Drept la replică – Vali Constantinescu – Lupeanu

Domnule Cristoiu,

Îndemnată de câteva cunoștințe să scriu aceste rânduri, dar și cu credința că Dvs., jurnalistul care respectă adevărul, veți publica rândurile mele, vă trimit acest Drept la replică la interviul acordat de Dan Tomozei.

Mulțumesc,
Vali Constantinescu – Lupeanu

De ce minți domnule Dan Tomozei? – titlu sugerat de un comentator în urma interviului acordat de Dan Tomozei lui Ion Cristoiu

Domnule Ion Cristoiu,

Încep și eu ca mulți Români prin a vă felicita pentru interviul cu Dan Tomozei, reprezentantul României la Radio China International.
Am aflat lucuri interesante și ni s-a adus aminte – pentru că era nevoie – de cât suntem de iubiți de către chinezi noi, Românii și România, dragostea pe care ne-o poartă chiar de statul chinez, iar noi, România, Românii nu prea îi băgăm în seamă.

Eu citesc cu regularitate tot ce scrie reprezentantul României la Radio China International.
De multe ori am retransmis din știrile date de Dan Tomozei atât prin mesaje directe cunoștințelor mele, dar chiar l-am mentionat de câteva ori și pe pagina mea de Facebook: https://www.facebook.com/vali.constantinescu.169
sau pe blogul personal: https://blogdeviata2018.wordpress.com/

De vreo două ori, însă i-am arătat și nemulțumirea mea pentru că nu respectă întru totul adevărul.
Răspunsul Domniei sale pentru mine, în trecut ca și acum, de curând, după interviul cu dvs., dat unui comentator – Elena Lupeanu, te cutremură.
Vă dau citatul cu răspunsul curios al gazetarului Tomozei, răspuns care te face să mai pui și la îndoială ce ne transmite cu atâta aplomb.
Într-o limbă română întortocheată scrie dl. Tomozei:
Daniel Tomozei-Dimian Elena Lupeanu ”Pentru ca nu cer nimanui voie sa gandesc si sa analizez SINGUR”.

În urma ultimului interviu pe care ni l-ați transmis m-am întristat de câteva ori în urma unor cuvinte incorecte și neadevărate ale domnului Tomozei.

Dacă, dvs., domnule Cristoiu sunteți jurnalistul pe care îl laudă toată lumea, corect și care ca orice jurnalist adevărat veți respecta adevărul, fără părtinire, atunci veți publica și rândurile mele.

Răspund pentru tot ceea ce scriu și vin cu exemple de netăgăduit.

1. Incorectitudinea domnului Tomozei în legătură cu apariția traducerii cărții ”Pas cu pas” a președintelui României Klaus Johannis.

Au scris agențiile de presă românești și străine, a dat Comunicat și ICR.
Atenție, ICR – și nu, ICR – Beijing care nu avea căderea să o facă.
Iată câteva citate din presa on-line din anul 2016 în legătură cu traducerea cărții președintelui României.
„În cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Beijing va fi lansată ediţia în limba chineză a cărţii Pas cu pas de Klaus Iohannis, apărută la editura Zhong Yi, Beijing, în traducerea prof. Dong XiXiao. Institutul Cultural Român nu a avut nicio contribuţie financiară sau de alt tip la acest proiect; iniţiativa traducerii şi a lansării în cadrul târgului de carte aparţin editorului chinez” – Mediafax.
Aflăm că ”traducerea în limba chineză a acestei carti face obiectul unui contract comercial intre Curtea Veche Publishing si editura CTPH (China Translation & Publishing House) din Beijing (trad. conf. univ. dr. Dong Xixiao). Ca si in cazul celorlalte traduceri ale cartii in limbi straine, volumul a fost tradus la cererea editurilor straine”.
Grigore Arsene, patronul editurii Curtea Veche, unde a apărut cartea lui Klaus Iohannis a confirmat pentru Gândul că negocierea traducerii în limba chineză s-a făcut direct între editurile din China şi România, la iniţiativa chinezilor.

De asemenea: ”initiativa traducerii si a lansarii in cadrul salonului apartine editorului chinez, drepturile de autor fiind obtinute de la Editura Curtea Veche”…
Nicăieri nu este menționată legătura dintre ICR-Beijing, a directorului Constantin Lupeanu si traducerea cărții ”Pas cu pas”.
Care este vina directorului ICR – Beijing?
Se vede foarte clar din toate comunicatele de dinaintea deschiderii Târgului de carte si din timpul manifestărilor că :
– directorul ICR- Beijing, domnul Constantin Lupeanu nu a avut nici un amestec în traducerea cărții președintelui României.
– dacă directorul ICR – Beijing a aflat de traducerea cărții președintelui României ar fi putut directorul ICR – Beijing să spună NU, nu traduceți aceasta carte pentru că nu vreau eu?!
– dacă directorul ICR – Beijing ar fi vrut să fie tradusă în limba chineză cartea ”Pas cu pas” ar fi putut directorul ICR – Beijing să hotărască acest lucru?! NU! Niciodată!
– până la urma era vorba de președintele țării noastre, ales prin vot democratic, că ne place sau nu. Multor președinți de țări li se traduc cărțile în limbi străine, chiar în cadrul unor Târguri de carte. Această carte mai fusese tradusă în maghiară și în bulgară, de ce nu s-ar fi tradus și în chineză?
– nicăieri nu se spune că se pregătea o traducere din Slavici. Aceasta i s-a comunicat doar gazetarului Dan Tomozei! Aceasta i-a și stricat si prietenia cu traducătorul chinez!
– lansarea cărții traduse în chineză a fost programată în 25 august 2016, în a doua zi a Târgului de Carte cu participarea Ligiei Deca – consilier de stat în Departamentul Educație și cercetare, Mihaly Zoltan Nagy, vicepreședintele ICR – București, România, Irene Arsene, editor Curtea Veche, Wu Shangzi, adjunctul șefului Admin istrației Naționale pentru Presă, Edituri, Film, Radio și TV, LiYan, adjunctul CPG – China Publishing Group, Zhang Gaoliu, redactorul – șef al Editurii Zhongyi, Dong Xixiao, traducătorul cărții.
Toate aceste sunt anunțate în programul de evenimente aleTârgului de carte din anul 2016, precum toate celelalte evenimente din cadrul Târgului de carte. Dacă a fost așa sau nu, știe cu certitudine NUMAI dl. Tomozei. Dar, cine îl mai crede?
2. Incorectitudinea domnului Tomozei față de un mare om de cultură Român, Constantin Lupeanu, considerat de unii cel mai mare sinolog al României, scriitor, membru al Uniunii scriitorilor, diplomat de carieră, care începând cu anul 1966 a făcut cunoscută România în China, numele său fiind cunoscut în toate mediile culturale și diplomatice chinezești. Constantin Lupeanu a tradus peste 30 de cărți DIN limba chineză în limba română. Prin îndrumările lui Constantin Lupeanu s-au traduse din limba română ÎN limba chineză 28 de cărți din marii poeți și scriitori Români. Multe din cărțile prezentate de Dan Tomozei în acest interviu și traduse de chinezii care știu limba română sunt traduse și cu ajutorul, chiar sprijinul lui Constantin Lupeanu, penru acuratețea limbii române. Nu știe Dan Tomozei că domnul Constantin Lupeanu este omul care a ÎNFIINȚAT Institutul Cultural Român din Beijing – China? Ceea ce a realizat C. Lupeanu în 4 ani de mandat ca director ICR – Beijing, NU a realizat nici un alt Institut Cultural Român, din alte țări în ZECI de ani și nu în 4 ani și cu o echipă de 3-4 persoane cât avea echipa ICR- Beijing împreună cu diectorul C. Lupeanu.
Maniera de a denigra un om precum Constantin Lupeanu este absolut gratuită. A arunca cu noroi într- o așa personalitate din România, lăsând ochii în jos – minutele 1.23.09 … 1.23.37-1.23.53 din interviu, când Dan Tomozei nu a avut curajul să ne privească în ochi la pronunțarea numelui lui Constantin Lupeanu, aproape negăsindu-și cuvintele, foindu-se pe scaun, dar aruncând mizerabil: ”… a vrut să lase și el ceva în urma lui …”
Adică, atât a lăsat în urmă Constantin Lupeanu ca director al ICR – Beijing între Iulie 2015 – Septembrie 2019, doar traducerea Cărții președintului Johannis!
Rușine, domnule Tomozei pentru asemenea cuvinte!
3. Incorectitudinea domnului Tomozei față de Constantin Lupeanu prin aruncarea altor mizerii in spațiul on-line, tot în urma acestui interviu.
De asemenea, într-o bolovănoasă limbă română… Se pare că atunci când nu spui adevărul nici limba nu te ajută: ”… De doamna Mira Lupeanu sigur ati auzit si la fel de sigur stiti cat a muncit pentru toate cu care se inconjoara CL. Sa ne oprim aici”.
Va fi in stare Dan Tomozei să ne explice vreodată aceste rânduri? Nu cred!
Decît doar dacă va minți în continuare…
Dincolo de mâhnirea pe care i-ar produce-o lui Constantin Lupeanu, aceste cuvinte, sunt sigură că Mira Lupeanu, de acolo de unde ne privește acum îl va creiona în câteva cuvinte acide pe acest om – să-l numim om pe Dan Tomozei ? – care îi insultă soțul pe care ea l-a venerat și i-a fost un partener de viață atât de bun.
Poeta Mira Lupeanu a crescut pe cei doi copii Lupeanu, Claudia și Adrian, ocupația ei fiind pe lângă poezia de care era îndrăgostită, ajutorul pe care l-a dat soțului Constantin Lupeanu la traducerile din limba chineză. Nu cumva credeți că traducerile le-a făcut Mira Lupeanu, iar soțul doar a semnat?
Ce logică perversă!
Să susțineți că tot ce a realizat Constantin Lupeanu se datorează altora?! (… pentru toate cu care se inconjoara CL…). Să-i băgați soția în mizeria gândirii dvs.!?
De ce-l urâți atât de mult pe Constantin Lupeanu? Absolventul de limbă chineză, șef de promoție în cadrul Universității București este Constantin Lupeanu! Mira, un om foarte citit, a trăit în China prin soțul ei, Constantin Lupeanu pe care l-a iubit și i-a apreciat și munca de traducător.
4. Incorectitudinea domnului Tomozei față de Constantin Lupeanu când vorbește despre sinologii României și-l trece pe unul din cei mai mari Sinologi Români, Constantin Lupeanu la… ȘI ALȚII…
Singurul sinolog cunoscut de gazetarul Dan Tomozei fiind numai și numai domnul Viorel Isticioaia -Budura alături de o tânără profesoară de la Universitatea din București… De parcă numai aceștia ar fi sinologii din România…
Să fie foarte clar, am toată stima pentru realizările acestui diplomat și cunoscător al limbii chineze, Viorel Isticioaia-Budura, chiar și pentru tatăl acestuia Ioan Budura, dar Domniile lor își au locul alături de Constantin Lupeanu.
NU există rivalitate între titani. Aceasta este creată de oamenii mici.
În nici un caz Constantin Lupeanu nu merită să fie trecut la … SI ALȚII…
Și NU este prima oară când gazetarul Tomozei uită să-l menționeze pe Constantin Lupenau și îl trece la … și alții… printre sinologii României…
Dan Tomozei uită mereu numele sinologului Constantin Lupeanu chiar la o întâlnire unde se omagia ”munca traducătorului și a sinologului român în cele 7 decenii” – ”BUCHINA – Un raft de literatură chineză pentru cititorii români”.
Și aici Constantin Lupeanu cu peste 30 cărți traduse din limba chineză în limba română este trecu la … ȘI ALȚII…

BUCHINA – Un raft de literatură chineză pentru cititorii români

A nu aminti numele unui mare sinolog – Constantin Lupeanu într-un articol scris despre sinologii Români este o mare NE-dreptate. Atât!
Nu te poți numi gazetar de succes scriind preferețial.
5. Incorectitudinea domnului Tomozei față de Constantin Lupeanu când amintește și se laudă cu acțiunile românești atât de apreciate și îndrăgite de chinezi, precum, colindele, jocuri populare, Ziua limbii române, Ziua Culturii Române, Eminescu, etc. ca și cum ar fi realizările lui Dan Tomozei.
Oare, cum au apărut toate acestea printre chinezi? Le-a adus pe tărâmuri chineze gazetarul Tomozei? Le-a promovat, vreodată? A făcut Dan Tomozei vreo propunere în această direcție statului român sau ICR sau ICR – Beijing?
Nu! Niciodată!
Dan Tomozei a scris despre aceste acțiuni care fac cinste României, de prcă i-ar aparține și nu amintește niciodată despre Constantin Lupeanu, omul care le-a adus în China, printre chinezi, le-a efectuat și le-a promovat înnodând și întărind, astfel prietenia China-România în decursul a 53 de ani, începând cu anul 1966, anul intrării în diplomație și până în septembrie 2019 când și-a încheiat mandatul de director la ICR- Beijing.
Intrați pe site ICR – Beijing și observați toate acțiunile NUMAI din timpul celor 4 ani de mandat cu director Constantin Lupeanu!
Toate aceste acțiuni poartă marca directorului ICR – Beijing, Constantin Lupeanu cu mica sa echipă. Sunt realizări de nota 10, apreciate de toți oamenii de bună credință. Sunt acțiuni apreciate de Chinezi ca și de Români în egală măsură. De oamenii adevărați!
Trebuie să citiți rândurile vicepreşedintelui ICR Mirel Taloș care menționează corect cultivarea relațiilor dintre România şi China precum și cele 50 de evenimente realizate de ICR – Beijing într-un singur an!
”În plan cultural, anul trecut (Notă Vali Constantinescu: iulie 2015! – anul inființării ICR – Beijing de către Constantin Lupeanu până în august 2016 – Târgul de carte) ICR Beijing a făcut în jur de 50 de evenimente culturale majore care au implicat instituţii partenere din China la cel mai înalt nivel. Anul acesta este special, pentru că este o oportunitate de a întări aceste colaborări prin participarea României ca ţară invitată la Târgul de Carte de la Beijing… … Vom participa la Beijing cu o delegaţie consistentă, de circa 40 de scriitori şi editori,
şi suntem siguri că în cele cinci zile ale târgului noi conexiuni culturale vor fi realizate. Unul dintre cele mai importante evenimente făcute de ICR anul trecut şi anul acesta este Expoziţia itinerantă ‘Corneliu Baba’ din China”.
Redau doar câteva din realizările ICR – Beijing sub conducerea lui Constantin Lupeanu- site ICR – Beijing, unele absolut originale!
– Înființarea evenimentului „Cinemateca română”- în anul 2015 care a continuat an de an, ICR Beijing promovând producțiile artistice românești.

– În data de 18 martie 2016, începând cu orele 18.00, la Institutul Cultural Român de la Beijing, s-a deschis primul curs de dansuri populare tradiționale românești. Cursurile, timp de o oră, în fiecare vineri, iar la finalul acestora, în data de 20 mai, participanții au prezentat un spectacol de dans popular autentic românesc la sediul institutului. Instructorul oficial de dans, Mihaela Stamate studentă la Universitatea de Știință și Tehnologie din Beijing, Facultatea Design Industrial. Ea are o bogată experiență în domeniu și promite performanțe deosebite. Au fost multe înscrieri, multe solicitări.

– În cadrul Tărgului de carte din august 2016,
ICR – Beijing a prezentat albumul Enescu: ”Muzicianul de geniu”
și
”Gramatica Limbii Române Contemporane – autor Dong Xixiao.

Prezentarea de carte românească a fost însoțită de recitaluri din partea lui Grigore Leșe și violonistul Andrei Mihail, precum și
Piesa de teatru ”Angajare de clovn” de Matei Vișniec, în prezentarea autorului.

– În data de 18 aprilie 2018, la Sala de Cinema a Academiei de Film din Beijing (Beijing Film Academy – BFA), a avut loc evenimentul de success organizat de Academia de Film din Beijing în parteneriat cu ICR Beijing. În cadrul evenimentului au fost vizionate filmele în regia lui Călin Peter Netzer „Medalia de onoare” (2009), la recomandarea academiei chineze și cel pus la dispoziție de către UNATC „Zăpada meilor” (1998). Masterclass-ul susținut de către regizorul român Călin Peter Netzer a avut loc după proiecția acestor filme.

– În perioada 29 iunie – 14 august 2018, la sediul ICR Beijing, a fost organizată Expoziția de fotografii „România: Evoluția” realizată de Agerpres, Sala de Expoziție. Expoziția a fost reluată în toamnă, în Beijing, Hangzhou și alte localități din China. Vernisajul expoziției a avut loc, în data de 29 iunie 2018, în Sala de Expoziție a Institutului Cultural Român de la Beijing, după care a fost proiectat documentarul „Marea Unire – România, la 100 de ani” produs de Agerpres în Sala de Bibliotecă a institutului, care a devenit neîncăpătoare de zecile de participanți interesați de România.

– Târgul Internţional de Carte de la Beijing (BIBF) a debutat miercuri, 22 august 2018, cu lansarea traducerii în limba chineză a cărţii ”Istoria Românilor” de loan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Demersul pe lângă profesorul Ioan-Aurel Pop a început imediat după inaugurarea I.C.R. Beijing (2015) de către Constantin Lupeanu, și lucrarea a fost tradusă în limba chineză de cuplul de traducători cel mai îndrăgit și a apărut chiar în anul în care academicianul Ioan-Aurel Pop a fost ales la conducerea Academiei Române.
– Două cărți în ediții bilingve, poeziile lui Eminescu și poeziile lui Peter Sragher, din anul 2018 se înscriu într-un lanț poetic de marcă, constituit prin traducerile din acești ani ai funcționării în Beijing a Institutului Cultural Român: Lucian Blaga, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Carolina Ilica, Valeriu Butulescu (Aforisme și piesa de teatru Infinitul Brâncuși).

Iată, pe ani, aceste traduceri, în timpul celor 4 ani de directorat ai lui C. Lupeanu la ICR – Beijing – China – Iulie 2015 – Septembrie 2019.
2015: Florin Lăzărescu, Amorțire, Editura Literatura Poporului;
2016: Valeriu Butulescu, Aforisme, Grupul Editorial Zhongyi; Lucian Blaga, Aforisme, Editura Orașul Florilor; Klaus Iohannis, Pas cu pas, Grupul Editorial Zhongyi; Eugen Uricaru, Vladia, Editura Orașul Florilor; Gabriel Chifu, Cartograful puterii, Editura Orașul Florilor; Poezie română contemporană, Editura Orașul Florilor; România Enciclopedică, Editura Academiei de Științe Sociale; Dong Xixiao, Gramatica limbii române contemporane, Editura Studii și Cercetări Lingvistice din Beijing și Grigore Giorgiu, Istoria culturii române moderne, Editura Studii și Cercetări Lingvistice din Beijing.
2017: Marin Sorescu, Versuri, Editura Literaturii din Shanghai; Nichita Stănescu, Versuri, Editura Orașul Florilor; Mite Kremnitz, Basmele românilor, Editura Universității Normale din Guangxi; Marius Stoicescu, Următorii 7 ani, Editura Universitară China Renmin.
2018: Ioan Aurel Pop, Istoria românilor, Editura Universității China Renmin; Mihai Eminescu, Poezii, ediție română/chineză, Editura Studiului și Cercetării Limbilor Străine; Carolina Ilica, Poezii, Editura Orașul Florilor; Peter Sragher, Poezii, Editura Universității China Renmin.
A fost, de asemenea, publicată o culegere de poezie românească din secolul XX: patruzeci și trei de poeți cu 259 de poezii alese.
I.C.R. Beijing a susținut și a încurajat participarea poeților la festivaluri de poezie, în ambele țări. În anul 2018 Marele premiu al Festivalului de poezie Li Bai și Du Fu a fost câștigat de Cassian Maria Spiridon, poet, membru al U.S.R., președintele Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din Iași. Festivitatea, însoțită de recitaluri ale laureaților, s-a ținut pe un stadion modern, cu deschidere către un lac, în centrul orașului, în prezența a trei mii de spectatori.
Pentru anul 2019, ICR – Beijing a pregătit alte tipărituri:
lucrarea monumentală Arta românească modernă și contemporană semnată de Vasile Florea, un album Cucuteni, posibil un album Mircia Dumitrescu, etc.
– Au concertat în China Gheorghe Zamfir, Nicolae Voiculeț, Cornelia Tihon, Raluca Pătuleanu, etc. cu prilejul Centenarului Marii Uniri.

Constantin Lupeanu a povestit că în primăvara anului 2018, domnul prodecan Gao Chunhua de la Universitatea de Muzică din orașul Xian a înființat o Academie Internațională de Nai. Domnia Sa este director, C. Lupeanu a fost numit cu infinită grație chinezească, director onorific, iar doamna Raluca Pătuleanu, interpret, și domnul Ion Preda, manufacturier de nai, au primit titlul de consilieri. S-a spus că naiul este un instrument foarte iubit în China. De menționat că în Antichitate chinezii au inventat și ei acest instrument, l-au folosit o vreme, apoi – nu se știe de ce – l-au uitat (CL).
– Sub emblema Centenarul Marii Uniri, 1918–2018 ICR – Beijing a fost singurul institut care a prezentat o piesă românească dedicată actului Unirii, Prima zi a ultimei luni, scrisă de prof. univ. Ilie Cristescu, poet și dramaturg.
Alte activități ale ICR – Beijing în anul Marii Uniri:
Ziua culturii – poeți români ai centenarului Marii Uniri;
Mari români ai secolului XX; Corul Regal din București;
Muzica Centenarului – de la Ciprian Porumbescu la Anatol Mitcu;
Moștenirea Brâncovenilor;
Serialul de Conferințe despre România și Centenarul Marii Uniri, prezentate elevilor;
Cinemateca – un secol de cinema românesc;
Ia – element central al portului popular;
Expoziția Agerpres România – Evoluție și documentarul Marea Unire, România la o sută de ani;
Al treilea Festival al fotografiei românești în trei orașe din sudul Chinei.

Domnul Constantin Lupeanu nu are nevoie de laude, activitatea Domniei sale îl recomandă de la sine ca pe un valoros om de cultură din România.
Dacă nu ai mărinimia să recunoști valoarea unui Român de al tău, știind bine câte a făcut pentru țara lui, pentru relațiile de prietenie România – China, se vede clar cât de negru îți este sufletul, dar, măcar nu spune nimic, domnule!
Dan Tomozei nu aminteste nici de Premiul național pentru excelență în cultură acordat lui Constantin Lupeanu în anul 2019
https://www.contemporanul.ro/noutati-editoriale/premiile-contemporanul-2019-anulcartii.html?fbclid=IwAR19L2GfTdGNyKIeEqdti88xBoZnFOSQj1Y0QG5L76N7OHC3tW-iLnGJ354

Activitatea fostului director ICR – Beijing este cunoscută de oamenii de valoare din China, de foarte mulți chinezi care îi știu foarte bine numele și apreciază sincer tot ce lasă în urma lui scriitorul, diplomatul, omul de cultură, Constantin Lupeanu. El și-a făcut singur un nume, cu demnitate, numai prin munca proprie.
Când vorbești despre Cinste și Adevăr, iar în unele articole promovezi altceva nu mai ești credibil.
Închei, amintind încă două lucruri deosebite legate de… ce lasă în urma sa Constantin Lupeanu …
Acordarea premiului Special pentru Carte – cea mai prestigioasă distincție a Chinei din domeniu conferită în anul 2016 directorul Institutului Cultural Român de la Beijing, domnul Constantin Lupeanu.
Considerat a fi cel mai mare sinolog din România, Constantin Lupeanu spune: „Am tradus și publicat în România peste 30 de titluri din literatura antică, clasică, modernă și contemporană chineză.”
Această distincție se acordă unor sinologi și scriitori de renume din toată lumea.
În anul 2016 acest evenimenta avut loc cu o zi înaintea începerii Târgului Internațional de Carte de la Beijing (24-28 august 2016) și a fost precedat de un forum privind traducerile literare (22 august 2016).
În centrul Beijing, în cel mai mare parc al capitalei chineze, Parcul Lumii, acolo unde multe țări aduc ceva din specificul lor, Constantin Lupeanu împreună cu Mihail Rudeanu, în anul 1999, la împlinirea a 50 de ani de relaţii de prietenie dintre poporul român şi chinez, au reușit să fixeze aici, o troiţă de aproape trei metri, sculptată în lemn.
Câți Români vizitând Beijing au ajuns și aici? Mulți străini fotografiză troița românească, marcă a spiritualității româneşti, un liant din Parcul Lumii – China.
Troița făcea parte dintr-un proiect mai mare, cu o replică în mărime naturală a Mănăstirii Prislop a lui Arsenie Boca. Se spune că oficialităţile din China au fost de acord cu propunerea de construire a unei replici a mănăstirii Prislop, în Beijing.
Din păcate, conducătorii României au pasat de la unul la altul acest proiect complet, rămânănd doar această troiță – marca Constantin Lupeanu – diplomat din cadrul Ambasadei României din acea vreme, din Beijing – China.
Poate va ajuta la finalizarea proiectului gazetarul Dan Tomozei… să rămână și după el ceva… nu doar articolele trimise de la Radio China Internațional.

Vali Constantinescu – Lupeanu
23 MAI 2020
PS.
DA, sunt sora lui Constantin Lupeanu. Dar tot ceea ce am scris nu are legătură cu relațiile de familie. Sunt adevăruri despre activitatea unui om deosebit cu care România se poate mândri. Sunt adevăruri pe care Românii le pot constata singuri.