Dulcea ipocrizie postelectorală

Aș fi fost dispus să fac prinsoare cu oricare dintre cititorii acestor rânduri și, dacă nu mă întind mai mult decât îmi este plapuma, chiar cu editorii acestui blog, că nu va trece o lună de la alegerile parlamentare și vom și auzi corul bocitoarelor. Vreau să zic al celor care, din sculare în culcare, se lamentează pe toate canalele de social-media: „Vaaai, cine ar fi crezut?” Fiind vorba în propoziție despre proaspăt aleșii neamului din Legislativ, ca și din consiliile locale. Care aleși, deja dezamăgesc și revoltă.

Nu zic ba, vor fi fiind și unele reale motive de supărare și de dezamăgire, dar haideți să spunem lucrurilor pe nume: pe toți aceștia nu i-a vârât nimeni cu anasâna nici în Parlament și nici în organismele locale. Nu! ei sunt acolo prin votul meu, al dumnealui și al fiecăruia dintre cei care ne-am exercitat acest drept. Întrebarea mea este, așadar, foarte simplă: ați știut, atunci când ați pus ștampila pe buletinul de vot, cine este fiecare dintre cei încolonați în caseta partidului pentru care ați optat? Sau, mă rog, dacă nu despre toți, măcar într-o oarecare proporție, încât să aveți garanția morală că, o dată aleși, respectivii vă vor reprezenta cu adevărat?

Departe de mine gândul de a contesta faptul că pot exista dezamăgiri și că unii dintre actualii aleși, de bine ce s-au văzut cu sacii în căruță, uită, vorba românului, de unde au plecat. Dar asta este una și cu totul altceva este să vină acum cineva care până mai ieri-alaltăieri te făcea din vorbe că știe el pe cine votează și acum să pozeze în inocentul. În sedusul și abandonatul! Făcându-se a uita  sau, lucru de neîngăduit, voind să ne facă și pe noi să uităm ce zelos propagandist a fost dumnealui și al cui agit-propagandist a fost.

Mai există, însă, o altă categorie de văitători în piața publică, în special în această nouă agora numită media alternativă, o categorie cel puțin la fel de zgomotoasă și de agresivă. Mă refer la cei care, pe unde apucau, clamau sus și tare: „Eu nu mă duc să votez, fiindcă toți sunt la fel și nu am pe cine să votez”. Că acum se lamentează pe unde apucă și cui vrea să îi creadă, asta nu ar fi mare lucru. Mă nedumerește și chiar îmi displace faptul că puțini dintre noi, restul lumii, s-au gândit să îi întrebe pe respectivii câteva lucruri elementare. Unu la mână: ce așteptări aveai de la cei pe care, la o adică, te-ai fi lăsat dus să îi votezi? Doi la mână: ce reproșezi, concret, celor care pretinzi că te-au dezamăgit, deși tu nu i-ai votat nici pe unii nici pe alții? Și, trei la mână: ce anume crezi că ar trebui să punem în locul nefăcutelor sau a prost-făcutelor aleșilor obștii?

Iată doar câteva motive pentru care, cu toată dragostea, nu sunt dispus să acord credit și, cu atât mai puțin susținere, bocitoarelor care au năpădit în spațiul public și se vor vectori de opinie. Penibil spectacol livrat nouă pe post de atitudine civică și căruia, cel puțin pentru moment, nu îi găsesc altă replică decât zicerea înțeleptului: „e mai ușor să  vorbești despre principii decât să trăiești după ele!”


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

2 comentarii pentru articolul „Dulcea ipocrizie postelectorală”

  • Domnule Cionoff, ca fiu din bobor , pot sa intaresc spusele dumneavoastra cu o zicere neaosa chiar din bobor care spune cam asa: ” romanul e facut din …. stramba”

    Nu -i de ajuns ca-i prost, mai e si fudul!!!

  • ‘e mai usor sa vorbesti despre principii in loc sa traiesti dupa ele’
    asa ca inteleptii au lasat principiile de-o parte si au randuit…traditii, datini, obiceiuri.
    astfel, in popor nu se mai vorbea despre Intelepciune, insa tocmai daia ea se implinea tot timpul.

    iata, s-au nascut Antiinteleptii.
    si acestia sint ‘intelepti’, insa exclusiv in modul. mai simplu spus, ei sint chiar o Forta.

    ea, Forta, se poate observa? pai io zic ca se poate,
    pentru ca ea e opoveste despre ‘intelepciune’,
    cu superpozitiile ei,
    Intelepciunea
    si
    Antiintelepciunea,
    Forta fiind Actiune, nu Nonactiune.
    si, facand asta, adica Actionand,
    demoleaza, tintit, datini, traditii, obiceiuri.

    pierzand traditiile, datinile si obiceiurile, un neam isi pierde, de fapt, Intelepciunea sadita in ecuatia de miscare a neamului.
    iar neamul, cel putin vorbind despre manifestarea individuala, nu stie ca asta pierde,
    el, se pare, are impresia ca renunta doar la datini, traditii, obiceiuri…, care la o adica pot fi inlocuite cu alte… bucurii!, mai la moda!.
    pai…or fi ele mai la moda, insa poarta si ele o ‘intelepciune’, mai exact Antiintelepciunea.

    povestea lumii mari a ajuns intr un moment in care Antiinteleptii, prin felul in care actioneaza, pun la indoiala nonactiunea Inteleptilor.
    aceste vremuri sint Vremurile Desavarsirilor si ele pot fi duse exclusiv de catre Maestri.
    acestea sint Vremurile Maestrilor,
    iar asta e ceva de Bun-Simt.