Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Festivism pentru lucrurile neîncepute. În lipsa banilor, se fac planșe și studii de fezabilitate
Boala politicienilor români de a tăia panglici nu este de ieri, de azi. Ceremonia, total inutilă, și satisfacția de a băga foarfeca în panglica tricoloră pentru inaugurarea unui drum, a unui semafor sau a unui weceu public (da, s-a întâmplat și asta) reprezintă momentul de împlinire a oricărui politician. Care se lasă, de regulă, cu o chermeză unde încep discuțiile despre niște proiecte care nu se știe când vor fi finalizate.
Premierul Ludovic Orban a bătut orice record în materie de festivism. El nu inaugurează „lucrul bine făcut”, că nu prea există, inaugurează intenții, planșe și studii de fezabilitate.
Dacă există o frână în calea oricărui proiect în România, ea se numește studiu de fezabilitate. Mai precis, o modalitate de a da o căruță de bani clientelei de partid, pentru că studiul acela nu servește la nimic. La ce a folosit, de exemplu, studiul pentru autostrada Deva-Lugoj, dacă lucrările au fost blocate de o broască cu pată galbenă pe burtă, specie protejată, care s-a pus pe mijlocul drumului și nu a putut-o clinti nimeni de acolo?
Nu contează, e campanie, președintele PNL trebuie să meargă, măcar o dată pe săptămână, undeva și să inaugureze o planșă. Toate guvernele lumii se dau de ceasul morții să dea un imbold economiei reale, numai Ludovic Orban face planuri cu ce nu are: banii europeni. Ca în bancul cu familia lui Bulă, când s-au bătut precum chiorii pe câștigul de la Loto, iar ei nici măcar nu cumpăraseră bilet. În condițiile în care nu-l doare gura să promită și memoria colectivă este scurtă și iertătoare, își permite. Spune ce face azi, mâine, peste o lună, după care explică de ce nu a putut face și toată lumea este mulțumită.
Iată câteva acțiuni de mare răsunet ale premierului. Inutile, dar cu fast.
Vineri, 29 mai 2020, a fost în vizită în județele Mureș și Maramureș, împreună cu ministrul Transportului, Lucian Bode, ministrul Economiei, Virgil Popescu, și ministrul Apărării, Nicolae Ciucă.
Au bătut atâta drum să asiste la semnarea contractului de execuție pentru Lotul 1 Târgu Mureș-Ungheni și Drumul de legătură din Secțiunea 1C a Autostrăzii Transilvania. 9,2 kilometri.
Apoi, au descins în Maramureș, la fabrica Techtex, din Târgu Lăpuș, care produce măști sanitare și echipamente de protecție medicală la Cicârlău, unde urmează să fie realizată o nouă fabrică.
„În scurt timp vor produce 150.000 de măști pe zi, iar din data de 15 aprilie se va ajunge la 500.000 de bucăți pe zi, respectiv, aproximativ 4 milioane de măști lunar”, spunea pe atunci Virgil Popescu la Techtex. Despre cea din Cicârlău nu se mai știe nimic, dar la criza de măști, se pare că a rămas tot în faza de proiect.
S-a făcut, nu s-a făcut, important este că acțiunea s-a bifat, iar Orban și miniștrii lui s-au plimbat cu avionul MApN. Nici acum, când începe școală și nu sunt măști pentru elevi și profesori, nimeni nu-i întreabă de ce au bătut drumul până acolo.
Apoi, în 20 iunie, a fost momentul de pomină în Rădăuți, când pe centura neîncepută, adică pe câmp, o tânără îmbrăcată în ie a interpretat, la vioară, Balada compusă de Ciprian Porumbescu în cinstea premierului. Ludovic Orban inspecta șantierul viitoarei șosele de centură a municipiului Rădăuți.
Joi, 6 august 2020, a făcut o vizită în Valea Jiului, cu prilejul Zilei Minerului, împreună cu ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ion Ștefan, și cu ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu.
Aici a fost cu folos, că minerii l-au huiduit. Nu doar pentru că a uitat numele minei Lonea, dar oamenii adâncurilor i-au aminit de mai multe: că minte, că nu respectă legea și nu majorează alocațiile pentru copii. Ca de fiecare data, Orban a spus că nu este el responsabil de situația creată. „Nu noi am creat situaţia în care se găseşte complexul energetic Hunedoara, dar vă garantez că vom găsi soluţii pentru păstrarea locurilor de muncă”, le-a promis premierul.
Vineri, 14 august 2020, iar a pornit cu alaiul după el. Premierul însoțit de ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, și ministrul Tineretului și Sportului, Ionuț Stroe s-au dus până în Craiova să verifice stadiul lucrărilor pe șantierul Drumului Expres Craiova – Pitești, Tronsonul 1. Aici, Orban și-a amintit că el este mama drumului. „Ca ministru al transporturilor, în 2008, am realizat studiul de fezabilitate și am aprobat indicatorii tehnico-economici pentru acest obiectiv de investiții”, s-a lăudat premierul. Evident, odată studiul de fezabilitate făcut, ministrul de atunci s-a spălat pe mâini, el și-a făcut treaba.
O dată ce a fost sigur că alegerile locale au loc în 27 septembrie, Ludovic Orban a decis să ia la pas drumurile patriei, chiar să-și facă culcuș pe viitoarele șantiere.
În 18 august, a început cu Capitala, unde, împreună cu ministrul Lucian Bode, au inaugurat lucrările pentru Autostrada de Centură București (A0), Sector Sud, Lotul 2, Vidra – Bragadiru. Tot el, pe vremea când era ministru, a făcut studiul de fezabilitate. „Studiul de fezabilitate pentru realizarea acestei autostrăzi a început de mult timp. În mandatul meu de ministru al transporturilor, noi am adoptat indicatorii tehnico-economici, gândiţi-vă că era 2008. Este bine că lucrările încep pe toate tronsoanele autostrăzii de centură. Suntem în progres, de la preluarea guvernării”, a spus Orban.
De la marile proiecte, premierul a trecut la lucruri mărunte. Acum 7 zile a descins, tot cu alai, într-un sat unde s-a asfaltat un drum. E drept, satul e din județul lui Marcel Vela. „Premierul Ludovic Orban a participat la recepția lucrărilor de asfaltare străzi în localitatea Măureni, județul Caraș-Severin, investiție a Ministerului Dezvoltării Regionale, prin CNI”, a anunțat biroul de presă al guvernului.
Cum premierul are boala planșelor, evident că și aici, chiar dacă drumul e gata, fotografii, iar Orban a scos o maximă: Investițiile aduc dezvoltare și, cum ziceau romanii, „Via Vita” – „Drumul aduce viață”.
Cu un drum, a dat o fugă și până în Timișoara, unde s-a uitat la planșe, însoțit de primarul Nicolae Robu. Poate că și din cauza companiei, vizita premierului pe șantierul variantei de ocolire Timișoara-Sud a fost fulger. Sau s-o fi săturat de planșe.
Nu a plecat de tot, s-a dus până în oraș unde a participat la evenimentul de semnare a contractelor de finanțare din fonduri europene „Creșterea capacității de reacție a Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara la criza de sănătate publică cauzată de răspândirea virusului SARS-CoV-2” și „Dotarea centrelor sociale «Inocențiu M. Klein» și «Sfântul Francisc» Timișoara în contextul crizei sanitare COVID 19”.
Oricum, Robu l-a urmărit și aici și nu s-a lăsat până nu au făcut o fotografie împreună. Povestea cu Nicolae Robu nu este foarte încurcată, doar că din cauza partenerilor de la USR, care vor neapărat să câștige Timișoara și care i-au scos ochii lui Orban din cauza edilului, pe care l-au vopsit în toate culorile, predominant negru, pentru că a racolat „toți penalii” și „toți pesediștii”, se aplică politica pătrunjelului în ciorbă.
Din Timișoara, premierul s-a dus în Arad, unde a semnat un protocol de finanțare pentru „Varianta ocolitoare a municipiului Arad-Est”. Desigur, și aici s-a vândut pielea ursului din pădure. Însă, așa cum se poate observa din poză, Orban devine din ce în ce mai mult „omul slab cu burtă mare”.
Gheorghe Falcă, fostul primar al Aradului, europarlamentar, cel care are o poziție atât de studiată, încât e mai atent la modul cum i se ating degetele decât la cuvântările și promisiunile lui Orban, a încuviințat ceea ce ar trebui să știe legat de fondurile europene. Și anume, că în afară de împrumuturi, nimic nu e sigur. Sigur pe ce nu are, Ludovic Orban a promis: „Vom avea fonduri europene de peste patru miliarde de euro, care vor fi destinate investiţiilor în sănătate. Aici, toate instituţiile, toate structurile din sistemul de sănătate trebuie să fie pregătite să genereze proiecte pentru a putea absorbi aceste fonduri europene, care vor fi extrem de mari şi vor trebui utilizate”.
Probabil că în binecunoscutul stil românesc, Falcă i-a spus lui Orban, făcându-i șmecherește cu ochiul: „Rezolvă el la Bruxelles”, că premierul s-a hazardat.
Posibil să fi auzit vocea lui Iohannis, care-i șoptea „nu fi prost, fii precaut”, că pentru următorul proiect a semnat doar o intenție: „Acordul de Colaborare pentru identificarea surselor de finanțare necesare realizării obiectivului de investiții: Regenerare patrimonială a Cetății Aradului”. O chestie oarecum haiducească, dar și infantilă: Hai să ne înfrățim să găsim bani!
„Ne angajăm, după ce am consultat Comisia Europeană, și după ce vom ști care este structura fondurilor europene pe Programul 2021- 2027, că vom identifica resursele financiare necesare pentru finanțarea acestui proiect. Cetatea Aradului este locul în care s-au petrecut evenimente istorice extrem de importante, este o bijuterie care, din păcate, nu a fost scoasă la lumină și nu a fost pusă în valoare”, a promis Orban.
După care, a revenit iar la marile proiecte și planșe. Cu casca-n cap, să nu cadă stativul peste el, Ludovic Orban a dat drumul la marile visuri, coridorul paneuropean de cale ferată. În condițiile în care toată lumea știe că mersul cu trenul prin România este ca o aventură în Siberia, premierul a spus: „Obiectivul nostru este de a moderniza rețeaua de cale ferată de pe coridorul paneuropean Constanța-Curtici cât mai repede posibil. Cu excepția tronsonului Predeal-Brașov, care este un tronson dificil, un tronson pentru care soluția tehnică urmează să fie dată de revizuirea studiului de fezabilitate, obiectivul nostru este ca, până la jumătatea anului 2023, să avem toate tronsoanele de cale ferată modernizate la standarde europene, pentru a permite deplasarea cu o viteză de până la 160 de km de oră pe calea ferată. Pentru noi, transportul feroviar este prioritar, așa cum este pentru întreaga Uniune Europeană”.
Terminând turneul din Vest, în urmă cu 4 zile, Ludovic Orban s-a dus în Gorj. Aici, de bine de rău, a găsit ceva gata, dar asta nu se datorează guvernului, fiind un proiect vechi. Este vorba de stația de comprimare de la Bibeşti face parte din faza 1 a magistralei de transport gaze BRUA, un proiect strategic, un proiect care a fost aprobat, susținut și finanțat de la nivelul european.
Însoțit de ministrul Virgil Popescu, Orban s-a întâlnit managementul Complexului Energetic Oltenia şi cu reprezentanţii sindicatelor, cărora le-a făcut promisiuni: „Săptămâna viitoare va fi transmis către Comisia Europeană planul de restructurare; avem încredere că acest plan de restructurare va garanta viitorul Complexului Energetic Oltenia, va garanta locurile de muncă pentru cei mai mulţi dintre angajaţii Complexului şi va oferi perspective de dezvoltare economică judeţului Gorj”, a spus premierul. El nu a vorbit de varianta în care Comisia nu aprobă planul, dar până după alegeri îi poate duce cu zăhărelul.
În urmă cu două zile, iar s-a dus la semnarea unui studiu de fezabilitate. De fapt, nu chiar studiul, ci contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic de execuție pentru Drumul Expres Găești-Ploiești.
Primarul din Găești era atât de emoționat de parcă vedea cu ochii cum crește drumul în fața lui.
„Punem astăzi bazele proiectului de construcție a Centurii Găești, de care cetățenii orașului au atâta nevoie. Obiectivul va fi parte din drumul expres Ploiești-Găești, un drum necesar care urmează să facă legătura între autostrada București-Ploiești, când va fi gata, până la Brașov și autostrada A1”, a spus Orban.
Joi, premierul a fost în Brașov, unde, evident, a contemplat o planșă, cea a viitorului spital regional . Ardelenii din Târgu Mureș și Brașov se bat de vreo zece ani pentru spitalul regional. Pe vremea lui Eugen Nicolăescu, chiar s-a făcut rost de teren în Târgu Mureș, dar între timp toți medicii buni au fugit în Brașov. Unde, actualul guvern a decis să și facă spitalul regional. Din bani europeni, desigur. Până să vină banii, oamenii au făcut planșe, dar și o machetă cu o clădire foarte îndrăzneață ca arhitectură. Atât de impresionat a fost Ludovic Orban de planșe și de machetă încât a aruncat cu cifre amețitoare. Bani dați ca împrumut, mai mult ca sigur, sau granturi, puțin probabil. „România beneficiază de o finanţare consistentă, sub formă de granturi sau sub formă de împrumut, de peste 30 de miliarde de euro, o parte importantă a acestei alocări, care va fi acordată României, se va duce spre Sănătate şi intenţionăm să finanţăm cât mai multe obiective de investiţii în domeniul sănătăţii, printre care, în mod evident, va figura pe solicitarea noastră către Comisia Europeană şi finanţarea spitalului care se va construi în Braşov, un spital ultramodern”, a promis Orban. Precum cântăreții care spun că locul unde sunt este cel mai frumos din țară, iar publicul seducător, așa promite și premierul pe unde umblă. În orice caz, dacă nu se poate, măcar le rămâne macheta, la care s-a muncit din greu până și pentru trecerile de pietoni.
La Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav, unde lucrările au început, premierul a fost ca nașul mare, a plusat la cinste: „În plus față de cele 50 de milioane alocate prin Legea bugetului de stat pentru acest obiectiv de investiții, guvernul va mai aloca, în cursul acestui an, încă 25 de milioane din Fondul de rezervă al guvernului”.
După ce a umblat pe la lucrări, chiar și la înălțime, premierul stătea atât de sucit, de parcă tocmai a ieșit din crâșmă. El a analizat și planșa.
Însă, niciun entuziasm nu a putut egala fericirea primarului din Valea Doftanei, Lucian Vileford Costea. „Astăzi, în prezența prim-ministrului Ludovic Orban, a ministrului transporturilor infrastructurii și telecomunicațiilor Lucian Bode, a ministrului dezvoltării și administrației Ion Ștefan, a ministrului sănătății Nelu Tataru , a domnișoarei deputat Mara Mareș am participat împreună cu Adrian Vestea, președintele Consiliului Judetean Brasov și primarul Brașovului George Scripcaru la semnarea de către CNI a contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru reabilitarea DJ 102I , Valea Doftanei (jud. Prahova) – Bradet (jud. Brașov) în lungime de 24 Km cu o valoare de 2,79 mil lei și termen de execuție 4 luni. Prin contractul semnat astăzi se intră în linie dreaptă în realizarea acestui obiectiv”, a scris el pe Facebook.
Comentarii
