Domnul pseudo-președinte își schimbă geaca, dar năravul ba

Hai că suntem chiar culmea! Așadar, atât am înțeles noi, de cârcotași ce suntem, după participarea domnului pseudo-președinte Klaus Iohannis la summit-ul de la Glasgow, consacrat fenomenului încălzirii globale: că domnia sa și-a pus geaca pe birou și nu a lăsat-o la garderobă, așa cum au făcut înaltele personalități prezente?! Bravo națiune, halal să îți fie!

Ba încă am și lipit, ca marca de scrisoare, poza aia buclucașă luată direct de pe pagina Administrației de la Cotroceni. Poză pe care mâini calificate au șters-o la scurtă vreme după ce a fost postată. Fapt care mă face să ridic două degete și să pun o întrebare: cum se face că o asemenea poză buclucașă a ajuns, pe canale oficiale, tocmai din Scoția până fix în țara lui Dracula, fără ca cineva să fi observat ce deservicii (de imagine și nu numai) îi poate aduce ea Chiriașului din Deal? Asta pentru că nici până azi nu ne-am dumirit cine a făcut pozele acelea cu onor familia Iohannis în pelerinaj la piramide și nici cine le-a trimis cu adresă precisă spre a fi date publicității exact în perioada în care, biet român săracul, se luptă cu valul patru al pandemiei. Deși, dacă mă gândesc mai bine, nici nu mai era nevoie să mai aflăm aceste amănunte, imaginile respective spunându-ne mult mai mult decât mierosul slogan ,,dragi români’’.

Dar, pentru ca tacâmul cârcotelii să fie complet, ne facem că uităm un fapt esențial, și anume că geaca, acest obiect din colecția vestimentară a domnului pseudo-președinte, are nu numai o valoare strict materială, cât, mai ales, una emblematică, morală și spirituală. Fac această afirmație pornind de la faptul că, în anumite împrejurări-cheie ale acestor aproape șapte ani, adică un mandat și jumătate, domnul pseudo-președinte Klaus Iohannis a purtat, de fiecare dată, o geacă! Și nu doar că a purtat-o, dar s-a și folosit de ea pentru a-și întări anumite luări de atitudine, exprimate prin gesturi cu valoare de simbol.

Bunăoară, în 2015, la Paris, mai precis la prima vizită peste hotare, în calitatea în care a fost învestit de o anumită parte a electoratului din scumpa noastră patrie, domnul Klaus Iohannis a trântit – la propriu!- geaca, de fapt paltonul, pe capota mașinii de protocol. Gest de mare ambiț prin care a vrut să le arate gazdelor că or fi ei, francezii, frații noștri mai mari în materie de democrație, dar asta nu însemnă că își pot permite să întârzie și să îl facă să aștepte până îi vor lua țoala și o vor pune acolo unde trebuie.

Tot la o geacă a recurs domnia sa și în ianuarie 2017, când s-a pus în fruntea celor care protestau împotriva ultra-abuzivei și super-incorectei Ordonanțe 13. De data asta, fiind vorba de o geacă de culoare roșie, fiindcă- nu-i așa?- ordonanța fusese dată de PSD, adică de ciuma roșie. Sintagmă foarte dragă domnului pseudo-președinte, dar la care a fost nevoit să renunțe după ce oameni cu oarece știință de carte i-au atras atenția că aceasta face parte din arsenalul propagandistic al nazismului. Așa că, vrând sau nevrând, domnul Klaus Iohannis a trebuit să renunțe la sintagmă. Nota bene, la sintagmă, dar nu și tumultoasa-i intoleranță de care dă dovadă ori de cât ori vine vorba despre PSD. Partidul din care din care a făcut vinovatul de serviciu pentru tot ce nu merge bine în scumpa noastră patrie. Și, vorba aia, câte nu merg bine?!…

Numai că, mai nou și mai nou, uite că lucrurile s-au mișcat în așa fel încât s-ar prea putea ca, nu peste multă vreme, domnul pseudo-președinte Klaus Iohannis să se întâlnească, la Cotroceni, și cu reprezentanții PSD în încercarea de a soluționa acuta criză politică pe care o traversează țara. Ori, știut fiind că domnul pseudo-președinte își schimbă geaca, dar năravul ba, mi se pare normal să pun și eu, cap de locuitor fiind, două întrebări. Unu la mână: ce culoare va avea geaca pe care o va îmbrăca domnia sa cu această ocazie? Adică, va fi tot una roșie sau va prefera o altă culoare, haideți să îi spunem, una neutră din punct de vedere politic? Și, doi la mână: în timpul discuțiilor cu delegația PSD, geaca respectivă va sta în cuier sau domnul pseudo-președinte o va ține la îndemână, urmând să fie trântită pe birou ca argument suprem al spiritului profund democratic în care domnul Chiriaș de la Cotroceni își exercită mandatul de mediator și de factor de echilibru în viața atât de agitată a țării?