Rândurile pe care le scriu acum vor ajunge la primii cititori în data de 3 august. Este o dată istorică pentru descoperitori, deoarece la 3 august 1492 Cristofor Columb a plecat în prima sa călătorie spre America.
Păstrând proporțiile, la rândul meu plec să descopăr un nou mare talent în minunata lume a picturii…Caut, caut mereu, navighez prin mări și oceane, înfrunt valuri mari, ploi, chiar furtuni, dar și zile cu arșiță. Îndur totul cu stoicism deoarece presimt că a capătul călătoriei voi face o mare descoperire. Asta chiar s-a întâmplat, iar numele artistei este Elena Isabela Munteanu. Este un om remarcabil. De mult timp nu am văzut așa tablouri frumoase. Veți vedea și dumneavoastră după finalul acestui dialog.
-Vă rugăm să vă prezentați
-Mă numesc Elena – Isabela Munteanu, am 42 de ani și sunt pasionată de artele plastice de mic copil. Viața însă m-a îndreptat la un moment dat în altă direcție. Am absolvit Facultatea de Litere a Universității din Craiova și, mai târziu, deoarece pasiunea pentru artele plastice a continuat să mă urmărească, am urmat cursurile Școlii Populare de Arte și Meserii „Cornetti” din Craiova, mai întâi secția de pictură, la clasa domnului profesor Cătălin Solcan, apoi pe cea de grafică, la clasa domnului profesor Alfred Rece.
– În ce tehnici lucrați ?
-Îmi place să lucrez folosind tehnici diferite – creion, pastel, ulei, acrilic, iar subiectele lucrărilor mele sunt și ele diverse: peisaje, portrete, pictură animalieră, natură statică, deoarece îmi place să descopăr frumosul peste tot în jur și în cât mai multe forme.
– Ce putem spune despre arta dumneavoastră din ultimii ani?
– Anii de pandemie m-au făcut să mă refugiez mai mult în artă, în ciuda faptului că profesez în cu totul alt domeniu (sunt profesor de limba franceză). Deși în perspectivă intenționez să continui demersul început, cu siguranță realitatea actuală și-a pus amprenta și asupra modului meu de creație. În acest sens, pot spune că am în pregătire o lucrare surpriză, o ilustrare a viziunii mele asupra acestei realități destul de sumbre pe care o trăim acum, nu lipsită însă de o undă de optimism, fiindcă în general mă caracterizez drept o fire optimistă.
– Interesant, așteptă să vedem lucrarea finalizată. Vă rugăm să ne anunțați de eveniment. La final, câteva cuvinte despre …artă în sine…
-Cred cu tărie că arta are darul și puterea de a transforma, de a schimba oamenii în sens pozitiv, iar artiștii de orice fel ar trebui să aibă în vedere, mereu și cu prioritate, acest lucru.
– Mulțumesc frumos. A fost interesant să vă ascultăm, să vă urmărim viața. La final, vreau să vă felicit din inimă pentru tot ce faceți. Pentru tablourile dumneavoastră de valoare. Este momentul să arătăm și noi onorabililor cititori niște lucrări de artă acum.
Lasă un răspuns