Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Un eveniment istoric anunțat pentru 26 noiembrie 2018: Inaugurarea Cimitirului Militar Românesc de la Apșeronsk, Ținutul Krasnodar, Federația Rusă

Zilele trecute am primit pe e-mail, de la Vasile Soare, ambasadorul României la Moscova, documentul următor:

„Domnule director,

Sînt onorat să vă informez că pe 26 noiembrie 2018, orele 11.00, va avea loc ceremonia oficială de inaugurare a Cimitirului Militar Românesc de la Apșeronsk, Ținutul Krasnodar, Federația Rusă (1.500 km sud de Moscova), în care vor fi reînhumați militarii români căzuți în luptele din 1942-1943 din sudul Rusiei.

La inaugurarea acestui al doilea cimitir amenajat de statul român pe teritoriul Federației Ruse (primul fiind, după cum cunoașteți, cel de la Rossoșka, Regiunea Volgograd, inaugurat pe 25 octombrie 2015) au fost invitați reprezentanți ai principalelor instituții ale statului, iar serviciul liturgic de sfințire a noii necropole și de pomenire a militarilor noștri va fi oficiat de către preoți desemnați de Patriarhia Ortodoxă Română.

Avînd în vedere importanța și semnificația națională ale acestui gest reparatoriu înfăptuit de către autoritățile române în anul Centenarului Marii Uniri, am onoare să vă invit – în numele Ambasadei României la Moscova, organizatorul acestei manifestări comemorative – să participați la inaugurarea Cimitirului Militar Românesc de la Apșeronsk.

În cazul participării dumneavoastră la acest eveniment, vă rog să confirmați pînă la 9 noiembrie 2018, pe adresa ambasadei (moscova@mae.ro), care va face demersurile pentru rezervarea cazării la Krasnodar și, la nevoie, pentru obținerea vizei de intrare în F. Rusă.

Pentru orientare, anexăm variante de zbor pe ruta București-Moscova-Krasnodar și retur, cu rugămintea să ni se comunice varianta aleasă.

În așteptarea deciziei dumneavoastră, vă rog să primiți, domnule director, asigurarea profundei mele considerații.

Ambasador
Vasile Soare”

Nu-mi stă în fire să consemnez pe Facebook sau pe blog întîmplările vieții mele personale. Așa cum vor fi constatat cei care mă urmăresc de mai mult timp în ipostaza de Istoric al clipei, nu mă număr printre jurnaliștii care fac din tot ceea ce li se întîmplă pretexte pentru a se da mari. Fie în ipostaza de vedete recunoscute pe stradă și de motanii vagabonzi, fie în ipostaza de hărțuiți de diferite puteri pentru lupta lor necurmată în presă. Îmi permit să vorbesc despre ce mi se întîmplă mie ca persoană particulară doar atunci cînd faptele au relevanță pentru o anume realitate social-politică sau cînd ele definesc un eveniment.

În cazul Scrisorii trimise de ambasadorul Vasile Soare e vorba chiar de un eveniment.
Și de unul ieșit din comun și nu de rutină.

Trecerea Prutului, Cucerirea Odessei, Trecerea Nistrului, Cucerirea Sevastopolului, bătălia de la Stalingrad sînt momentele din Campania din Est cele mai cunoscute nu numai în anii Războiului, dar și acum, grație cercetărilor întreprinse de istorici care au avut curajul să abordeze un subiect despre care e mai prudent să nu vorbești.

Există însă un moment în Campania din Est de o importanță egală cu cea a Cuceririi Odessei, mai puțin frecventat chiar de istoricii noștri militari:
Participarea Armatei Române la campania din Kuban și Caucaz, mai întîi, și la retragere pas cu pas, în Crimeea, într-una dintre cele mai răsunătoare retrageri prin luptă din cel de Al Doilea Război Mondial.

Prin Ordinul dat de Hitler la 23 iulie 1942, Armata germană se împarte în două. Grupul de Armate B o ia spre Stalingrad, unde va fi apărat pe flancuri de Armata Română, iar Grupul de Armate A pornește spre Sud, ca să cucerească spațiul plin de petrol al Caucazului. Cum de la Rostov frontul capătă dimensiuni uriașe, nemții apelează la români pentru le asigura flancurile. O parte dintre militarii noștri luptă în flancul stîng al nemților ajungînd pînă la Nalcik. O altă parte luptă în flancul drept, cucerind partea dinspre Marea Neagră a Kubanului. După Stalingrad, participarea României la Campania din Est constă doar în prezența unităților de cavalerie și de vînători de munte în cadrul Armatei germane. Stalingradul aduce cu sine preluarea inițiativei strategice de către ruși. În aceste condiții militarii germani și români primesc ordin de a se retrage prin luptă, întîrziind pe cît posibil înaintarea sovietică pînă în capul de pod Taman, de unde urmează să treacă în Crimeea. Așa s-a născut în istoria celui de Al Doilea Război Mondial retragerea prin luptă din Caucaz, retragere prin care a obligat Armata Roșie să ducă șase ofensive între 25 februarie 1943 și 25 septembrie 1943.

Românii au contribuit prin eroismul lor la acest fapt unic în Istoria noastră militară:
Să ții piept timp de șapte luni unei Armate Roșii dezlănțuite după victoria de la Stalingrad.

Se înțelege că atît pe noi, cît și pe nemți ne-au costat multe vieți. Cei căzuți au fost înmormîntați în cimitire de campanie de pe întreg teritoriul Kubanului, avînd în centru Krasnodarul. Sovieticii au distrus aceste cimitire vîrînd morții sub șosele, parcuri, clădiri. Ca și la Stalingrad, nemții s-au grăbit să ia legătura cu rușii după 1990 și să inaugureze în Kuban la Apșeronsk, la o sută de kilometri est de Kransnodar, un cimitir. Aici nemții au înmormîntat pînă acum, după inagurarea oficială din 2008, peste 18.000 de militari, găsiți prin cimitirele militare distruse de sovietici. Ca și la Stalingrad, nemții au descoperit deseori, în cimitire comune, și osemintele militarilor români. Ca și la Stalingrad, ei i-au înmormîntat pe români în cimitirul lor. Numărul morților noștri îngropați în cele 12 cimitire militare de campanie e mare. Asta l-a făcut pe ambasadorul Vasile Soare să se deplaseze în Kuban în 2016, să se intereseze de locurile unde au fost cimitirele noastre de campanie și să caute o locație pentru un cimitir românesc, al doilea după cel de la Rossoșka. L-a găsit și s-a dat peste cap să-l amenajeze lîngă cimitirul german, în spațiul dat de ruși pentru astfel de locații. Pe cristoiublog.ro din 29 august 2017, comentînd interviul dat de ambasadorul Vasile Soare site-ului Activenews ,observam:

„Primul cimitir românesc din Federația Rusă a fost un succes enorm al României.”

Ambasadorul invocă și un alt proiect:

„Avem în proiect să facem un al doilea cimitir, undeva în regiunea Krasnodar, în sudul Rusiei. Încercăm să facem maximum posibil să ne căutăm acești eroi, acești militari și să amenajăm un cimitir cum se cuvine”.

Cu prilejul celei de a doua călătorii la Stalingrad, în 2017, notam pe cristoiublog.ro din 8 octombrie 2017:

„Am aflat de la Ambasadorul Vasile Soare și de la ONCE că se pune problema inaugurării unui cimitir precum cel de la Stalingrad la Apșeronsk-Krasnodar, în Kuban, acolo unde românii au luptat alături de nemți.

Aici nemţii au deshumat şi reînhumat într-un cimitir de onoare – deja inaugurat – 200.000 de militari căzuţi.
Au făcut un cimitir şi slovacii.
Noi n-avem așa ceva.

Cu prilejul deshumării morților lor, nemţii au descoperit 150 de militari români. Aceştia stau în saci de plastic, într-o magazie, în aşteptarea momentului cînd noi vom face, în fine, Cimitirul.”

Din ce mi-a spus ambasadorul despre dificultățile Operațiunii am rămas convins că inaugurarea nu va avea loc niciodată.
Iată însă că ea va avea loc.
O spune invitația.
De aceea cred că invitația reprodusă de mine dă seamă de un eveniment istoric.

Vom avea un al doilea cimitir militar pe teritoriul Rusiei și nu oriunde, ci hăt, departe. În Kuban. Acolo au ajuns românii în timpul Campaniei din Est, după cum arată harta de mai jos, luată de mine din revista Sentinela.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

5 comentarii pentru articolul „Un eveniment istoric anunțat pentru 26 noiembrie 2018: Inaugurarea Cimitirului Militar Românesc de la Apșeronsk, Ținutul Krasnodar, Federația Rusă”

  • multumim germaniei naziste care ne-a trimis buneii la moarte

  • Undeva intr-un sat din provincie, crucile de lemn de la capataiul soldatilor cazuti in primul razboi mondial au… disparut.
    Vechi si darapanate stateu aliniate langa gardul de la sosea fara sa deranjeze pe nimeni. Pareau ca vegheaza intregul cimitir.

  • Hopa ! Iar au dispărut comentariile !!!

  • Sa-i ierte D-zeu si sa-i odihneasca-n pace! Urâte timpuri au trait bietii de ei.

    Cu scuzele de rigoare, asta nu suna bine deloc:
    „… nemţii au descoperit 150 de militari români. Aceştia stau în saci de plastic, într-o magazie…”
    În lipsa cuvântului OSEMINTE, textul suna a ceva horror.

  • Bravo, don’ „director”, chiar că ne lipsea o asemenea știre !
    Asta da „comemorare” a Centenarului !!!
    Sincer, nu vă recomand să mergeţi, întrucât zborurile, în zona aia, sunt cam periculoase, efectuându-se cu avioane de tip vechi, de regulă AN 24
    Dar, dvs aveti puterea de decizie !!!)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *