Agenția Internațională pentru Energie Atomică, îngrijorată că Israelul ar putea viza instalațiile nucleare iraniene
Emanciparea prin IA
Am citit o anchetă foarte bună realizată de TCHE cu câteva opinii legate de IA ale unor actori implicați în educația universitară. Unele perspective sunt profunde, altele, poetice, dar nu am dat de vreun participant la anchetă care să nu înțeleagă bine sau măcar acceptabil despre ce vorbește atunci când se referă la noua tehnologie a inteligenței artificiale, așa că am spicuit de la fiecare dintre cei 12 câte o observație care mi s-a părut interesantă.
- 1. Bryan Caplan: „Oamenii o să se specializeze în ceea ce IA face prost.”
- 2. Jeffrey J. Selingo: „IA o să înlocuiască angajații care se ocupă de procesarea informației ori au sarcini repetitive.”
- 3. Philip Kitcher: „Înlocuirea forței de muncă de către IA poate fi o oportunitate de emancipare.”
- 4. Hollis Robbins: „Industria manualelor ar trebui să-și facă griji.”
- 5. Ted Underwood: „Studenții ar trebui să învețe să concureze cu produsele IA.”
- 6. Gabrielle Starr: „Nimic din ce poate face IA nu ne poate răpi plăcerea învățării.”
- 7. Lee Vinsel: „De ce, după atâtea bule de săpun tehnologice care s-au spart de fiecare dată, mai acceptăm astfel de scenarii histrionice?” (Referire la sforăitoarele comparații între apariția ChatGPT și Revoluția Industrială etc.)
- 8. Mung Chiang: „IA s-a născut neutră, dar poate fi abuzată, mai ales în numele «binelui colectiv». (…) Hai să lăsăm studenții să-și îmbunătățească abilitățile de a se îndoi, de a dezbate și de a nu fi de acord.”
- 9. Rick Clark: „IA e un agent eliberator când vine vorba de admiterea la facultate.” (În SUA procesul e bazat într-o proporție foarte mare pe un eseu realizat de candidat, drept care membrii corpului profesoral au de citit vrafuri zdravene în sezonul admiterii.)
- 10. Leon Botstein: „Trebuie să găsim mijloacele politice și legale de a controla uriașele corporații care o să dețină tehnologia (IA).”
- 11. Darryll J. Pines: „Cum s-a întâmplat și cu calculatoarele, laptopurile, smartphone-urile și Zoom, în curând IA s-ar putea să fie parte integrantă în activitatea noastră.”
- 12. Danah Boyd: „Punem întrebările greșite. Avem de răspuns la întrebări grele, la care IA n-o să răspundă.”
În urma lecturii, am rămas cu câteva observații și nedumeriri. Mai întâi, sunt trei femei și nouă bărbați, ceea ce mi se pare destul de dezechilibrat pentru spiritul american de diversitate. Totuși, dincolo de cei trei care înțeleg foarte bine despre ce vorbesc (Caplan, Vinsel și Chiang), cea mai profundă remarcă mi s-a părut a doamnei Robbins. Cine știe cum arată manualele universitare americane o să înțeleagă foarte bine de ce. Ca de obicei, mediul nostru universitar n-o să aibă de suferit din cauza acestui neajuns, pentru că interesele cui trebuie o să bată mijloacele, iar în mediul preuniversitar e greu de crezut că o să spargă cineva vreodată monopolul programelor dedicate.
Dar cea mai năucitoare poziție mi se pare a lui Philip Kitcher, profesor de filosofie la o universitate de prestigiu. Perspectiva optimistă conform căreia eliberarea de sarcini neplăcute poate fi un motor pentru creativitate și educație e deja caducă. Istoria are multe lecții la capitolul ăsta, dar numai până în perioada recentă. Sigur că obiectivul lărgirii sferei educației e măreț și naște corolare plăcut sunătoare, dar ultimele decenii ne arată altceva. Numărul de utilizatori de internet a crescut enorm (chiar exponențial la finele secolului trecut, deși statistica e înșelătoare, pentru că socotește drept utilizator orice persoană care a intrat online), iar în ultimul deceniu a crescut foarte mult și timpul petrecut online. Dar cu ce își omoară oamenii timpul online? Cu rețele de divertisment (numite în mod eronat „sociale”), jocuri, cumpărături sau rezervări, știri, căutarea de rețete gastronomice, informații medicale sau informații generale pentru călătorii sau diverse activități, comunicare, autodezvoltare (care, dacă nu ne amăgim, nu este educație propriu-zisă). Mai puțin de 1% dintre indivizi fac altceva. În traducere liberă, dacă accesul la mijloacele din lista de mai sus ar fi blocat, pentru 99% din populație internetul ar fi aproape inutil, pentru că nu ar conține nimic din ce-i interesează pe ei.
Ei bine, cam la fel o să stea lucrurile și cu inteligența artificială recentă. Actuala bulă de săpun o să treacă, dar instrumentul e sortit să rămână, nu ca utilitate extraordinară pentru cei mai mulți, ci ca sursă de câștiguri enorme pentru cei mai puțini. (NB: Printre cei mai afectați o să fie creatorii de soft independenți.) În ce privește emanciparea întru educație și creativitate, da, putem lua în calcul scenarii în care cei lăsați fără slujbă de IA o să fie înclinați să învețe sau să inventeze ceva. Dar cine sunt pacienții? De ce nu au învățat și nu au creat până acum? E drept, cei care vin din urmă o să aibă niște porți închise, ceea ce o să-i oblige să se reorienteze. E un motiv suficient să credem că ne paște o explozie educațională la un nivel relevant? Rămâne de văzut. Până atunci ar trebui să fim puțin mai atenți la alte fenomene care stau la coadă pentru a beneficia de noua tehnologie: informarea dirijată (relativ) centralizat, disoluția drepturilor de autor, degradarea accelerată a discernământului și un nivel și mai accentuat al detașării de cunoaștere și de nevoia de antrenament cognitiv în general.
Comentarii
61 comentarii pentru articolul „Emanciparea prin IA”
Lasă un răspuns
Invitații cristoiublog
Dacă a fost marți, s-au luptat cu trei ceasuri rele tot marțafoii din Belgia!
Invitații cristoiublog
IA va furniza individului mai mult timp liber in plus. Ce va face majoritatea covarsitoare ? Se va ocupa sa-si „omoare timpul ” suplimentar.
Ultima problema, daca ipoteza e corecta. Unii isi vor trai viata, vor face ce le place sa faca si/sau stiu sa faca mai bine. Altii vor invata ceva nou sau ii vor termina de citit pe clasici. Altii isi vor lua al doilea si al treilea job, etc. 🙂 Vor merge mai mult in natura. Vor sta mai mult pe acasa sa nu mai neglijeze ce au neglijat pana acum. Se gasesc destule, scriu pana se termina razboiul daca vreti. Am dubii asupra ipotezei.
La pensionari, ca tot „indivizi” 🙂 suntem si noi, va fi la fel. 🙂
Spicy draga , imi place optimismul tau.
Dar cum e? 🙂
Emanciparea prin IA
–
IA desavarseste Transumanismul. IA aduce pe piata Artificializarea omului.
Artificializarea omului e …Emanciparea.
–
in fata Emanciparii omul…se va judeca singur, infricosator. da, infricosator, pentru ca Artificializarea chiar asta si e, ceva infricosator.
Emanciparea prin IA il departeaza pe om de propria definitie. pina acum omul s-a …emancipat insa ramanand in propria definitie, acum Metamorfoza fix asta face, ii propune omului Emanciparea, adica emanciparea care vine la pachet cu iesirea din Definitie, din Dinamica Naturii.
domnule Zaicu, ‘Emanciparea prin IA’ nu cumva e o tema care merita adincita?
–
poate, omul, sa ramana indiferent in fata Metamorfozei? n ar fi …de a dreptul rusinos daca ar ramane indiferent in fata acestei…io ii spun Grozavie?!
pina la urma aceste vremuri chiar despre asta sint, nu doar despre Artificializarea omului, ci in primul rind despre Om, despre ‘masura omului’ care …ca urmare a stimulului numit ‘Emanciparea prin IA’ ar trebui sa …tisneasca, sa fie descatusata, pe motiv de suprapresiune,
…cum s a ramana omul indiferent?!
–
e fix invers!, in fata ‘Emanciparii prin IA’ omul isi va arata masura Facerii, deci iata ce avem de facut, in opinia mea
‘Emanciparea prin IA’ ar putea fi titlul unei carti-referinta
Astea nu se adâncesc, că ieșim pe partea cealaltă.
imposibil. cel mult dai de Esente, care, ce i drept, au radacina ‘pe partea cealalta’, adica ‘in celalalt ou, in Oul Absolut
ca noi, acum, pe vremurile astea, fix despre manifestarea ‘celuilalt Ou’ vorbim, pentru ca pentru prima data in istoria civilizatiilor …un Ou ( Absolut Relativ, Infinitul , Artificialul) pune la indoiala Oul Absolut ( Zero care e Totul Si Nimicul, Natura )
…da, chiar iesim pe partea cealalta daca le adincim:)))
insa …iesim doar teoretic, pentru ca in partea cealalta intram …cind ne o veni rindul :)))
Leon Botstein: „Trebuie să găsim mijloacele politice și legale de a controla uriașele corporații care o să dețină tehnologia (IA).”
–
iar uriasele corporatii gindesc invers:)))), tre sa gasim mijloace pentru ca IA sa controleze sistemele sociale in frunte cu sistemul politic.
…deci preocupare exista:))), atita tot ca referinta e diferita:))))))
Mung Chiang: „IA s-a născut neutră, dar poate fi abuzată, mai ales în numele «binelui colectiv». (…) Hai să lăsăm studenții să-și îmbunătățească abilitățile de a se îndoi, de a dezbate și de a nu fi de acord.”
–
cum sa fie Ia neutra?!
ea prin definitie e Anti, AntiSistem, AntiNatura.
prin urmare abuzata va fi doar Natura. da ce abuzuri, nenica!
–
studenti …pe vremea IA. hai sa vedem cum va arata povestea asta si dupaia mai vedem despre ce fel de imbunatatiri e vorba…
„un nivel și mai accentuat al detașării de cunoaștere și de nevoia de antrenament cognitiv în general”
.
„o dorință și mai scăzută de a învăța și de a-ți dezvolta gândirea în general.”
(nu-mi apartine, am rugat ChatGPT sa formuleze mai simplu, pe intelesul meu la ora asta cand pic de somn) 🙂
pici de somn, insa nu te lasi!,
…manifesti ‘interes față de cunoaștere și simti nevoia de a-ți exersa gândirea’.
pesemne ca asta ar trebui sa faca toti oamenii, pentru ca nu va fi deloc simplu de dus o …relatie cu IA,
pentru ca IA Cuantica, chiar daca indirect,…e o exprimare absoluta.
Gasisem o problema de logica si nu a vrut sa ma lase sa ma culc 🙂
.
(Nu era cu sau despre IA. Ce era de interes pentru mine in IA nu va fi prea curand in limba romana (si i-am dedicat deja ani din timpul meu liber acelei parti de interes). Iar ce crede lumea in momentul asta ca va face cu IA… nu ma preocupa deloc. Povestea cu vizionarii de pe margine pare a fi tot ca la fizica: odata cu noua descoperire facuta de fizicieni, viziunea se bifeaza a fi schimbata si pe la domniile lor, a ne-fizicienilor, in lucrari foarte importante, chiar si fara sa inteleaga prea bine 🙂 Se poate trai chiar bine din munca altora. 🙂 , doar sa stii sa faci pe desteptul.).
despre ce problema de logica e vorba? 🙂
are si Inima logica ei, insa ea nu genereaza probleme, nici macar de logica
Uite problema. Simpla:
Daca:
.
„un nivel și mai accentuat al detașării de cunoaștere și de nevoia de antrenament cognitiv în general”
.
Este echivalent cu.
.
„un nivel și mai
<<>> al
<<>> de cunoaștere și de nevoia de antrenament cognitiv în general”
Reformulez ca nu m-a lasat sa scriu intre ca nu cumva sa inserez html pe aici.
Uite problema. Simpla:
Daca:
.
„un nivel și mai accentuat al detașării de cunoaștere și de nevoia de antrenament cognitiv în general”
.
Este echivalent cu.
.
„un nivel și mai
[[[antonim pentru accentuat]]]
al
[[[antonim pentru detașare]]]
de cunoaștere și de nevoia de antrenament cognitiv în general”
.
Este?
Mai trebuia un antonim, dar am uitat sa-l scriu, ..te-ai prins…
un nivel mai palid al atașării de cunoaștere permite manifestarea prin superpoziții a cunoașterii
–
un nivel și mai accentuat al detașării de cunoaștere îți secționează doar legătura cu cealaltă superpoziție a cunoașterii, proprie Daruirii,
pentru că ea permite prin chiar atașarea la o IA obținerea de cunoaștere, însă exclusiv pe calea Acumulării.
deci nu sunt echivalente.
prin conectarea la IA vei fi …Deștept, însă tocmai daia nu vei mai avea pic de Inteligenta.
IA îți …dăruiește cunoaștere prin Acumulare, deci vei ‘cunoaste’ infinit mai mult decit cunoști astăzi, însă …cealaltă superpoziție a cunoașterii, proprie Daruirii, îți va lipsi plenar.
–
și mai altfel: un nivel și mai accentuat al detașării de cunoaștere Dăruită!, că altfel nu e cu nicio detașare de cunoaștere prin Acumulare, omul conectat la o IA va fi …deștept de bubuie.
un nivel mai palid al atașării de cunoaștere e palid…doar pe superpoziția Pământ, că cea a Cerului, care e proprie Daruirii,…va funcționa că un dar:),
însă …palidul ăla ii va permite, poate, sa ..se dezvolte, să iasă la lumină.
Pi a acum am vorbit despre cunoaștere. De acum încolo nu va mai fi suficient, va trebui sa folosim superpozițiile cunoașterii, pentru că și IA face asta, anulind una și pitenti d o plenar pe cealaltă 🙂
potentind o
un nivel mai palid al atașării de cunoaștere permite manifestarea prin superpoziții a cunoașterii
–
un nivel și mai accentuat al detașării de cunoaștere, la nivelul de dezvoltare l care a ajuns civilizatia, îți secționează doar legătura cu cealaltă superpoziție a cunoașterii, aia proprie Daruirii,
pentru că …el, nivelul, …permite, prin chiar atașarea la o IA, obținerea de cunoaștere superioara, însă exclusiv pe calea Acumulării.
–
un nivel mai accentuat al detasarii de cunoastere nu se face pentru a sustine o manifestare mai palida a atasamentului fata de cunoastere (a obtinuta prin Acumulare ) ( caz in care s-ar fi catalizat manifestarea cunoasterii prin superpozitii ),
ci doar pentru a urma o alta cale, nou aparuta, prin care te atasezi plenar la cunoastere, insa numai si numai la cunoasterea obtinuta prin Acumulare,
pentru ca prin conectarea cu o IA, atasindu te unei IA, preiei dinamica pe care ea o folosete in obtinerea de cunoastere, aceasta fiind proprie Acumularii si numai Acumularii.
–
deci nu vorbim despre o detasare de cunoastere ( prin Acumulare ), ci doar de o detasare de …calea prin care ea era obtinuta pina acum ( urmand o conectare cu o alta cale )
te poti detasa de cunoasterea pe care o obti prin acumulare,,…spre ex nemainvatand,
insa nu te poti detasa de cunoasterea care iti e daruita, obtinuta pe calea daruirii, pentru ca ea are la temelie …dorinta, dorinta ta.
pentru a te detasa de cunoasterea daruita e necesar sa renunti la dorinte, or…fix atunci cind vei fi in stare sa faci asta e si momentul in care cunoasterea ti a fost daruita plenar.
–
civilizatia a udat, a gradinarit cunoasterea prin acumulare, tocmai de asta si ajunge acum sa obtina o plenara cunoastere prin acumulare, ea fiind …daruita:)) de cineva care a acumulat o pe toata, mai intai:)), adica de IA,
insa acest gen de cunoastere e propriu Mintii si numai Mintii, ea e incompatibila cu Natura ( care e un rezultat al manifestarii Intregului Minte-Inima )
–
e imposibil sa te detasezi de ‘cunoasterea daruita’, insa un si mai palid atasament fata de cunoasterea obtinuta prin acumulare te va duce, mergind pe calea asta, catre o potentare a decriptarii cunoasterii daruite
o mai mare lipsă de interes față de cunoaștere, insa si o lipsa cronica a placerii de a ti exersa gandirea
…problema e că atunci ‘ganditul’ se manifesta prin superpoziții, zicerea nu mai e valabilă, pentru că pe cînd cunoașterea prin acumulare caută să facă procesul plăcut, cunoașterea prin Dăruire folosește însăși placerea pentru a se manifesta ( placerea, rezultata din dorințe împlinite , caz în care dinamica dorințelor devine referință a cunoașterii dăruite )
omul acum cunoaște mândria din perspectiva gândirii ‘Minte SI Inima’
–
pentru superpoziția proprie Minții și doar ei, mândria se desăvârșește, devenind Mândrie, …acesta fiind singurul fel în care aceasta superpoziție a Minții poate simula manifestarea Întregului.
pe vremea IA nu mai exista punere la îndoiala, zicerea IA devine Lege,…pentru că Deșteaptă e ea și numai ea…
nevoia de antrenament cognitiv e de doua feluri :))
in lipsa uneia oricum se manifesta cea pe care însăsi Natura o definește.
prin urmare …daca antrenamentul cognitiv definit de om dispare, oricum el va renaște din sămânța pe care o folosește Natura.
in general omul îl antrenează pe om pentru a face față Civilizației, nu Naturii, prin urmare antrenamentele cognitive definite de om duc fix spre Artificializarea sa, pentru că au că referința Acumularea, nu Dăruirea.
Sau poate mai bine asa:
„o mai mare lipsă de interes față de cunoaștere și de nevoia de a-ți exersa gândirea în general.”
Numai sa scap de alaturarea „nivel accentuat” si „detașăre”.
Lee Vinsel: „De ce, după atâtea bule de săpun tehnologice care s-au spart de fiecare dată, mai acceptăm astfel de scenarii histrionice?”
–
poate pentru ca fiecare bula, atunci cind s a spart a scos la iveala …continutul, adica …o revolutie?
revolutii tehnologice au tot existat, noia cum vorbim despre o revolutie plenara, nu doar tehnologica, de asta de fapt noi vorbim despre o Metamorfoza. nu e vorba despre cummevolueaza omida, ci despre cum ea devine fluture, de data asta…
de data asta vorbim despre o Revolutie care asigura trecerea de la un sistem la un nou-nout sistem, in fapt de la NAtura la Artificializare
Philip Kitcher: „Înlocuirea forței de muncă de către IA poate fi o oportunitate de emancipare.”
–
sigur!, emanciparea poate fi adusa chiar de co…locuirea oamenilor si IA in acelasi …soi de intreg :))
pina la urma am putea spune ca Metamorfoza e o emancipare, nu?:))))
deci trecerea de la om la Noul Om, adica Metamorfoza, chiar ar putea suna ca o emancipare…
Jeffrey J. Selingo: „IA o să înlocuiască angajații care se ocupă de procesarea informației ori au sarcini repetitive.”
–
deci sa analizam zicerea…
„IA o să înlocuiască angajații”, iar cum angajatii sint oameni, IA o sa inlocuiasca oamenii:)))
asta e suficient pentru a intelege care e treaba cu IA, chiar daca zicerea ar suna astfel:
„IA o să înlocuiască angajații”, iar cum angajatii sint oameni, IA o sa inlocuiasca oamenii …care se preocupa de ….etc :))))
Bryan Caplan „Oamenii o să se specializeze în ceea ce IA face prost.”
–
e invers. IA o sa se specializeze in ceea ce oamenii fac prost.
si oamenii orice fac fac prost, pentru ca doar IA e Desteapta:)))) ( deci IA se va specializa si in …oameni, asta va fi faza tare de tot )
@online:
Unii spun asa:
intelectul lucrează cu intuiția, rațiunea lucrează cu inteligența.
.
Altii spun cam… invers:
-intelectul functioneaza in pasi, pas cu pas, are o “metodologie”,
-pe cand inteligenta actioneaza in salturi, are “ochi” sa vada lucrurile.
.
Pe la francezi:
L’intelligence fait référence à la capacité d’apprendre et de comprendre rapidement des concepts, tandis que l’intellect se rapporte à sa capacité à raisonner et à penser logiquement.
.
Bien que l’intelligence soit principalement héritée, l’intellect peut être développé par l’éducation, l’expérience et l’exposition à diverses perspectives.
.
‐‐–––‐–––––––––––‘
Deci cum o fi? O sa mai caut tot la francezi, dar nu azi ca e 1 iunie. 🙂 , stau degeaba.
IA trebuie sa fie cea fara intuitie si doar cu metodologie. Tu ce zici? Sau lasa pe maine ca e ziua copilului.
Mda, si francezii se contrazic:
L’intellect est très utile dans notre vie de tous les jours et il le sera d’autant plus bénéfique si nous prenons conscience du jeux de l’égo. Dans son côté obscur il va justifier, juger, condamner. Dans son côté lumineux il va cultiver l’humilité, l’écoute, le savoir vivre ensemble dans la paix et l’harmonie.
En résumer avec l’intellect nous analysons alors que l’intelligence nous permet de discerner le vrai du faux.
.
„Mon observation est la suivante : l’éducation actuelle s’intéresse très peu au développement de l’intelligence de l’enfant mais plutôt à celui de son intellect. Et ceci se fait trop souvent au détriment même de l’intelligence naturelle de l’enfant pour soi-disant aiguiser son intellect et lui transmettre un maximum de savoir et de rationalisation dont il aura besoin pour « survivre ».”
una e deducția, alta e intuiția
Inima folosește intuiția, care în sine e o recunoaștere.
Mintea folosește deducția.
Prima e pe efect-cauza, a doua pe cauza-efect
eram pe la intelect versus inteligenta.
dar lasa ca e 1 iunie
diferența dintre deducție și intuiție e leita diferenței dintre Infinit și Zero
Deducția…doar tinde să fie Intuitia
pai..daca erai acolo și vrei sa ramai acolo, așa sa faci:)
Însă…ce treabă are Inteligența cu Mintea, Inteligența se găsește în Inima ( unde ce i drept se găsește și Mintea:)) )
pina acum am vorbit despre Minte.
de acum nu mai e suficient, e necesar să vorbim despre superpozițiile Minții,
caz în care vorbim despre Minte, despre Minte SI Inima.
despre deducție, despre intuiție,
ambele sunt proprii Minții, însă intuiția se manifesta exclusiv în prezența Inimii 🙂
Simplu si inteligent. Dar asta e la om. Pentru computer cum o fi, ca ala nu are inima.
Cred ca mi-am raspuns singur, ce nu-s destui oameni fara Inima, doar cu cord? 🙂
am gresit, toti au, macar putina 🙂
important e cum e in cazul computerului cuantic.
el…intră in armonie doar cu Mintea. deci cu superpoziția Minții…Universului care nu e cea în care e prezenta și Inima.
Pina acum am cunoscut cum arată Natura, adică Mintea SI Inima, aceasta! superpoziție a Minții…Universului.
–
odată cu computerul cuantic vom cunoaște și cum arată superpoziția ailaltă.
–
Io despre asta va tot vorbesc:)))
cunoașterea prin acumulare, adică azi cunoști ceva iar maine, adăugind cunoaștere între timp, cunoști mai mult, e una,
…i sa exista și o altfel de cunoaștere, care în sine e o recunoaștere, prin urmare folosind o pe asta .nu mai e vorba despre a acumula cunoaștere, ci a …descătușa cunoașterea care deja e in tine:)
Prima e proprie Minții, a doua e a Inimii, cu prima operează IA, cu a doua operează omul și doar el
–
IA ..habar n are sa folosească recunoașterea, deci calea Dăruirii, pentru că…n ar știi de la ce sa plece, pentru că el îl cunoaște pe Zero că fiind Nimicul, însă Zero e și Totul, nu doar Nimicul, …omul pe Zero care e Totul îl accesează, …incepind să recunoască,
–
Danah Boyd: „Punem întrebările greșite. Avem de răspuns la întrebări grele, la care IA n-o să răspundă.”
–
nu prea cred. daca exista intrebarea, IA o sa raspunda.
prin urmare …nu ‘Avem de răspuns la întrebări’, ci avem de pus intrebari :)))…pe care o IA nu o sa si le puna 🙂
–
dreste cineva sa ne punem intrebari…pe care o IA nu si le va pune? :))))
problema fundamentala pe vremea IA este ca ‘desteptii’ vor deveni produse expirate. IA va fi mai desteapta decit toti oamenii la un loc.
tocmai de asta cei care vor deveni nepretuiti vor fi chiar Inteligentii
–
deci practic e o poveste Desteptaciune VS Inteligenta
adica Infinit VS Zero
si …se stie, Infinit tinde catre Zero, asa ca ‘lupta’ va fi stransa :))))
prin urmare oare nu e cumva de bun-simt sa dezbatem, din pucct de vedere filozofic, conceptul ‘Inteligenta SI Desteptaciune’ ? ( o caracterista fundamentala a acestuia e ca in Univers suma dintre inteligenta si desteptaciune e o constanta absoluta, care se exprima prin superpozitii, una fiind Inteligenta, caz in care desteptaciunea…nu se manifesta, cealalta fiind Desteptaciunea, caz in care inteligenta nu se manifesta )
–
sintem in plina Revolutie Mondiala, in …pina la urma Metamorfoza, insa noi nu dezbatem din punct de vedere filozofic Noua Lume?
de ce nu facem asta?!, pare a fi, totusi, ceva de bun-simt…
Darryll J. Pines: „Cum s-a întâmplat și cu calculatoarele, laptopurile, smartphone-urile și Zoom, în curând IA s-ar putea să fie parte integrantă în activitatea noastră.”
–
io zic sa mai dezbatem problema:))), pentru ca se prea poate sa fie invers, …adica noi! sa fim parte interganta in activitatea IA :))))
Si pentru zicerea asta „profunda” ii da nevasta-sa mancare calda? Ce zici, merita? 🙂
Dar dna Pellea si domnul de la Vama Veche ce parere au oare despre IA?
oare ce parere o avea un fluture despre preocuparile matinale ale buburuzei?
Fluturasii nu au pareri, ei Stiu.
… pentru ca fluturasii vad totul de la inaltime si deci au viziune, deci.
De aceea fluturasii nici nu au nevoie sa argumenteze ceva, ei doar Spun sec si e Suficient.
Caldura e ‘lumina’, iar superpozitia numita ‘caldura sufleteasca’ e cea care lumineaza imparatia care e in noi :). abia in prezenta caldurii se manifesta primavara, chiar si in aceasta imparatie.
am experimentat in mine insumi dinamica, atunci cind o caldura irepetabila si a adiat zambetul mangaietor peste apele si pamanturile sinelui meu
–
raspunsul il stie nevasta sa:))
–
insa hrana calda m a dus cu gandul la caldura care e ea insasi hrana, pentru ca …deh!, odata experimentata …nevoia de foame se va manifesta negresit 🙂
hrana care ne echilibreaza e caldura sufleteasca
Superb!