Osama pentru a învinge URSS ul? Exact… Dacă a mers o dată, de ce nu și a doua oară? Etapa a doua a razboiului din Afganistan este între SUA și China, pe teritoriul acestui stat. Dacă va câștiga China, intrăm în secolul asiatic, Occidentul fiind definitiv învins.
Pentru a inventaria toți vecinii, am ajuns la Pakistan. Musulman sunit, Pakistanul, până în acest moment, pare singurul avantajat de preluarea puterii de către talibani, pe deplin avantajat. În zonele tribale din Pakistan, Al Qaeda deja se grupează.
O primă concluzie se impune: relațiile din zonă sunt complicate. Negociază Rusia, China și Iranul cu talibanii? Da! Pentru că nu au decât varianta negocierii. Un vecin instabil, cu un război intern, refugiați, jihadisti necontrolabili este o afacere proastă pentru oricare dintre ele. Unde toată lumea vede impulsivitatea și slăbiciunea Americii, eu văd calcul și strategie. Este o strategie riscantă, pe muche de cuțit, care s-ar putea întoarce împotriva ei, sfârșind a avea efectul contrar, în loc să îi vulnerabilizeze rivalii, în fapt, să îi întărească și mă refer în mod special la China. Este singura care poate ieși victorioasă, dar încă nu este jucată definitiv partida.. Retragerea Americii era inevitabilă. Retragerea în felul în care a fost făcută atrage probleme și pentru Iran, China și Rusia, deci să nu ne grăbim să acuzăm SUA de naivitate și hormoni nestăpâniți. Biden și – a exprimat deja interesul pentru combaterea terorismului din Africa. Care Africa este, se știe, în portofoliul Chinei, cu tot cu bogații. Americanii s-au trezit cam târziu, totuși încă nu aruncă prosopul.
Prin ricoșeu, nici Europa nu se simte bine. Valul de imigranți afgani o va pune în dificultate, eufemistic spus. Islamizarea Vestului este o realitate necontestabilă, cartiere întregi sunt „tărâmul nimănui”, legea statului nu se aplică, de fapt, statul nu există în acele teritorii, povara pentru bugetul acestor țări este imensă.  Ei bine, anul 2021 va consemna o nouă etapă în islamizarea Europei, valuri de afgani urmând să fie relocate aici. Cel puțin jumătate dintre ei nu sunt simpli refugiați, ci teroriști la export. Oameni care nu se pot integra, care își aduc cu ei obiceiurile, legile, disputele. Iată, deci, un alt efect al retragerii „pripite”. O Europă sărăcită, instabilă, fără identitate. Nu se putea să rămână nepedepsită obrăznicia cu Nord Stream 2.. O glumă amară ar putea să fie că nici măcar nu era nevoie de încă un val de refugiați, Europa s-ar fi prăbușit oricum sub greutatea prostiei Green Deal ului, cu adevărat imbecil. Sau poate că disensiunile pe tema primirii sau nu a afganilor vor scinda UE. Dacă nu asta, atunci egalitatea de gen, sigur da.. Între timp, Erdoğan câștigă. Timp, bani, putere de negociere, himera unei puteri otomane.
O analiză a situației fără a menționa câmpurile de maci este rizibilă. 90 % din heroina mondială este produsă în Afganistan. 95% din heroina care ajunge în Europa provine de aici. În cei 20 de ani de prezență americană/NATO nu numai că nu au fost eradicate culturile de mac, dar producția de heroină a înflorit. Să medităm în tăcere asupra acestui aspect… Pe piața de hașiș, de marijuana, de heroină, Afganistanul este lider. Narcotraficantii sud-americani sunt niște outsideri în comparație cu afganii. Heroina de aici ajunge de la cartelurile rusești, la Cosa Nostra până în Africa de Sud. Globalizare, nu – i așa? Înlăturați în 2001, talibanii au reușit în 20 de ani să devină extrem de bogați, adevărați narcotalibani, lorzi ai traficului de droguri. Talibanii nu lucrează doar cu cartelurile, ci și cu producătorii de medicamente, deci Big Pharma. Piața opiaceelor este o piață imensă, producătorii de analgezice și medicamente psihiatrice se aprovizionează din India, iar India din Afganistan. Oare de ce îmi vine în minte Vietnamul și implicarea diverselor servicii în traficul de acolo?
Pentru tabloul complet, putem lua în calcul și Hamasul și Hezbollahul, ambele finanțate din traficul de droguri. Pot intra într-un adevărat război pentru supremație cu talibanii.
Cum oare nu a reușit SUA să controleze fenomenul deși a cheltuit sume imense? 2400 de miliarde de dolari. Imens, un efort financiar gigantic. Banii aceștia sunt împrumutați de statul american de la băncile americane, care au încasat până acum dobânzi în cuantum de 500 miliarde de dolari. Iată deci și profitul Big Finance.Cine plătește? Contribuabilul american banalul John. O mare parte a banilor au fost dați contractorilor fără nicio licitație, un fel de stare de alertă perpetuă. Iată deci și multinaționale și producătorii de armament. Petrecerea este completă! Putem paria că investițiile imense declarate în vederea constituirii unei armate afgane ultramoderne au fost simetrice pe hârtie și în realitate?
O problemă cu multe fațete. Ce au construit banii americani în țara afgană? Nimic! Irak, Libia , Afganistan, țări sărăcite, distruse, fără nimic de sperat. Singura speranță pentru a nu muri de foame sunt câmpurile de maci..iată, deci, nașterea primului narcostat. Viitorul? O țară a nimănui, teroriști, atentate, export de război, de teroare. Dacă nu e pericolul covid, e pericolul terorismului. Bani, arme, multinaționale, totul construit pe imense suferințe. Plătit în vieți.
O victorie mare cât o înfrângere. Pentru a nu da greș cu haosul, talibanii au primit acces și la arme sofisticate abandonate de americanii retrași „în grabă”. Cum este posibil să pierzi războiul, dar să revii după 20 de ani mai puternic și mult mai bogat? Cred că nu Alexandre Dumas are răspunsul…
Ni se servește o ficțiune, condimentată cu minciuni și retrageri „impulsive”. Mai bine revăd „Homeland”, îmi plăceau mai mult actorii. (Sursa: Facebook Ana Iordănescu)


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „De veghe în lanul de maci. Bani, arme, multinaționale- totul construit pe imense suferințe”

  • Nu stiu cine este Doamna, dar mi-a placut, a facut o analiza detaliata si o sinteza sumbra, dar realista.
    Din fericire, nu e diavolul atat de negru.
    In prima linie sunt tari puternice, conduse de lideri competenti, care si-au demonstrat valoarea.
    Ma refer la Putin si Xi, cei detestati ( dar si temuti) de Occident, si pentru ca asa e ordinul, si de noi.
    Erdogan are multe defecte, dar e un om hotarat si de actiune. Nu cred ca va face pasul inapoi.
    Cu Iranul nu stiu, dar poporul e belicos.
    Asa ca speranta talibanilor tot in americani ramane.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *