Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă

Descoperitorul de talente. Gabriela Trușcă: „Culorile mi-au adus bucuria”

Când onorabilii cititori vor urmări aceste rânduri, va fi data de 17 iunie. O zi aparte pentru mine. Pentru ce anume? În 17 iunie, dar anul 1932, s-a născut unul dintre pictorii mei preferați, Sabin Bălașa.  Am fost la el acasă și am primit un tablou. În anul de grație 2022, la 17 iunie, vă supun atenției un alt pictor special. Mie îmi place foarte mult, iar după ce îi veți vedea lucrările superbe, el va intra și în rândul coloriștilor pe care îi veți căuta fie pe Facebook, fie în galeriile de artă. Este vorba despre doamna Gabriela Trușcă.

— Vă rog să vă prezentați.
— Sunt medic primar Anestezie – terapie intensivă; pictura și în general artele vizuale mi-au adus bucuria, relaxarea, catharsis-ul absolut necesar când vezi, zi de zi, atâta suferință.
Am început să desenez din copilărie și apoi, paralel cu liceul, am urmat cursurile Școlii Populare de Artă din Sibiu. După specializare în ATI, șevaletul m-a însoțit în camera de gardă. Am participat la expozițiile organizate de Asociația medicilor pictori de la Cluj-Napoca și la expozițiile cenaclului Țuculescu la București. De asemenea, am avut o expoziție personală la Râmnicu Vâlcea și am participat la foarte multe expoziții de grup organizate la Râmnicu Vâlcea pentru pictorii amatori.

— Cum a fost anul 2021 pentru dumneavoastră ?

— În anul  2021 am avut un prieten de nădejde în pictură și literatură. Am hotărât să pictez mai mult, să evoluez, să îmi acord beneficiul căutărilor și explorării culorilor, asocierilor lor și să transmit puterea lor subtilă de sugestie. Hotărârea mea este luată, vreau să încep o cariera nouă, doresc să fiu pictoriță.

— Ce vă doriți pentru anul 2022?
— Cel mai mult doresc să fie pace, să nu văd oameni suferind, să lăsăm lumea să rezoneze natural cu pământul care îi hrănește și-i ocrotește. Toată drama aceasta cu războiul din est mă răvășește îngrozitor, iar eu mi-am propus să fac pictura ca o artă și nu ca un refugiu.

— Felicitări! Să vedem câteva superbe tablouri.

 


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Descoperitorul de talente. Gabriela Trușcă: „Culorile mi-au adus bucuria””

  • Un articol superb ,absolut minunat ! Picturile doamnei Gabriela Trușcă sunt fabulos de frumoase , superbe ! Ador pictura !Tatăl meu picta foarte frumos și era deosebit de talentat dar și eu am pictat o perioadă ,dar foarte puțin și nici nu mi-am făcut timp pentru aceasta, că eram prea ocupată cu învățatul și cu serviciul ,care era unul în care făceam navetă dar …niciodată nu este prea târziu să mă apuc din nou ,dacă vreau eu cu adevărat ,că îmi place mai mult să scriu ! Și visul meu din copilărie încă de la 6 ani a fost să lucrez în comunicare ,dar prioritățile vieții pentru mine și întreținerea familiei mele au fost altele, iar acum când aș fi vrut și eu sa fiu puțin încurajată ,am parte mau mult de „bețe în roate „! Și
    tatălui meu îi plăcea să scrie versuri și epigrame ! De câte ori privesc un tablou mi-aduc aminte cu bucurie

    de copilăria mea în care nimic nu era prea mult pentru părinții mei pentru a ne face fericiți pe mine și pe fratele meu cu excursii, drumeții și vacanțe la țară, la munte sau la mare, pentru mine acestea reprezentând și minunate exerciții de stimulare a imaginației ! Vă mulțumim ! Felicitări și mult succes vă dorim im continuare !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *