Fondul latin şi relaţiile culturale bune ajută Italia să infiltreze spioni în România

Încă din anul 1476 este semnalat interesul Veneţiei pentru Muntenia şi Moldova, prin trimiterea secretarului Dogelui într-o misiune care avea ca scop întărirea relaţiilor bilaterale. Se urmărea şi exercitarea unor acţiuni de influenţă în direcţia stimulării ideii de rezistenţă în faţa expansiunii turceşti. La sfârşitul anului 1502 a fost trimis în Moldova, la cererea lui Ştefan cel Mare, medicul Mateo Muriano. Acesta a desfăşurat, aşa cum o demonstrează cele două rapoarte trimise în Veneţia, o activitate de informaţii importantă atât în legătură cu spaţiul românesc, cât şi în legătură cu Turcia, pentru care a folosit un agent instruit special. Alţi agenţi care au acţionat în spaţiul românesc în secolul al XVI-lea au fost: Franco Sivori, consilierul lui Petru Cercel (1583- 1589) şi Franco Vincenti, care transmitea informaţii din Moldova ambasadorului Franţei la Constantinopol.

După anul 1871, relaţiile economice ale Italiei cu România se dezvoltă. Fondul latin şi relaţiile culturale bune oferă Italiei posibilitatea creării unor puncte de sprijin în plan informativ. Până la Primul Război Mondial, Siguranţa Română a descoperit activitatea unor agenţi italieni interesaţi de penetrarea comunităţii italiene din România şi de acţiunile unor anarhişti italieni prezenţi în ţara noastră. După anul 1945, pe fondul dezvoltării relaţiilor dintre cele două ţări, dar şi al apartenenţei la două sisteme politice şi militare adverse, activitatea de informaţii se diversifică. Aspectele care reprezentau un interes deosebit erau cele de ordin economic, politic şi militar. Domeniul economic reprezenta un interes aparte, mai ales pentru obţinerea unor informaţii despre tehnologii şi cercetări de noutate. În această direcţie au fost depistate unele activităţi de spionaj şi pronunţate condamnări ale unor cetăţeni români pentru trădare şi subminare economică. Astfel de acţiuni au continuat şi după anul 1990.

În perioada Războiului Rece, spionajul italian urmărea culegerea de date privind politica României faţă de statele vecine, elemente de tensiune, poziţia faţă de evoluţia unor stări de conflict. În acest sens, o intensificare a activităţii de informaţii s-a semnalat la începutul anilor ’50 pe fondul tensionării relaţiilor cu Iugoslavia, un spaţiu de mare interes operativ al serviciilor secrete ale Italiei. Pentru realizarea obiectivelor propuse, Italia a avut în vedere influenţarea factorilor de decizie (politică şi economică) în direcţia susţinerii şi promovării intereselor italiene.

De asemenea, s-a acţionat în direcţia sprijinirii catolicismului în detrimentul ortodoxismului. S-au înfiinţat fundaţii şi societăţi caritabile, s-au acordat burse, s-au trimis emisari, ziarişti, oameni de afaceri, pentru sprijinirea influenţei Italiei în domeniul cultural şi economic.

Il nemico vi ascolta

Foto: https://www.pinterest.ca/pin/538813542920180998/