Marcel Ciolacu: „E o speculă. Noi am făcut o mare tâmpenie. S-a vândut toată energia electrică pe anul acesta. Am vândut energia cu 200 -300 de lei, iar acum se vinde cu 4000 de lei”

Discursul prin care Vladimir Putin justifică lovirea Ucrainei

Vladimir Putin: Dragi cetățeni ai Rusiei! Dragi prieteni!
Astăzi, consider din nou necesar să revin la evenimentele tragice care au loc în Donbas și la problemele cheie privind asigurarea securității Rusiei însăși.
Voi începe cu ce am spus în mesajul meu rostit la 21 februarie anul acesta. Este vorba despre ceea ce ne provoacă îngrijorare și alarmă deosebită, despre acele amenințări fundamentale care, an de an, pas cu pas, sunt create cu grosolănie și fără ruşine de politicienii iresponsabili din Occident împotriva țării noastre. Mă refer la extinderea blocului NATO spre est, aducând infrastructura militară mai aproape de granițele ruseşti.
Este bine cunoscut faptul că, timp de 30 de ani, am încercat cu insistență și răbdare să ajungem la un acord cu țările lider ale NATO cu privire la principiile securității egale și indivizibile în Europa. Ca răspuns la propunerile noastre, ne-am confruntat constant fie cu înșelăciune și minciuni cinice, fie cu încercări de presiune și șantaj, în timp ce Alianța Nord-Atlantică, între timp, în ciuda tuturor protestelor și îngrijorărilor noastre, se extinde constant. Mecanismul militar se mișcă și, repet, se apropie de granițele noastre.

De ce se întâmplă toate acestea? De unde acest mod obscen de a vorbi din poziţia propriei exclusivităţi, infailibilităţi şi permisivităţi? De unde vine atitudinea disprețuitoare, disprețuitoare față de interesele noastre și revendicările absolut legitime?
Răspunsul este clar, totul este clar și evident. Uniunea Sovietică, la sfârșitul anilor 80 ai secolului trecut, s-a slăbit, apoi s-a dezmembrat pur și simplu. Întregul curs al evenimentelor, care s-au petrecut atunci, constituie o lecție bună și pentru noi astăzi; a arătat în mod convingător că paralizia puterii și a voinței este primul pas către degradarea completă și uitare. De îndată ce ne-am pierdut o vreme încrederea în noi, imediat totul şi echilibrul de putere din lume a fost încălcat.

Acest lucru a condus la faptul că fostele tratate și acorduri practic nu mai sunt în vigoare. Persuasiunea și solicitările nu ajută. Tot ceea ce nu satisface hegemonul, pe cei aflaţi la putere, este declarat arhaic, învechit, inutil. Și invers: tot ceea ce li se pare benefic este prezentat ca adevărul suprem, înaintat cu orice preț, în mod prostesc, prin toate mijloacele. Dizidenţii sunt îngenuncheaţi.

Ceea ce spun acum nu se referă doar la Rusia și nu stârneşte doar îngrijorarea noastră. Acest lucru este valabil pentru întregul sistem de relații internaționale și, uneori, chiar și pentru aliații SUA înșiși. După prăbușirea URSS, a început de fapt rediviziunea lumii, iar normele de drept internațional care se stabiliseră până atunci – cele cheie, de bază au fost adoptate la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și au consolidat în mare măsură rezultatele acestuia – au început să-i încurce pe cei care s-au declarat învingători în „războiul rece”.

Desigur, în viața practică, în relațiile internaționale, în regulile de reglementare a acestora, a fost necesar să se țină cont de schimbările situației din lume și de echilibrul de putere în sine. Totuși, acest lucru ar fi trebuit făcut cu profesionalism, lin, cu răbdare, ținând cont și respectând interesele tuturor țărilor și înțelegând propria responsabilitate. Dar nu – a urmat starea de euforie de superioritate absolută, un fel de formă modernă de absolutism, și chiar pe fondul unui nivel scăzut de cultură generală și al aroganței celor care au pregătit, adoptat și impus decizii care erau benefice doar pentru ei înșiși, iar situația a început să se dezvolte conform unui scenariu diferit.

Nu trebuie mers departe pentru exemple. Întâi, fără nicio sancțiune din partea Consiliului de Securitate al ONU, a fost desfăşurată o operațiune militară sângeroasă împotriva Belgradului, cu folosirea aviaţiei și a rachetelor, chiar în centrul Europei. Au fost câteva săptămâni de bombardare continuă a orașelor civile, a infrastructurii vitale. Trebuie să reamintim aceste fapte, altfel unor colegi occidentali nu le place să-și amintească acele evenimente, iar când vorbim despre ele preferă să indice nu normele dreptului internațional, ci circumstanțele pe care le interpretează după cum consideră de cuviință.

Apoi a venit rândul Irakului, Libiei, Siriei. Folosirea nelegitimă a forței militare împotriva Libiei, pervertirea tuturor deciziilor Consiliului de Securitate al ONU privind problema libiană a dus la distrugerea completă a statului, la apariția unui focar imens de terorism internațional, la faptul că țara s-a prăbușit într-o catastrofă umanitară, în abisul unui război civil de lungă durată care nu s-a oprit până acum. Tragedia, care a afectat sute de mii, milioane de oameni nu numai în Libia, ci în toată această regiune, a dat naștere unui exod migrator masiv din Africa de Nord și Orientul Mijlociu către Europa.
O soartă similară a fost pregătită şi pentru Siria. Acţiunile armate ale coaliției occidentale pe teritoriul acestei țări fără acordul guvernului sirian și sancțiunea Consiliului de Securitate al ONU – nu este altceva decât agresiune, intervenție.

Totuși, un loc aparte în acest şir îl ocupă, desigur, invazia Irakului, de asemenea, fără niciun temei legal. Ca pretext, au fost alese informații de încredere, pe care chipurile le deţin Statele Unite ale Americii despre existenţa armelor de distrugere în masă în Irak. Ca dovadă a acestui lucru, public, în fața lumii întregi, secretarul de stat american scutura un fel de eprubetă cu pulbere albă, dând asigurări întregii lumi că aceasta este o arma chimică dezvoltată în Irak. Și apoi s-a dovedit că toate acestea au fost o farsă, o cacealma: nu există arme chimice în Irak. Incredibil, surprinzător, dar faptul rămâne fapt. Au fost minciuni la cel mai înalt nivel de stat și de la tribuna înaltă a ONU. Și ca rezultat – victime uriașe, distrugeri, o creștere incredibilă a terorismului.

În general, se creează impresia că aproape peste tot, în multe regiuni ale lumii, unde SUA vin să-și stabilească propria ordine, în consecință, rămân răni sângeroase, care nu se vindecă, ulcere ale terorismului internațional și ale extremismului. Tot ceea ce am spus sunt cele mai flagrante, dar în niciun caz singurele exemple de nerespectare a dreptului internațional.
În acest şir se află şi promisiunile făcute țării noastre de a nu extinde NATO nici măcar un centimetru spre est. Repet – ne-au înșelat. Da, se spune adesea că politica este o afacere murdară. Poate, dar nu în aceeași măsură, nu până la acest nivel. La urma urmei, un astfel de comportament de înșelăciune contrazice nu numai principiile relațiilor internaționale, ci mai presus de toate normele general recunoscute de moralitate și etică. Unde este justiția și adevărul aici? Doar o grămadă de minciuni și ipocrizie.

Apropo, înşişi politicienii, politologii și jurnaliștii americani scriu și vorbesc despre faptul că un adevărat „imperiu al minciunilor” a fost creat în interiorul SUA în ultimii ani. Este greu să nu fi de acord cu asta – pentru că aşa şi este. Dar să nu ne sfiim: Statele Unite ale Americii sunt totuşi o țară măreaţă, o putere creatoare de sisteme. Toți sateliții ei nu numai că aprobă cu blândeţe și respect, îi cântă din orice motiv, ci îi și copiază comportamentul, acceptă cu entuziasm regulile pe care le propune. Prin urmare, pe bună dreptate, putem spune cu încredere că întregul așa-numit bloc occidental, format de Statele Unite după propriul chip și asemănare, este chiar „imperiul minciunii”.

În ceea ce privește țara noastră, după prăbușirea URSS, cu toată deschiderea fără precedent a noii Rusii moderne, disponibilitatea de a lucra cinstit cu SUA și alți parteneri occidentali și în condițiile dezarmării practic unilaterale, ei au încercat imediat să strângă, să ne sugrume și să ne distrugă complet. Exact aşa s-a întâmplat şi în anii 90, la începutul anilor 2000, când așa-numitul Occident colectiv a susținut în cel mai activ mod separatismul și bandele de mercenari din sudul Rusiei. Ce victime, ce pierderi ne-au costat toate acestea atunci, prin ce încercări a trebuit să trecem înainte de a rupe în sfârșit spatele terorismului internațional din Caucaz. Ne amintim asta și nu vom uita asta niciodată.

Da, de fapt şi până în ultima vreme, nu au încetat încercările de a ne folosi în propriile interese, să ne distrugă valorile tradiționale și să ne impună pseudo-valorile lor, care ne-ar coroda pe noi, poporul nostru din interior, acele atitudini, care se plantează deja agresiv în țările lor și care duc direct la degradare și degenerare, deoarece contrazic însăși natura omului. Nu se va întâmpla asta, nimeni nu a reuşit s-o facă vreodată. Nici acum nu va funcționa.
În ciuda tuturor, în decembrie 2021, am făcut totuși din nou o încercare de a conveni cu Statele Unite ale Americii și aliații săi asupra principiilor asigurării securității în Europa și asupra neextinderii NATO. Totul în zadar. Poziția SUA nu se schimbă. Ei nu consideră necesar să negocieze cu Rusia pe această problemă cheie pentru noi, ei îşi urmăresc propriile obiective, ne neglijează interesele.

Și bineînțeles, în această situație, avem o întrebare: ce să facem în continuare, la ce să ne așteptăm? Știm bine din istorie cum în anii ’40 și începutul anilor ’41 Uniunea Sovietică a încercat în toate modurile posibile să prevină sau cel puțin să întârzie izbucnirea războiului. În acest scop, printre altele, a încercat literalmente până în ultimul moment să nu provoace un potențial agresor, nu a efectuat sau a amânat acțiunile cele mai necesare, evidente, pentru a se pregăti pentru respingerea unui atac inevitabil. Iar acei pași, care au fost totuşi făcuți în cele din urmă, au întârziat catastrofal.

Drept urmare, țara s-a dovedit nepregătită să facă față pe deplin invaziei Germaniei naziste, care ne-a atacat patria, la 22 iunie 1941, fără să anunţe războiul. Inamicul a fost oprit și apoi zdrobit, dar cu un preț colosal. Încercarea de a liniști agresorul în ajunul Marelui Război Patriotic s-a dovedit a fi o greșeală care a costat scump poporul nostru. În primele luni de lupte, am pierdut teritorii uriașe, importante din punct de vedere strategic, și milioane de oameni. A doua oară nu vom permite repetarea greșelii, nu avem dreptul.

Cei care aspiră la dominația lumii, public, cu impunitate și, subliniez, fără niciun motiv, ne declară pe noi, Rusia, dușmanul lor. Într-adevăr, astăzi ei au capacități financiare, științifice, tehnologice și militare mari. Suntem conștienți de acest lucru și evaluăm obiectiv amenințările care se fac la adresa noastră constant în sfera economică, precum și capacitatea noastră de a rezista acestui șantaj obraznic și permanent. Repet, le evaluăm fără iluzii, extrem de realist.

În ceea ce privește sfera militară, Rusia modernă, chiar și după prăbușirea URSS și pierderea unei părți semnificative a potențialului său, este astăzi una dintre cele mai puternice forţe nucleare din lume și, mai mult decât atât, deţine anumite avantaje într-o serie de cele mai noi tipuri de arme. În acest sens, nimeni nu ar trebui să se îndoiască că un atac direct asupra țării noastre va duce la înfrângere și la consecințe grave pentru orice potențial agresor.
În același timp, tehnologiile, inclusiv tehnologiile de apărare, se schimbă rapid. Conducerea în acest domeniu trece și va continua să treacă din mână în mână, dar dezvoltarea militară a teritoriilor adiacente granițelor noastre, dacă o vom permite, va rămâne pentru decenii înainte, și poate chiar pentru totdeauna, și va crea o dezvoltare în continuă creștere, absolut amenințare inacceptabilă pentru Rusia.

Chiar și acum, pe măsură ce NATO se extinde spre est, situația pentru țara noastră se înrăutățește și devine mai periculoasă de la an la an. Mai mult, în ultimele zile, conducerea NATO a vorbit deschis despre necesitatea accelerării, forţării înaintării infrastructurii Alianței până la granițele Rusiei. Cu alte cuvinte, își întăresc poziția. Nu mai putem continua să observăm ceea ce se întâmplă. Ar fi absolut iresponsabil din partea noastră.
Extinderea în continuare a infrastructurii Alianței Nord-Atlantice şi dezvoltarea militară a teritoriilor Ucrainei care a început sunt inacceptabile pentru noi. Problema, desigur, nu este în organizația NATO în sine – care este doar un instrument al politicii externe a SUA. Problema este că în teritoriile adiacente nouă, subliniez în propriile noastre teritorii istorice, se creează o „anti-Rusie” ostilă, care a fost plasată sub control extern deplin, este intens întărită de forțele armate ale țărilor NATO și este dotată cu cele mai moderne arme.

Pentru SUA și aliații lor, aceasta este așa-numita politică de descurajare a Rusiei, dividende geopolitice evidente. Și pentru țara noastră, aceasta este, în cele din urmă, o chestiune de viață și de moarte, o chestiune a viitorului nostru istoric ca popor. Și aceasta nu este o exagerare – este un adevăr. Aceasta este o amenințare reală nu doar pentru interesele noastre, ci pentru însăși existența statului nostru, suveranitatea acestuia. Aceasta este tocmai linia roșie despre care s-a vorbit de multe ori. Au trecut peste ea.

În acest sens voi vorbi și despre situația din Donbas. Vedem că acele forțe care au dat o lovitură de stat în 2014, în Ucraina, au preluat puterea și o dețin cu ajutorul, de fapt, a unor proceduri electorale decorative, au renunţat definitiv la soluționarea pașnică a conflictului. Timp de opt ani, neîncetat de opt ani, am făcut tot posibilul pentru a rezolva situația prin mijloace pașnice, politice. Totul degeaba.
Aşa cum am spus în mesajul meu anterior, nu se poate privi ce se întâmplă acolo fără suferinţă. Au devenit pur și simplu imposibil de suportat toate acestea. A fost necesar să oprim imediat acest coșmar – genocidul împotriva milioanelor de oameni care trăiesc acolo, care se bazează doar pe Rusia, au speranţă doar în noi. Aceste dorinţe, sentimente, suferinţe ale oamenilor au fost pentru noi motivul principal pentru care am luat decizia de recunoaștere a republicilor populare din Donbas.

Ce cred că este important să subliniez acum. Țările lider NATO, pentru a-și atinge propriile obiective, susțin în toate naționaliștii extremişti și neonaziștii din Ucraina, care, la rândul lor, nu-i vor ierta niciodată pe cei din Crimeea și Sevastopol pentru libera lor alegere – reunirea cu Rusia.

Ei, desigur, vor merge în Crimeea și, la fel ca în Donbas, cu un război, pentru a ucide, aşa cum au ucis oameni fără apărare şi luptătorii din bandele naționaliștilor ucraineni, complicii lui Hitler, în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patiei. Ei declară deschis că revendică o serie întreagă de alte teritorii rusești.

Întregul curs al evenimentelor și analiza informațiilor primite arată că este inevitabilă confruntarea Rusiei cu aceste forțe. Este doar o chestiune de timp: ei se pregătesc, așteaptă momentul potrivit. Acum ei pretind că dețin și arme nucleare. Nu vom permite să facă acest lucru.

După cum am spus mai devreme, după destrămarea URSS, Rusia a acceptat noi realități geopolitice. Respectăm și vom continua să tratăm cu respect toate țările nou formate din spațiul post-sovietic. Respectăm și vom continua să respectăm suveranitatea lor, iar un exemplu în acest sens este ajutorul pe care l-am oferit Kazahstanului, care s-a confruntat cu evenimente tragice, cu o provocare la adresa statului și integrității sale. Dar Rusia nu poate să se simtă în siguranță, să se dezvolte, să trăiască cu o amenințare constantă, care vine dinspre teritoriul Ucrainei moderne.

Permiteți-mi să vă amintesc că în perioada 2000-2005 am dat o respingere militară teroriștilor din Caucaz, am apărat integritatea statului nostru, am salvat Rusia. În 2014, au sprijinit locuitorii din Crimeea și Sevastopol. În 2015, am folosit Forțele Armate pentru a pune o barieră de încredere în calea pătrunderii teroriștilor din Siria în Rusia. Nu aveam altă cale să ne protejăm.
Același lucru se întâmplă și acum. Nouă şi vouă pur și simplu nu ne-a rămas nicio altă posibilitate de a apăra Rusia, poporul nostru, cu excepția celei pe care vom fi forțați să o folosim astăzi. Circumstanțele ne impun să luăm măsuri decisive și imediate. Republicile populare din Donbas s-au adresat Rusiei cu cererea de ajutor.

În acest sens, în conformitate cu articolul 51 din partea 7 a Cartei ONU, cu sancțiunea Consiliului Federației Ruse și în conformitate cu tratatele de prietenie și asistență reciprocă ratificate de Adunarea Federală la 22 februarie a acestui an cu Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk, am decis desfăşurarea unei operațiuni militare speciale.

Scopul acesteia este apărarea oamenilor, care timp de opt ani au fost supuși hărțuirii și genocidului de către regimul de la Kiev. Și pentru aceasta ne vom strădui pentru demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, precum și pentru aducerea în fața justiției a celor care au comis numeroase crime sângeroase împotriva civililor, inclusiv a cetățenilor Federației Ruse.

În același timp, în planurile noastre nu intră ocuparea teritoriilor ucrainene. Nu vom impune nimănui nimic cu forța. În același timp, auzim că, în ultima vreme, în Occident se vorbește din ce în ce mai des că documentele semnate de regimul totalitar sovietic, care consolidează rezultatele celui de-Al Doilea Război Mondial, nu ar mai trebui îndeplinite. Ei bine, cum să răspundem la asta?

Rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial, precum și sacrificiile făcute de poporul nostru pe altarul victoriei asupra nazismului sunt sacre. Dar acest lucru nu contravine valorilor înalte ale drepturilor și libertăților omului, pornind de la realitățile care s-au dezvoltat în prezent în toate deceniile postbelice. De asemenea, nu anulează dreptul națiunilor la autodeterminare, consacrat în articolul 1 al Cartei ONU.

Vă reamintesc că nici în timpul creării URSS, nici după cel de-al Doilea Război Mondial, oamenii care trăiesc în anumite teritorii, care fac parte din Ucraina modernă, nimeni nu a întrebat vreodată cum doresc ei înșiși să-și construiască viața. La baza politicii noastre se află libertatea, libertatea pentru toţi de a alege, de a-și determina în mod independent propriul viitor și viitorul copiilor. Și considerăm important ca acest drept – dreptul de a alege – să poată fi folosit de toate popoarele care trăiesc pe teritoriul Ucrainei de astăzi, de oricine își dorește.

În acest sens, mă adresez cetățenilor Ucrainei. În 2014, Rusia a fost obligată să apere locuitorii Crimeii și Sevastopolului de cei pe care voi înșivă îi numiți „naziști”. Locuitorii din Crimeea și Sevastopolul au făcut propria alegere – să fie alături de patria lor istorică, cu Rusia, iar noi am sprijinit acest lucru. Repet, pur și simplu nu am putut face altfel.

Evenimentele de astăzi sunt legate nu de dorința de a încălca interesele Ucrainei și ale poporului ucrainean. Acestea au legătură cu apărarea Rusiei însăși de cei care au luat Ucraina ostatică și încearcă să o folosească împotriva țării noastre și a poporului său.

Repet, acțiunile noastre sunt de autoapărare împotriva amenințărilor care ni se creează și de un dezastru și mai mare decât ceea ce se întâmplă astăzi. Oricât de greu ar fi, vă rog să înțelegeți acest lucru și vă îndemn la cooperare pentru a întoarce cât mai curând această pagină tragică și a merge împreună înainte, pentru a nu permite nimănui să se amestece în treburile noastre, în relațiile noastre, ci să le construim singuri, astfel încât să se creeze condițiile necesare depășirii tuturor problemelor și, în ciuda existenţei granițelor de stat, să ne întărească din interior în ansamblu. Cred în asta – tocmai în aceasta este viitorul nostru.

Trebuie să mă adresez şi personalul militar al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Dragi tovarăși! Părinții voștri, bunicii, străbunicii voștri nu pentru asta s-au luptat cu naziștii, au apărat patria noastră comună pentru ca neonaziștii de astăzi să preia puterea în Ucraina. Ați depus un jurământ de credință poporului ucrainean, nu juntei anti-populare, care jefuiește Ucraina și își bate joc de popor.
Nu urmaţi ordinele criminale ale acesteia. Vă îndemn să depuneţi armele imediat și să mergeți acasă. Permiteți-mi să vă explic: toți militarii armatei ucrainene care îndeplinesc această cerință vor putea părăsi liber zona de luptă și se vor întoarce la familiile lor.
Încă o dată, subliniez cu tărie că toată responsabilitatea pentru o posibilă vărsare de sânge va reveni în întregime conștiinței regimului care conduce pe teritoriul Ucrainei.

Acum câteva cuvinte importante, foarte importante şi pentru cei care ar putea fi tentați să intervină în evenimentele în desfășurare. Cine încearcă să ne împiedice, și cu atât mai mult să creeze amenințări pentru țara noastră, pentru poporul nostru, să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și vă va duce la asemenea consecințe pe care nu le-ați experimentat niciodată în istoria voastră. Suntem pregătiți pentru orice evoluţie a evenimentelor. Au fost luate toate deciziile necesare în acest sens. Sper că voi fi auzit.

Dragi cetățeni ai Rusiei!
Bunăstarea, însăși existența unor state și popoare întregi, succesul și viabilitatea lor își au originea întotdeauna în sistemul rădăcină puternic al culturii și valorilor, în experiența și tradițiile strămoșilor lor și, desigur, depind direct de capacitatea de a se adapta rapid la o viață în continuă schimbare, pe coeziunea societății, pe disponibilitatea acesteia de a se consolida, de a aduna toate forțele pentru a merge mai departe.

Forțele sunt necesare întotdeauna – întotdeauna, dar forţa poate fi de calitate diferită. În centrul politicii „imperiului minciunii”, despre care a vorbit la începutul mesajului său, se află în primul rând forța brută, din prima linie. În astfel de cazuri, noi avem o vorbă: „Avem putere, nu mai este nevoie de minte”.

Iar noi cu voi știm că adevărata putere este în dreptate și adevăr, care este de partea noastră. Și dacă este așa, atunci este dificil să nu fiţi de acord cu faptul că forța și disponibilitatea de a lupta stau la baza independenței și suveranității sunt fundația necesară pe care poți să-ți construiești viitorul în mod sigur, să-ți construiești casa, familia, propria patrie.

Dragi compatrioți!
Sunt convins că soldații și ofițerii Armate Ruse devotați țării lor își vor îndeplini cu profesionalism și curaj datoria. Nu am nicio îndoială că toate nivelurile guvernamentale, specialiștii responsabili pentru stabilitatea economiei noastre, a sistemului financiar, a sferei sociale, șefii companiilor noastre și toate afacerile rusești vor acționa într-o manieră coordonată și eficientă. Contez pe o poziție consolidată, patriotică, a tuturor partidelor parlamentare și a forțelor publice.

În final, așa cum a fost întotdeauna în istorie, soarta Rusiei se află în mâinile de încredere ale poporului nostru multinațional. Și asta înseamnă că deciziile luate vor fi implementate, obiectivele stabilite vor fi atinse, securitatea patriei noastre va fi garantată în mod sigur.
Cred în sprijinul vostru, în acea forță invincibilă pe care ne-o dă dragostea faţă de patrie.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

8 comentarii pentru articolul „Discursul prin care Vladimir Putin justifică lovirea Ucrainei”

