Elena Negoescu Cholet din Franța pictează oameni peste rama tabloului

23/03/2023 | ✎ Aristotel Bunescu

Pentru a te simți aproape sufletește de un om, nu este necesară și apropierea fizică. Poate să fie departe, dar să creadă în același valori, să aibă amintiri comune, ori să viseze la scopuri similare. Spre exemplu, foarte aproape sufletește de mine este doamna Elena Negoescu Cholet, pictoriță din România stabilită în Franța. Remarcabil este nu numai aspectul general al operei sale. Subliniez și dorința sa de a aduce în centrul atenției multe personaje. Așa se explică faptul că unele dintre ele par că depășesc rama tabloului. Vă invit să îi admirați și dumneavoastră creațiile după un interviu introductiv.

-Pentru început, vă rugăm să vă prezentați.
-Cine sunt eu, Elena Negoescu Cholet?
O pământeană, desigur, dar și o „celestă” câteodată, pentru a cita galeria familială, cu o critică tonică și complimente involuntare: „Personajele tale ies din cadru!” O critică necesară ce permite menținerea picioarelor pe pământ (…atâta vreme cât capul este în nori!)

M-am născut și am făcut studiile în București, la Liceul Sfântul Sava și la Facultatea de Mecanică Fină de la Politehnică. Copil, mi-am petrecut vacanțele în paradisul bunicilor din Dâmbovița și Argeș.

Urmând traiectoria familială, locuiesc de mai bine de douăzeci de ani într-o ruralitate franceză în apropiere de orașul Chartres, agreabila prin densitatea țesutului său asociativ și cultural. Lucrez ca inginer în domeniul echipamentelor robotice.

-Cum a avut loc apropierea de pictură?
-Întâlnirea cu atelierul pictoriței și profesoarei Elyane Vally, atelier pe care îl frecventez din anul 2015, a fost un element declanșator al apropierii mele de pictură. Cu preocupări legate de tehnicile și expresiile contemporane, atelierul a fost laboratorul în care mi-am inventat propriul limbaj pictural, mi-a oferit primul album colectiv și primele expoziții.
Tot aici am înțeles că lumile evocate, peisajele și arhitecturile umane, erau cele ale imaginarului românesc, ca o sursă latentă.

Întâlnirea cu asociația franco-română „Soleil de l’Est” din orașul Tour, din Franța, mi-a prilejuit o întoarcere acasă simbolică, în pictură. Am fost extrem de onorată să particip alături de nume prestigioase ale picturii românesti contemporane la ultimele trei ediții ale expozițiilor organizate de asociație la București, la Teatrul Național și la Palatul Parlamentului.

-Cum a fost anul 2022 pentru arta dumneavoastră?
-2022 a fost un an de explorări cu diferite manifestări în aria de rezidență: un Salon al artiștilor organizat de asociația „Culture et patrimoine au Favril”, o expoziție colectivă la Cardamome Gallery, o participare la ilustrarea cărții „Le loup en Eure et Loir” și o mică expoziție personala la sediul „La Gazette Beauce Perche et Thymerais”.
Concursul Luxembourg Art Prize mi-a prilejuit, ca valoare de încurajare, mențiunea de valoare muzeală pentru lucrările prezentate.

-Ce visați pentru anul 2023, dar și pentru următorii ani?
-Visele încep deja cu proiectele ce se pot concretiza, printre care expoziția colectivă cu Atelierul Vally, prezentă la BazArts Galerie și Cardamome Gallery, cât și o invitație în atelierul-galerie al pictoriței Michelle Fages.

Voi regăsi poeta Georgeta Popovici Strat, pentru ilustrarea coperții noului său volum de poezie românească, după primele noastre colaborări pentru „Altor file” și „Sub pleoapa tresărindei unde”, într-un dialog ce s-a instalat între poezie și pictură.
Pe linia experimentărilor, de ce nu și o trecere în virtual printr-o proiectare numerică? În aprilie 2023 voi prezenta o lucrare la Artbox Project New York2.0.

Un vis concret ar fi realizarea unui proiect de rezidență de pictură într-o colaborare asociativă franco-română.
Printre alte atâtea vise ar fi și arta de a-mi acorda timp pentru pictură, viața și familie, dar și de a întâlni artiști și povesti fascinante de creație.

-Până una alta, suntem la povestea dvs fascinantă de creație. Cum doriți să se desfășoare lumea dumneavoastră, lumea artei, lumea în general?
-Doresc lumii cu mutațiile ei neliniștitoare, regăsirea umanității pierdute, a păcii. Umanul să fie valoarea ei cea mai de preț.
Doresc artei forța de a face oamenii mai buni prin cunoașterea de sine și a lumii.

-Mulțumesc frumos. Este momentul acum să arătăm onorabililor cititori câteva dintre impresionantele dumneavoastră tablouri.

Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii