Cum a ajuns șefa DNA, Laura Kovesi, să țină un discurs la Națiunile Unite

Lista vorbitorilor de la New York care a inclus-o pe Kovesi a fost aprobată prin Miroslav Lajčák, ministrul de Externe din Slovacia, devenit celebru după ce „filantropul” George Soros îl trimitea în Albania ca să stingă un conflict politic.

Șeful diplomației slovace aprobă

Pe 23 mai a.c, șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, acuzată în țară de „fapte de netolerat într-un stat de drept”, sosea la sediul ONU din New York ca să vorbească despre anti-corupție: lista speaker-ilor de la eveniment (intitulat pretențios „Aniversarea Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției”) fusese aprobată încă din 17 mai de ministrul de Externe și al Afacerilor Europene al Slovaciei, Miroslav Lajčák (cu „conceptul circulat pe la statele membre)- cel care îndeplinește și funcția de președinte al Adunării Generale a Națiunilor Unite și care este cunoscut, după dezvăluirile organizației Wikileaks, ca fiind „omul recomandat de George Soros”, cunoscutul „filantrop” nord-american. Pentru Kovesi nu era, însă, primul discurs la microfoane cu conexiuni ce mergeau spre cercuri „globalist”-sorosiste: în octombrie 2017, ea fusese invitată să vorbească la Bruxelles prin doi europarlamentari aflați într-o listă a oamenilor presupus „de încredere” ai lui Soros la Parlamentul European.

„Fapte de netolerat într-un stat de drept”

Invitația procurorului român la ONU intervenea la puțin timp după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, anunțase că, în urma controlului efectuat la Direcția Națională Anti-Corupție, va declanşa procedura de revocare din funcţie a lui Kovesi pentru „acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept”, evocând totodată cazuri de oameni arestaţi „pe nedrept”, care au primit ulterior despăgubiri la CEDO. Este de menționat că Laura Kovesi a fost chemată la ONU cu doar o săptămînă înainte de pronunțarea Curții Constituționale din 30 Mai a.c., cu privire la recuzarea din funcție și dreptul Președinției României de a se opune cu veto recuzării sale.

Evenimentul la care fusese invitată Kovesi

… trebuia să marcheze a 15-a aniversare a Convenției ONU împotriva Corupției (mai cunoscută și sub numele Convenția de la Merida). Eventual, sfidând acuzațiile grave cu care se confrunta invitatul lor din România, gazdele de la ONU aplicaseră indubitabil „prezumția de nevinovăție” – un principiu care nu fusese, însă, aplicabil și pentru „penalii” din dosarele DNA, plimbați în România cu cătușe la mâini și având pe alocuri dosarele „verificate” în direct de oficiali de la Comisia Europeană. Laura Kovesi a fost inclusă într-unul din grupurile de discuție și a ținut un discurs într-o distinsă societate- alături de un reprezentant Transparency International (Soros) și de un moderator al discuțiilor care este și director în agenția United Nations Office on Drugs and Crime- UNODC, o agenție ONU despre care cristoiublog.ro și „Evenimentul Zilei” dezvăluiau că în 2015- prin directoarea Monica Beg, recomandase dezincriminarea posesiei și consumului de droguri. Lista vorbitorilor fusese aprobată de Miroslav Lajčák, ministru de Externe și al Afacerilor Europene din Slovacia, și un emisar de succes al controversatului miliardar George Soros, omul care și-a oferit și cuvântul de deschidere la eveniment.

Cine este Miroslav Lajčák

Miroslav Lajčák este șeful diplomației slovace și îndeplinește în paralel și funcția de președinte al Adunării Generale a Națiunilor Unite, până în septembrie 2018. Lajčák a devenit celebru după ce o scurgere de informații online, publicată în 2016 de organizația Wikileaks, dezvăluia că slovacul a fost recomandat de controversatul miliardar George Soros ca să „facă ordine” în Albania, într-un conflict politic din 2011: astfel, potrivit unui „cablu” Wikileaks, pe 24 ianuarie, Soros îi cerea lui Hillary Clinton ca Lajčák să fie trimis în Albania, iar pe 27 ianuarie Lajčák ateriza în capitala țării, Tirana. Frânarul unui tren de mare viteză japoneză ar fi fost invidios față de viteza cu care s-au „mișcat” la vremea respectivă Hillary Clinton (Secretar de Stat al SUA!) și Miroslav Lajčák, director în așa-numitul Serviciu European de Acțiune Externă. Corespondența mai menționează că inițial Soros i-a prezentat lui Clinton trei propuneri de emisari (Carl Bildt, Martti Ahtisaari și Miroslav Lajcak) dar „autoritățile” s-au decis pentru ultimul. Dealtfel, „problema” pentru care Soros l-a trimis pe Lajčák în Albania (o problemă internă a unui stat care își susținea independența (!)) a fost rezolvată în timp util. Întrebarea care se impunea era, pentru acest neverosimuil caz, câte astfel de „delegări” au mai existat pe mandatul administrației comune Barack Obama- Hillary Clinton- UE pentru alte posibile intervenții ale lui Soros? Nu au existat însă astfel de întrebări până la schimbarea administrației de la Washington.

Nu departe de discursul de la ONU

În octombrie 2017, Laura Codruța Kovesi participa la un eveniment dedicat luptei anticorupţie din România şi Ucraina, organizat la Parlamentul European. Gazdele conferinţei erau doi europarlamentari, Rebecca Harms (Germania, Partidul Verzilor) şi Petras Auštrevičius (Lituania, ALDE), iar numele evenimentului („Lecţii de învăţat din România: schimb de practici ale organelor anticorupţie din România şi Ucraina”) conținea o suficiență mioritică (Ucraina avea adică de învățat de la anti-corupția practicată în România!) ce reamintea o frază a cunoscutei sorosiste Monica Macovei: în 2007, consilierul anti-corupție în Macedonia, Macovei, declara că „Nu voi fi in stare să lupt singură împotriva corupției” (sic!). În sorosism, raportarea a fost mereu la categoria super-grea, chiar dacă în aceste zile, realitatea din teren referitoare la anti-corupție și la zecile de dosare închise de judecători, sugerează mai degrabă categoria „muscă”. Este de menționat în context, că atât Harms cât și Auštrevičius apar în „Mapping – Reliable allies in the European Parliament: 2014 – 2019”, un raport expus online ce ar fi fost destinat Open Society European Policy Institute- întocmit de o agenție „globalistă” (Kumquat Consult, din Bruxelles) și care conține numele a 224 de aleși europeni (cu scurte fișe de prezentare) pe care, prezumtiv, miliardarul Soros ar putea să se bizuie la votul din Parlamentul European.

PE și „diversitatea” opiniei

La evenimentul de la Bruxelles, față în față cu Kovesi au stat jurnaliștii români Mirel Curea („Evenimentul zilei”), Răzvan Savaliuc („Luju”), respectiv parlamentarul Liviu Pleșoianu (PSD), așa încât măcar „diversitatea” – noțiunea care dă dependență tuturor cercurilor de obraze subțiri de la UE, nu a avut de suferit. În cadrul „diversității”, participanții au putut să afle de la Mirel Curea că „aceea ce în România se numește „lupta împotriva corupției” este, de fapt, doar o Cortină. În spatele ei s-a construit și s-a manifestat o veritabilă „poliție politică”. Un mecanism de tip Stat Paralel – Deep State care a reușit să confiște pârghiile de exercitare democratică a puterii în principalele instituții ale statului de drept: Legislativ, Executiv și Judecătoresc”. Astfel, la Bruxelles, o „diversitate” nemiloasă făcea cunoscut unei distinse audiențe- sosită să aplaude realizările DNA, că de ani de zile, anti-corupția din România a săpat la temelia statului de drept și a construit pas cu pas, un Stat Paralel, după un model consacrat în alte state: exemplul Statelor Unite fiind poate edificator. Vizunea abstractă în care este văzută la UE fenomenul combaterii corupției în România (cu părul pe moațe, fond de ten și pantofi roșii), așa cum a fost ea anticipată de reprezentanții sorosismului după anul 2000, readuce în memorie faptul că, într-adevăr, ultimele cuvinte adresate de Statul de Drept român către Statul Paralel au fost: „Ții bine scara aia?”.