  • Hai sa fim seriosi.Ne am culcat vecini cu Ucraina si ne am trezit vecini cu URSS gratie Marii Hoardei slobozite in zorii zilei de catre Ghinghis Putin.Toate planurile noastre,nu doar a ucrainienilor,ci si a unei jumatati de europa s au dus dracu,pentru ca traim cu teroarea,oare pe cine mai ataca Marea Hoarda Putinista,cate tari mai ocupa? Ce ma ingrozeste este viteza cu care a ocupat Marea Hoarda Ucraina(o tara de trei ori decat Romania),practic intr o zi vecina noastra de la nord a fost pulverizata.Practic in ritmul asta daca muschii lui Ghengis Putin vor,Marea Hoarda ajunge intr o saptamana la Oceanul Atlantic(o invazie pornita rapid din Brestul Belarusului poate pulveriza Polonia,apoi Germania si Beneluxul in zile,si tot in zile o coloana a Marii Hoarde ,prin tarile baltice poate pulveriza intreaga Scandinavie,daca muschii lui Putin o vor…Si o cam vor).Romania poate fi rezolvata cam intr o ora.Si atunci multi ne gandim ca sa lasam 👿 planurile facute pentru ziua de maine,sa ne gandim unde vom fugi in caz de invazie…Ca dupa fosta tara care se numea Ucraina candva urmam noi ,impreuna cu jumate de Europa.S a trecut Rubiconul,si amenintarea nu e China,cum incercau propagandistii Trumpisti in urletele lor sa ne convinga,abatandu ne atentia de la adevaratul pericol ,pericolul rusesc,(Comunistii sunt totusi rationalisti,au o anumita ratiune si pragmatism),ci dementa rusa ,misticismul dement a unei Rusii care si a propus distrugerea civilizatiei Europene,o civilizatie pentru care rusii nutresc in adancul sufletului lor o ura dementa.Rusia uraste profund civilizatia noastra europeana si doresc sa o distruga,oricat ar nega o.Sa nu avem dubii.

  • Au fost câteva săptămâni de bombardare continuă a orașelor civile (in Serbia)
    -mai precis 89 de zile incontinuu,
    uite criminalii cu care am fost anturati,
    criminalii care ACUM NE INVADEAZA sub pretext ca ne apara.

    • Daca nu erau aia care ne invadeaza sub pretext ca ne apara ,Hoarda lui Ghinghis Putin era acum pe la Timisoara pregatind invadarea Austriei si a Germaniei(ca prietenul Orban se preda imediat lui Ghinghis Putin,punandu se la dispozitia astuia ca si sarbii care s pro rusi) asa ca…,adevaru ca e bine ca avem amerloci pe teritoriul nostru,ca daca nu i aveam,acum eram deja ocupati cu guvern de ocupatie rus. Cum sunt amerlocii ,cum nu sunt ,buni sau mai putin buni,e bine ca i avem in situatia data.Nu dau doi bani pe discursul lui Ghinghis Putin,nu e vina nimanui ca nici o tara din regiune nu vrea cu rusii,pai dupa ce ai terorizat Europa de la Petru cel Mare incoace 300 de ani,normal ca toata lumea vrea in NATO.Putin daca ar avea un minim de uz al ratiunii ar trebui sa se gandeasca de ce nimeni nu vrea sa fie prieten cu el.Pai daca esti batausul clasei si bati toti copiii,este normal ca toti fug de tine sau fac gasca sa se apere in comun.Si China ,care spera ca Putin doar preseaza Ucraina ca sa i tina pe americani blocati in zona est europeana,si a vazut ca rusul s a dezlantuit ca un dement incepe sa si dea seama ca treaba pute rau a sulf,incepe si ea, usor usor sa ia distanta.

  • La o lectura in viteza totul suna corect si justificat. Dar tot asa suna si programul partidului (pcr) insa realitatea a demonstrat exact opusul.
    Vorbim despre diferenta intre teorie si practica.

  • Domnule Cristoiu,ar fi interesant de găsit discursul lui Hitler ,atunci când, a invadat Polonia!!
    Mă gândesc că există posibilitatea existenței, fix a aceluiași tip de argumentare!
    Multumesc!!

    • Si ce este cu adevarat oribil este ca rusii s au dezlantuit asupra ucrainienilor care sunt fratii lor slavi de rasarit.Imaginati va ce ne ar face noua Europenilor care nu doar ca nu suntem fratii lor slavi ci unii pentru care nutresc o ura viscerala.Sa nu avem iluzii.Cain il omoara pe Abel,in acest razboi,ca sa folosesc o paralela biblica.

      • Nici vorbă. Interesele care se confruntă nu sunt de natură etnică, ci militară, economică şi politică. Acum este care pe care”. iar chinezii îşi râd de ei în barba rară.

Crunta exploatare a sînului Julietei

Fiecare poveste de călătorie scrisă de Ion Cristoiu aduce ceva ce nu te aștepți, pentru că ochiul versat surprinde amănuntul pe lângă care ceilalți trec fără să-l vadă.
Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii Mediafax
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog