Dincolo de zgomotul electoral: Legea nu mai este scut, ci armă

,,Jos Voineag; Jos Savonea; Jos Predoiu”

Astăzi, 10 Decembrie 2025: Protest Masiv în Fața CSM și la Cluj: Sute de Cetățeni Cer Demisia Liei Savonea, a lui Marius Voineag și Cătălin Predoiu.

Nu mai este timp pentru dezbateri ideologice. În contextul actual al societății românești, dezbaterile politice și electorale adesea eclipsează problemele structurale profunde care afectează viața de zi cu zi a cetățenilor. Nu este vorba aici de figuri precum Nicușor Dan sau Călin Georgescu, ci de o realitate dură: justiția din România, condusă politic și transformată într-un instrument al puterii, a adus suferință profundă pentru milioane de oameni în ultimii 35 de ani. Cetățenii se confruntă cu un sistem judiciar care, în loc să garanteze egalitatea în fața legii, perpetuează inechități generând frică și dispreț în rândul populației.

Problema justiției nu se reduce la etichete ideologice precum suveranism versus progresism. Contestațiile la adresa legitimității sistemului judiciar românesc transcend aceste diviziuni artificiale, concentrate pe ,,prostii sorosiste sau georgisme”. În esență, este vorba despre o inversare periculoasă: puterea legii, care ar trebui să fie impersonală, universală și rece, aplicându-se tuturor indiferent de statut, a fost înlocuită de legea puterii, arbitrară, selectivă și ,,caldă” doar pentru cei privilegiați. Această metamorfoză a dus la o erodare a încrederii publice, transformând justiția dintr-un pilon al democrației într-un mecanism de control și represiune.

Suferința Cetățenilor, Un Bilanț al Ultimilor 35 de Ani

De la căderea comunismului în 1989, justiția română a evoluat sub influența unor reforme incomplete și a intervențiilor politice constante. Cetățenii au plătit prețul: mii de cazuri tragice care ilustrează cum sistemul poate distruge vieți. Un exemplu este cel al condamnaților grav bolnavi, cărora li se refuză eliberarea condiționată sau tratamentul medical adecvat. Au fost raportate cazuri în care deținuți au murit în închisoare din cauza neglijenței, cum ar fi un condamnat eliberat abia în comă sau altul decedat în instanță împotriva voinței sale. Aceste tragedii subliniază cum justiția ,,ucide represiv”, fără ca magistrații să fie trași la răspundere echivalentă cu gravitatea erorilor lor. În ultimii 35 de ani, astfel de abuzuri au generat o pierdere profundă de încredere, România având unul dintre cele mai scăzute niveluri de încredere în justiție din Uniunea Europeană.

Independența Judiciară, O Iluzie Măsurată în Privilegii

Criticile aduse sistemului judiciar pun accent pe lipsa reală de independență, mascată de privilegii precum pensiile speciale. Magistrații pot ieși la pensie la 48 de ani după 25 de ani de serviciu, beneficiind de pensii de 7-8 ori mai mari decât media națională, în timp ce populația generală se confruntă cu creșteri ale vârstei de pensionare. Aceste beneficii, introduse în 2005 sub guvernul Tăriceanu și ministrul Justiției Monica Macovei, au fost justificate prin stresul ocupațional, dar au devenit un simbol al inechității. Reformele recente, impuse de condițiile PNRR ale UE, vizează creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, dar protestele magistraților, sub formă de ,,suspendări de activitate”, demonstrează rezistența la schimbare.

Influența politică este evidentă în structurile judiciare: instituții precum Inspecția Judiciară sau Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) sunt criticate pentru lipsa competiției reale în alegeri, unde candidați unici precum Roxana Petcu sau Elena Costache sunt aleși automat, slăbind răspunderea. Mai mult, ,,culoarele justiției”, rețele informale de influență, determină rezultatele dosarelor, ignorând probele și favorizând relațiile personale sau dependențele ierarhice.

,,Jos Voineag; Jos Savonea; Jos Predoiu” – Justiția română actuală, condusă politic și marcată de privilegii, a transformat ,,puterea legii” în ,,legea puterii”, cauzând suferință profundă cetățenilor în ultimii 35 de ani. Nu mai este timp pentru dezbateri ideologice.