Doar rușii sînt în stare de astfel de excentrități

Am terminat, în fine, broșura Nice-La «Petite Russe», de Nikita Ionnikoff, găsită și cumpărată la prăvălia din holul Catedralei Ruse din Nisa. Am dat la tradus paginile cu textele mai importante, cele în care apar descrise extravaganțele aristocrației rusești de dinainte de Revoluție. Înainte de Războiul Mondial au fost la Nisa și englezi, mai ales, dintre care se remarcă Regina Victoria, și francezi, și italieni, ca să enumăr ce mi-a trecut prin cap la primul gînd. Nici un document nu consemnează extravaganțele celor bogați în genul nebuniilor puse la care de rușii, de rușii bogați, firește, veniți pe Coasta de Azur ca să arunce cu bani, cu bijuterii și cu vile în drepta și-n stînga. Ghidurile de azi ale Nisei cuprind, sub forma notelor pitorești, din seria prin care ghidurile se fac mai friendly, referiri la extravaganțele rușilor. Iată, de exemplu, Ghidul Nice publicat de Michelin. Capitolul Colline du Piol debutează cu aserțiunea „celebră pentru catedrala sa ortodoxă cu eleganți bulbi”, e vorba de catedrala rusă din Nisa, obiectiv trecut la categoria inconturnabililor. Nota de pitoresc e asigurată de textul intitulat Excentricități rusești. Ghidul poreclește excentricități construcțiile ridicate de nobilii ruși la Nisa, „pentru a recrea un colț din patria lor cu arhitecturi care amestecă inspirațiile slave și mediteraneene”. Parcurgînd cartea lui Ionnikoff, cum am făcut eu, înțelegi că prin excentricități se înțelege năravul bogătașilor ruși de a arunca cu bani oriunde văd cu ochii. Aristocrații ruși dau baluri și recepții fastuoase, la care împart, cu ușurința cu care ar împărți boabe de grîu, smaralde, safire, diamante, inele de aur. Un exemplu luat din carte e scutit de orice comentariu:

„De departe cea mai mare petrecere dată de marea ducesă, aceasta a fost și ultima. Inspirată de nepoata sa, marea ducesă Olga și cu ajutorul acesteia, ele au organizat balul logodnicilor. Ziarele locale au anunțat cu cîteva zile înainte că duminică, 28 iunie, după-amiază, va avea loc în grădinile vilei Bٞrémond un mare bal cîmpenesc, unde toată populația era invitată cu generozitate.

Cinci mii de locuitori ai Nisei, între care toți logodnicii și toate logodnicele orașului s-au înghesuit îm magnificul parc al proprietății, al cărei pavilion de intrare fusese decorat cu flori, pînze vopsite și mănunchiuri de steaguri. Chiar de la deschiderea balului, tinerii țărani și tinere fete de la țară s-au pus să danseze în sunetul muzicii regimentului 10 Sard. Grădinile s-au umplut cu tot ce însemna comunitatea Nisei: notabili în uniforme, burghezi în costume, femei din lumea bună în rochii de gală, țărani, muncitori și pescari cu soțiile și cu copiii lor în costume locale. În interiorul pavilionului era instalat un bufet imens, unde circulau fără oprire răcoritoarele, prăjiturile și alte preparate. În toiul serbării, marile ducese și suitele lor și-au făcut intrarea și au fost întîmpinate cu o imensă aclamație. Ele au oferit fiecărei tinere logodite o cruce de aur, avînd grijă să fie confecționate cruci latine și nu ortodoxe. Un jurnalist avea să scrie cîteva zile mai tîrziu: «Cele cîteva mii de persoane care au asista își vor aminti multă vreme felul magnific și în același timp cordial în care marea ducesă Elena a vrut să-și ia rămas bun în acel an de la populația Nisei.»

Marea ducesă Elena a apreciat atît de mult sejurul său încît a pus să fie gravate două pietre pentru a orna poarta de intrare a vilei Bremond. Aceste două pietre există încă, una se află la Castelul din Nisa (în fața ruinelor catedralei din secolul XI) și cealaltă la colțul dintre bulevardul Gay și bulevardul Tzarewitch. Ele poartă următoarele inscripții: «In adventu app russ M. ducissae Helenae Pawlovna quae an MDCCCLVI – LVII hanc villa incolvit.» și «Nov. Ingressum hvj. villae Bermond Ant. Foelix d. apervit et h. moles abopp Drap perduc ad faust eventus mem. posuit.»

Plecarea marii ducese era prevăzută pentru 1 iulie 1857. Înainte de a se urca în caleașcă, ea a ținut să le ofere proprietarilor care au primit-o atît de bine o cutie din aur cu un capac format aproape în întregime dintr-un safir splendid. Abatelui Bremond i-a oferit un inel ornat cu briliante și fratelui său, un ac ornat și el cu briliante. Apoi a pornit la drum pe la orele nouă dimineața către Var. Autoritățile locale și colonia rusă au însoțit-o pînă la frontieră de unde și-a continuat drumul către Aix.”

De unde aveau atîția bani ? Și mai ales cum de-i lăsa inima să-i risipească nebunește? Păi cum de unde? Din exploatarea rușilor rămași acasă. Regina Victoria, după ce-i place de Nisa și promite că va reveni, nu se apucă să-și ridice un castel. Da, în așteptarea Reginei se construiește la iuțeală hotelul din Cimez, dar el e finanțat de niște oameni de afaceri, care au simțit că pot scoate ceva profit din asta. Rușii de pe vremuri, ca și cei de azi, cheltuiesc nebunește la Nisa nu numai pentru că sînt ruși, și nu englezi, dar și pentru că averea lor e dobîndită ușor. Dacă ar fi să ne întrebăm de ce a căzut Țarismul excentricitățile rușilor la Nisa ne dau un răspuns.