Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Eurojust evită să ne transmită câți cetățeni români vor fi inculpați pentru apartenență la grupurile islamiste din Siria
În mai 2020, cristoiublog.ro a întrebat Eurojust (ca unitate judiciară a Uniunii Europene), câți cetățeni de naționalitate română vor fi inculpați pentru apartenență la milițiile Stat Islamic. Eurojust ne-a răspuns că nu știe sau că nu poate să dezvăluie. Poate nu ar fi cazul să ne îngrijorăm pentru o banală lipsă de transparență a Eurojust: la urma urmei, tradiția „terorismului nedescoperit” datează în România încă din decembrie 1989, de la Revoluție.
Pe 13 mai 2020, cristoiublog.ro
…a întrebat Eurojust câți „Luptători Străini” de naționalitate română vor fi puși sub acuzare pentru activități teroriste sau asociate activităților teroriste în Siria. „Luptătorii Străini” („Foreign Fighters” – orig. lb. engl.) sunt mercenari proveniți inclusiv din statele Uniunii Europene, care au călătorit clandestin începînd cu anul 2014 spre Califatul proclamat în Siria, pentru a se înrola în milițiile grupului terorist sunnit Stat Islamic (IS sau Daesh).
Începând cu sfârșitul anului 2017 (după ce Irak și Siria au anunțat lichidarea ultimelor pungi de rezistență ale grupului), „Foreign Fighters” au început să revină în valuri acasă, spre Europa, folosind, de regulă, o rută care pornea din Turcia.
Pe 14 mai 2020, Eurojust ne-a răspuns
… prin purtătorul de cuvânt Ton van Lierop, că nu știe sau nu poate să ofere informații asupra subiectului: aceasta în ciuda faptului că instituția are un rol de „coordonator pentru cooperarea judiciară transfrontalieră”. Organisme ale Uniunii Europene și-au făcut o tradiție în a „semnala riscuri” pentru securitatea europeană, pentru ca ulterior să mențină tăcerea pe subiect sau să furnizeze informații generale sau incomplete asupra amenințării vehiculate.
Despre lipsa
… de eficiență, respectiv de transparență a Eurojust, cristoiublog.ro a mai scris, într-un context nu foarte onorant pentru România. În 2017, după ce SRI a susținut incredibil la un post TV al Diviziei Presă (DIGI) că în România au fost “dejucate” mai multe atacuri teroriste, cristoiublog.ro a solicitat Eurojust să confirme dacă primise notificări dinspre București privitoare la eventuale investigații și condamnări pe terorism, așa cum cerea legea europeană: răspunsul a fost negativ.
Ar fi rezultat brut
…două lucruri: Parchetul General (condus la vremea aceea de sinistrul politruc comunist de la ocna Aiud, Augustin Lazăr) nu își făcuse datoria (prin DIICOT) ca să raporteze cazurile la Haga (în Olanda, acolo unde își are sediul Eurojust), respectiv “atacurile teroriste dejucate” de SRI nu existaseră.
Ulterior, DIICOT (procuror-șef Daniel Horodniceanu) a transmis cristoiublog.ro motivul „real” care menținuse „la zero” terorismul raportat oficial pe relația România- UE: Acordul Eurojust prevedea că evenimentul terorist se raportează la Haga când „afectează” două sau mai multe state membre.
Altfel spus, UE mimează
…că face anti-terorism și produce o legislație goală, printr-o sintagmă vicleană și plină de sensuri cum este „stat afectat” – cea care a transformat Eurojust într-o structură cu rezultate mai degrabă mediocre în analiza și prevenirea terorismului. Motivul este simplu: în contextul internaționalizării organizației Stat Islamic, azi nu mai există atac terorist care să afecteze un singur stat. „Strategii” UE făcuseră din Eurojust doar o aflare în treabă.
Studiu de caz. Atac la București
În 2013, irakianul Khzr Karim Friad era condamnat la închisoare cu executare pentru terorism, după ce a încercat să atace cu un cuțit un oficial al Ambasadei Regatului Unit britanic la București. Individul era rezident în Finlanda, iar incidentul a fost cuprins și în Raportul de activitate al DIICOT.
Pe limba oficialilor de la EuroJust, atacul de la București a „afectat”, însă, din punct de vedere al siguranței lor naționale, cel puțin patru state care trebuiau să-și upgradeze informațiile și să facă noi investigații: Irak (ca stat de origine al teroristului), Finlanda (ca stat de rezidență), Marea Britanie (ca stat atacat) și România (ca stat unde a fost săvârșit atacul).
Eurojust a fost înfiinţat
…de Consiliul Europei în 2002, cu misiunea de a ușura cooperarea (a se citi „schimbul de informații”) între statele membre UE. Prin această activare a colaborării EuroJust, liderii din Uniunea Europeană și-ar fi dorit să întocmească o „hartă a terorismului” pe un continent greu încercat de atacuri armate (ale radicalilor islamiști, ale extremiștilor politici etc). Prin instituții precum Eurojust, Uniunea Europeană tolerează, în fapt, un toxic obicei: acela de a agita pericole publice despre care publicul european, în realitate, află puțin, nesemnificativ sau deloc.
Faptul că Eurojust „coordonează” schimbul de informații
…între sistemele judiciare din statele membre europene, dar nu poate să ofere (sau mai jalnic, nu are) informații despre pericolul numit „Luptătorii Străini” („Foreign Fighters”) este doar un fragment dintr-un tablou mai general, care descrie de ce rolul Uniunii Europene în înfrângerea grupului terorist sunnit Stat Islamic a fost unul minuscul, aproape nesemnificativ. Greul l-au dus Statele Unite, Rusia și milițiile kurde.
Organizații importante ale UE precum Eurojust
…trebuie să înceapă să își arate mai transparent utilitatea, iar portretul birocratului „euro-optimist” amabil dar nefolositor pe subiecte de interes public comun trebuie să devină amintire: nu are nevoie nimeni de o imagine a unui funcționar dintr-un birou clasic al Uniunii Europene, care învârte „clasic” hârtii, cu aerul că rezolvă din problemele vechi ale Uniunii. O transparență mai amplă și mai asumată a instituțiilor UE va obliga inclusiv unele „fioroase” instituții din România să devină mai deschise și mai cooperante în ceea ce privește necesitatea informării publice pe chestiunile importante pentru națiuni, respectiv pentru Uniune.
Comentarii
Lasă un răspuns