Doar dezbaterea eșecului de la Parlamentare poate transforma Congresul PNL într-un moment de relansare a partidului

Printre alte efecte nebănuite ale Pandemiei s-a numărat și suspendarea bătăliei pentru șefia PNL. Ultimul Congres a avut loc în 17 iunie 2017. Potrivit Statutului, următorul Congres ar fi trebuit ținut în iunie 2021. Restricțiile determinate de Pandemie au dus la suspendarea discuțiilor despre ținerea Congresului anul acesta. O reuniune atît de importantă nu se putea desfășura online. Se impunea prezența fizică fie și pentru a face din Congres un moment de relansare mediatică a PNL.

Măsurile, dar mai ales atmosfera de relaxare, au dat posibilitatea să se reia discuția despre Congres și chiar să se avanseze o dată a acestuia: 15 septembrie 2021. N-a fost adus mai aproape nu din cauza Pandemiei, ci din cauza Statutului:
Congresului trebuie să-l premeargă reuniunile de alegeri în filiale.

Despre importanța Congresului PNL m-am pronunțat în mai multe rînduri la televiziuni, dînd curs unui interes în creștere al presei față de subiect. Cornel Nistorescu, de exemplu, a ținut să mă aibă invitat prin telefon pe această temă la emisiunea Tu ce zici? a ziarului Cotidianul.

Deoarece nu m-am pronunțat pînă acum în scris în granițele unui comentariu la rubrica Gîndurile lui Cristoiu de pe cristoiublog.ro voi consacra primul meu text dedicat bătăliei din PNL (de care sînt sigur mă voi ocupa de acum încolo) principalei dezbateri care trebuie să anime de acum încolo viața PNL pînă la Congres:
De ce a pierdut PNL alegerile din 6 decembrie 2020.

Printr-o manipulare șmecheră, la care a pus umărul și Klaus Iohannis, rezultatul obținut de PNL la scrutinul din 6 decembrie 2020 a trecut drept o victorie. În realitate, alegerile au fost un dezastru. Reiau cîteva din argumentele tezei susținute de mine cu înverșunare de la scrutin încoace:

1) Procentajul de 25 % a fost înfățișat ca fiind cel mai bun din istoria postdecembristă a PNL. Numai că la scrutin nu s-a prezentat PNL de pe vremuri, ci un partid nou, numit PNL, alcătuit din două partide de Guvernămînt:
PNL și PDL.

Fuziunea lor din 2014, însemnînd dispariția unui partid care a dat un președinte și a guvernat, țara a fost justificată prin necesitatea de a avea pe partea Dreaptă un singur partid, un partid puternic, în stare să concureze cu PSD de pe partea Stîngă. În aceste condiții, PNL a avut un scor sub cel presupus de însumarea scorurilor pe care le-ar fi obținut cele două partide dacă ar fi concurat separat.

2) După mai mult de un deceniu de guvernare de Stînga, ar fi fost de așteptat ca un partid de Dreapta, precum PNL, singurul autentic de Dreapta (USRPLUS e un partid de Stînga confuză, iar UDMR e un partid al maghiarilor din România și de pretutindeni) să spulbere PSD obținînd o majoritate absolută în Parlament. PNL s-a situat pe locul al doilea, după PSD.

3) Electoratul anti PSD a fost împărțit de PNL cu un partid înființat abia în 2019. Marele partid, reînființat în 1990, a reușit cu greu să obțină procente în plus față de USRPLUS.

4) Toate planurile PNL, impuse de Klaus Iohannis, s-au bazat pe o Guvernare în jurul PNL. Din cauza scorului puchinos obținut, PNL a intrat într-un guvern de colaborare.

Printre alte șmecherii de înfățișare a unui dezastru drept o victorie s-a numărat și argumentul că PNL a ajuns la guvernare prin alegeri.
Nimic mai anapoda.
PNL a participat la alegeri ca partid de Guvernămînt. El a guvernat România din octombrie 2019. Nu putem considera că după alegeri PNL a ajuns la Guvernare. Putem considera însă că după alegeri PNL a fost obligat să împartă cu USRPLUS guvernarea pe care o exercita de un an.
Așadar, alegerile parlamentare au fost un dezastru.

Conducerea partidului e deținută, din iunie 2017, de echipa condusă de Ludovic Orban.
Ce succese electorale a avut această echipă?
Nici unul.
Prezidențialele au fost cîștigate de Klaus Iohannis din partea Sistemului instituțiilor de forță.
Parvenirea la Guvernare din octombrie 2019 a fost și ea opera Sistemului.

Congresul de anul acesta trebuie să dezbată cauzele eșecului de la parlamentare.
Și, aș spune, insuccesele de pînă acum ale PNL în Guvernarea de după alegeri.
Îmi poate spune cineva prin ce măsuri aparte s-a deosebit PNL de celelalte două colege de Guvernare?

Nu spun că actuala conducere trebuie să lase locul unei alte conduceri la Congres.
Spun că în perioada premergătoare Congresului, atît la nivel central, cît și la nivel local, trebuie să se dezbată eșecul de la alegerile parlamentare. Cauze, responsabili, soluții.
Pentru că doar această dezbatere poate face din Congres un moment de relansare a partidului.
Dacă nu se pleacă de la realitatea dezastrului electoral și nu se descoperă cauzele, Congresul nu are cum să decidă măsurile necesare astfel încît în 2024 să nu se mai repete dezastrul din 2020.