Zori de zi în 12 august când scriu aceste rânduri modeste. Mă uit la istoria filei de calendar unde scrie faptul că la data de 12 august, dar 1492, Cristofor Columb descoperă Insulele Canare în primul său drum spre Lumea Nouă. Dacă păstrăm proporțiile și eu sunt un descoperitor, dar de talente autentice în minunata lume a armoniilor cromatice.
Numele pe care îl propunem astăzi atenției distinșilor cititori este Mihaela Florescu. Un pictor adevărat, cu numeroase calități pe care a reușit să le cultive și să le pună în valoare. Mai multe detalii în interviul următor.
-Vă rugăm să vă prezentați.
-Sunt Mihaela Florescu, născută în comuna Țifești, din județul Vrancea. Apropierea de pictură a existat de când eram copil. Ce să vă spun, m-am pomenit desenând prin curte, curte de țară, făceam urme cu un băț, venea popa pe la noi și spunea că o să ajung pictor. Apoi am lucrat în cărbune, acuarelă, a fost mare pasiune pentru desen și pictură. Pasiune ascunsă deoarece viața a urmat alte cărări. Peste ani, fiu meu mai mare Ovidiu – Andrei m-a îndemnat să revin. El făcea artă fotografică deja. Am ajuns a Școala Populară de artă. Aici am avut un profesor aparte, pe Nora Novak. Ea m-a stimulat să merg la facultate. Aveam atunci 46 de ani. Puteam să fiu mama studenților. A fost pentru mine mai mult o evaluare examenul de admitere. Și am intrat! Am găsit înțelegere la locul meu de muncă, făceam și facultate, dar mergeam și la muncă, unde se făceau 2 schimburi. Când eram în atelierul de pictură, îmi plăcea cel mai mult.
-Ce teme abordați în tablouri?
-Peisaje, portrete la comandă, mai am adaptări după picturi celebre.
-Ce tehnică vă este mai familiară?
-Eu lucrez mai mult în acrilic și ulei. Cu acuarela doar cochetez, dar îmi place foarte mult și această tehnică.
-Ce vă doriți?
– Încurajată de familie – soțul e pensionar acum – vreau ca după participări la mai multe expoziții colective să organizez o expoziție personală. În general, îmi doresc să aduc bucurie și să ofer tuturor o stare de bine!
-Felicitări pentru ce faceți! Să vedem acum niște tablouri.
Înainte de a intra la galeria de artă vreau să menționez că personal am fost profund impresionat de toate lucrările semnate în dreapta jos de doamna Florescu. Am remarcat tenacitatea sa în drumul prin viață, inclusiv acum, când a ajuns bunică. Îi dorim multă putere, sănătate și tablouri care să ne încânte mereu, chiar și în zilele când aflăm de noile crize suprapuse ale planetei noastre.
Vă mulțumim pentru un articol foarte frumos și foarte interesant, superb! Mi-au atras atenția in mod deosebit portretul de femeie foarte frumos,foarte luminos și foarte expresiv realizat în culori vii,strălucitoare, chipul de bărbat realizat în grafică, dar și peisajele superbe absolut minunate ale doamnei Mihaela Florescu! Știu ce înseamnă să realizezi un tablou într-adevăr valoros fiindcă tatăl meu picta foarte frumos și a fost elevul marelui pictor Vrâneanțu !Fiind foarte talentat, tatăl meu a avut și expoziții de pictură, pe care le-am avut și eu ,dar în școala generală și în liceu că eu eram pasionată mai mult de literatură la care de asemenea tatăl mei avea mul talent ,ca si la șah unde a ajuns candidat de maestru, dar era cu mult mai valoros de atât! Poate numele Constantin Vasilescu vă spune ceva !Oricum ar fi, noi ,românii suntem un popor foarte talentat !