Vladimir Putin, în interviul acordat lui Tucker Carlson: ”Invadarea unei ţări NATO este un scenariu exclus”

Formidabila hărnicie a Naturii

Despre Harem. Mă caută la BAR, pentru a-i da cele două cărţi despre Harem, un redactor de la Historia.
Dosarul numărului următor va fi dedicat Cazului Suleiman – Roxelana, cultivat de binecunoscutul serial Soliman Magnificul, tradus la noi și cu adăugarea tipică unei telenovele de Ferentari, Sub domnia iubirii.

Dînd cărţile, nu mă pot stăpîni să nu comit următoarele consideraţii:

  • 1) Serialul are audienţă la noi, pentru că intră în conflict violent cu clişeele înghiţite la şcoală despre Turci ca despre nişte barbari care locuiesc în corturi de stepă. Serialul ne dezvăluie o civilizaţie culturală şi una politică. Aflăm că Divanul juca rolul unui Consiliu de miniştri, că Sultanul avea la dispoziţie un mecanism birocratic perfect.
  • 2) Serialul mărturiseşte un Harem ca un spaţiu al luptei pentru Putere, avînd drept punct culminant şi dorit de toate femeile – accesul în patul Sultanului. Contrar clişeului de şcoală proastă, potrivit căruia fetele din Harem se uscau pe picioare de dorul libertăţii şi al religiei părinteşti.

*

Sentimentul ordonator. Despre Pădurea spînzuraţilor, Rebreanu spune că a scris-o greu, foarte greu, mai ales pentru că, la început, nu-i găsea ritmul, tonul care să unifice întreaga materie epică. Involuntar, Rebreanu ne dezvăluie unul din secretele prozei mari: tonul, ritmul, sentimentul care orînduieşte materia epică şi conferă originalitate romanului scris de un scriitor anume şi nu de un altul. Acest sentiment, care luminează pe dedesubt fraza epică, îi dă acesteia dimensiune, nerv și deosebeşte o pagină de proză de o simplă pagină scrisă. Secretul prozei, de care ne amintesc mereu Sfătuitorii de la „Poşta redacţiei“, nu stă nici în metaforă, nici în acţiune, nici în forţa unghiului de vedere al scriitorului.
Stă în sentimentul ordonator al lumii și al frazei din roman.

*

Colhoznici. Un roman sovietic „Drumuri şi răspîntii“ de Feodor Abramov. Ţăranii din Prikasina sînt atît de săraci încît trebuie să cerşească o bucată de pîine. Dacă iau fie şi un kil de grîu în timpul recoltării, riscă să fie arestaţi şi trimişi la minele de uraniu din Siberia. Tranversînd foametea, ei îşi amintesc miraţi şi descumpănitor surprinşi de bogăţia supraponderală a colhozurilor din faimosul film realist – socialist: „Cazacii din Cuban“.

*

Treburi. Formidabila hărnicie a naturii după Arghezi:

„Natura are atîtea munci de supravegheat în fiece fărîmă de secundă încît e de crezut că n-are timp de gîndire. Să răsară luna şi soarele la timp şi să nu se întîlnească pe drumul lor înghesuit ca două camioane în serpentină. Să iasă frunzele la sorocul lor, fiece pom la ceasul lui. Să se deschidă florile, să umble talazele, vînturile să se încrucişeze. Să se coacă nucile cu coajă de lemn dedesubtul unui înveliş de carne şi să nu dea niciodată greş, apucînd lemnul pe deasupra. Să-i crească cerbului cîte două coarne noi pe an, să vie strugurii de mărgăritar, pepenii cît capul nerodului, varza cu o sută de fuste, cartofi orbi, fluturii, albinele, amiezile“. (T. Arghezi, „Brotăcelul“, „Săptămîna CFR“, 12 septembrie 1943.)

*

Tăcerea. Un moment straniu povestit de Teodor Brateș în volumul I al trilogiei sale Trilogia Revoluției Române în direct, petrecut după ce s-a terminat partea cu comunicatul despre moartea lui Milea:

„După ora 11,45, timp de aproximativ 30 de minute, am rămas singur în birou. Nu este cazul să consemnez aici la ce concluzii am ajuns, deoarece lucrurile – cred – sunt clare, iar evenimentele au venit în întîmpinarea intenților mele mult mai repede și mult mai tranşant decît puteam să-mi imaginez.

Altceva mi se pare demn de subliniat la finalul acestui capitol. De obicei, în jurul orei 12 se înregistra, zilnic, un vîrf de activitate pentru pregătirea Telejurnalului. Un element cu frecvență cotidiană, începînd din 1956, cînd s-a născut Televiziunea Română. Ciudat: la 22 decembrie 1989, după mai bine de 30 de ani de existență a telejurnalelor (peste 20 000 de ediții), nimeni, dar absolut nimeni nu s-a interesat, nu m-a întrebat: ce facem, ce dăm la Telejurnal? De altfel, nimeni n-a mai deschis, în cele aproximativ 30 de minute, uşa biroului în care mă aflam, birou care semăna, pînă atunci (am mai amintit), cu peronul Gării de Nord. Au fost, cred, minutele în care a decedat şi emisiunea «Telejurnal», locul ei fiind luat – cel puțin pentru o săptămînă – de producția publicistică televizată fără precedent în lume ca experiență, trăire, creație si acțiune intrată de acum în ISTORIE (chiar dacă place unora și displace altora) cu numele firesc, cu o mare încărcătură emoțională: «Revoluția română în direct».”


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

5 comentarii pentru articolul „Formidabila hărnicie a Naturii”

  • creca e …fix invers:)), harnicia e valenta fundamentala a Infinitului, in fapt a Artifiialului

    asambland 3D Google Maps, ChatGPT si Unreal Engine …dai de ceva uimitor, dai peste o translatie , caz in care ‘jocurile video’ devin …radacina pentru Realitate.
    daca pina acum Realitatea era radacina ‘jocurilo video’ de acum se pare ca traseul e bidirectional.

    culmea e ca o astfel de manifestare s ar parea ca si aratat fata inca de prin 2015, atunci cind ‘dinamica civilizatiei’ parea a fi un Efect, la care s-a ajuns simulind mai intai manifestarea unor catalizatori inserati artificiali in ‘dinamica Naturii’ pina cind ‘s-a gasit reteta potrivita’ pentru ca tinta, definita inca din start!, sa fie atinsa. ( mai simplu spus, folosind catalizatori precis definiti si precis inserati in dinamica civilizatiei s a simulat Viitorul pina cind el a coincis cu cel dorit.

    procesul de Artificializare a Civilizatiei e deja adinc. cu mult mai adinc decit …mi as fi inchipuit eu cu citeva zile in urma, spre ex.

  • atunci cind Infinit tinde catre Zero el tinde doar catre una dintre Superpozitiile lui Zero:)), dailalta nici nu vrea sa auda!:)))))

    apropo, puteti scoate din dictionare definitia lui Zero, inclusiv din cele matematice:))), …dar numai daca va doriti asta:)))),
    nu de alta dar ea e impotenta:))
    Zero se exprima prin Supepozitii, el e ‘Totul SI Nimicul’ ( daia si tinde Infinit sa fie Zero, pen ‘ca vrea sa fie Totul …ce i drept refuzind plenar sa fie ‘SI Nimicul’ :))) )

  • Natura e lipsita de actiuni, iar pe motiv ca nu prea s a mai pomenit harnicie lipsita de actiune, sa spui ca Natura e harnica e …lipsit de sens. Despre ‘formidabila harnicie’ …ce sa mi mai dau cu parerea, ca io am fost depasit la pasul unu, ‘harnicia’ :))

    exista o lege fundamentala in Univers, am poreclit o io ‘foarfeca lui fibonacci’,
    si ea zice ca ‘in Univers dezvoltarea de tip fibonacci e cea mai scurta cale catre starea de echilibru absolut’

    apa care curge plecind din varful muntelui si ajungand …spre ex in mare …e harnica?!
    ________________________
    Actiunea se naste atunci cind dorintele sint diferite decit cele scrise deja in ecuatia de miscare a celui care ‘actioneaza’ si care se mai numesc si instinct. problema cu omul e ca …pina ajunge el sa priceapa ca instinctele sint suficiente tre sa treaca prin mocirla Actiunilor. insa Universul ii sustine chiar si aceste dorinte, asa cum le sustine pe toate celelalte, adica instinctele care se manifesta in Natura.
    Natura ii lasa pe toti participantii sa si implineasca dorintele, oricare ar fi ele, atata tot ca ‘implinirea’ e ‘absoluta’, asemenea tuturor darurilor Naturii.
    Natura implineste dorinte, atat. La nevoie daruindu se pe sine insasi. Natura nu se ‘misca’ pentru sine, ci se pune pe sine la dispozitia tuturor celorlalti paricipanti devenind o platforma pentru dezvoltarea maximala, adica o Cale catre atingerea starii de echilibru absolut, aia despre care povestea ‘foarfeca lui fibonacci’ :))

    Maestre, s ar parea ca Natura e lipsita de harnicie, in mod …formidabil e lipsita plenar de harnicie :)))))
    Ce chestie!,…asa i? :)))))))))))

    • omul …a facut un pas si a ajuns in Univers:))
      deci a ajuns in Univers odata cu finalizarea pasului 🙂

      deci despre om se poate spune ca ii lipseste primul pas :)).
      deci ce face el pacilea, prin Univers?
      cum ce?!, isi cauta ‘primul pas’,…instinctiv!:)))), pe una dintre cele doua carari disponibile, Cunoasterea, Recunoasterea.

      Recunoscindu si primul pas omul ajunge, abia asa, sa se recunoasca pe sine insusi.
      propovaduirea ‘Cunoasterii de sine’ e sinonima cu propovaduirea atingerii Infinitului, insa Recunoasterea de sine e leita atingerii lui Zero, care e Totl, insa, ce i drept, tocmai daia e ‘SI Nimicul’ :))))

      Recunoaste te pe tine isnsuti!, asta e indemnul meu,
      iar el e un soi de nonactiune, asemenea ‘Cunoasterii de sine’, care si ea e o nonactiune, insa implinita pe calea Actiunii :))))

      • eu, s ar parea ca spre deosebire de alti oameni :))), operez cu Sapte Cifre alaturate Oului Absolut ( Singularul- Pluralul-Intregul ), intre care Cifra Sase e absolut speciala, ea fiind o ‘intreita manifestare a Pluralului, care e Doi’
        totusi, despre aceeasi Lume vorbim, prin urmare cea care deosebeste e exclusiv referinta folosita. Matematica stie despre Zero ca e Nimicul, Matematica e radacina Civilizatiei, Civilizatia nu l cunoaste pe Totul, insa tinde sa l afle …acumulind pasi catre Infinit:))). cu toate astea Infinit nu poate fi Totul, pentru ca el prin definitie nu poate fi ‘SI Nimicul’ :))))))))))))

        esti Totul daca si numai daca esti ‘SI Nimicul’.
        doar inchipuiti va in ce …hal s ar simti Infinitul daca i ai spune ca tre sa fie ‘SI Nimic’, concomitent :))))))))))))
        ( cum sa fii Totul refuzind sa fi ‘SI Nimicul’ ?:))) asta e ca in povestea Doctrinei Anti, …la moda n Lume, azi, …daca te manifesti Anti in fata acestei doctrine …ai devenit, …poate chiar brusc:))), adept al acestei Doctrine :))))) )
        de fapt ‘Totul Si Nimicul’ alaturi de Doctrina Anti si pozitionarea fata de ea sint doua carari prin care se poate privi Adevarul, Antiadevarul.
        Iata Adevarul: el este SI :))), adica Iubirea, pentru ca SI este chiar Iubirea

        Cuvant…area incepe cu SI 🙂 :)))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *