Florin Cîțu: „Eu văd că coaliția funcționează, nu există certuri. Toți membrii guvernului au aprobat acte normative importante pentru toți românii”

E puțin bizar de ce România e atât de rezervată în privința sprijinirii Arheologiei

Înainte de intrarea în Cesar, sat ce ține de comuna Țaga din județul Cluj, pe partea dreaptă a drumului, cum mergi spre Țaga, e un câmp agricol, iar în centrul acestuia e un tumul de pământ, ca o movilă înaltă și abruptă, de forma unui con cu fețe rotunjite perfect. Simetria movilei îți atrage atenția, chiar dacă pe o parte au crescut câțiva copăcei, ca un smoc pe o țeastă fără asperități. În spatele tumului principal, vizibil din șosea, un altul, mai larg și un pic mai înalt, ale cărui forme se pierd sub o pădure pitică mai deasă. Distanța dintre cei doi tumuli e aproximativ egală cu distanța de la șosea la primul tumul. Forma movilei mi-a amintit de Sutton Hoo National Trust din Suffolk, Anglia, mai precis de site-ul care datează din secolele 6-7 după Hristos și sub al cărui tumuli se află mormântul unui rege din East Anglia, cel mai probabil, al regelui Raedwald, plus peste 200 de artefacte, obiecte prețioase, inclusiv monede din Imperiul Bizantin și pietre prețioase originare din Sri Lanka. Sub alt tumul, după excavare și săpături arheologice, s-a descoperit un ‘ship burial’ (corabie mormânt), plină de artefacte datând din aceeași perioadă.

Ce ar putea ascunde tumulii de lângă satul Cesar? Curiozitatea mea e cu atât mai mare, cu cât la Țaga, în urma săpăturilor arheologice, s-a descoperit un sit cu obiecte de ceramică din perioada dacică și neolitică. Iar pământul de pe dealurile de lângă Cesar si Sântejude sunt pline de un lut roșiatic de cea mai bună calitate. Lut care nu mai e valorificat. Existența lui, cred că e necunoscută majorității localnicilor, cărora nu le mai pasă de ‘el’, chiar dacă ar ști de existența lui. Acest lut trebuie să fi fost protejat de comunitățile dacice din zonă, ca o inestimabilă comoară de resurse naturale. Există o probabilitate destul de mare ca acei tumuli să nu fie întâmplători, ci construiți de brațele dacilor, care au vrut să ascundă și să lase o moștenire generațiilor ce vor fi urmat după ei. La fel cum au făcut și anglo-saxonii din Sutton Hoo.

Întrebarea pe care mi-o pun este aceasta: de ce nu sunt lăsați arheologii români, cu sprijinul voluntarilor pasionați de acestă muncă, sub aura observației atente, parțial știință, parțial mister, să descopere mult mai mult decât s-a făcut până acum? De ce nu s-au cerut până acum fonduri europene în acest sens? Arheologia din România e ținută ca un fel de Cenușăreasă, când ea ar putea fi de fapt regina balului, cu pantofi de aur. Anglia și Grecia, chiar și Bulgaria, au ridicat Arheologia la rangul pe care îl merită. E puțin bizar de ce România e atât de rezervată în această privință, când ne numim români, cuvânt ce provine de la cuvântul rumân din vechea limbă românească, sinonim cu țăran, clăcaș, lucrător al pământului. Legătura noastră cu pământul nu e doar cu pădurea, grânele, ogorul, livada și legumele, ci și cu bogățiile subterane, ascunse, lăsate spre păstrare de către strămoșii noștri, nu pentru uitare, ci pentru a fi descoperite (cândva) și prețuite.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

2 comentarii pentru articolul „E puțin bizar de ce România e atât de rezervată în privința sprijinirii Arheologiei”

  • Un subiect foarte incitant, Monica. Este atât de bine sa te poti desprinde de subiectul blestemat, covid, despre care discuta si scrie toata lumea. Pâna acum stiam putin despre misterioasele movile din România, dar articolul tau m-a îndemnat sa caut pe internet informatii despre tumulii asemanatori cu cel de la Taga, pe care l-ai descris tu. Si, slava Domnului, am avut ce afla!
    Mi se pare si mie nu numai bizar, dar si revoltator ca nu avem arheologi care sa fi sapat destul (la propriu si la figurat) ca sa descifreze secretele movilelor noastre.
    Multumesc mult pentru acest articol! 🙂
    https://www.adevaruldespredaci.ro/povestea-misterioaselor-piramide-de-la-sona-2-minute-video-cu-cele-mai-spectaculoase-filmari-aeriene-cu-movilele/

  • batranii si au insamantat semintele in alt pamant, pe masura semintelor. habar n-am daca mai sint sau nu arheologi pe masura semintelor, insa gradinari am observat ca sint.