Fiecare loc al lumii cu norocul lui turistic.
Pompei a fost acoperit cu lavă de un vomitat al Vezuviului în 79 după Christos.
Dacă nu era dezastrul, Pompei ar fi fost azi un amărît oraş din Sudul Italiei.
Au pierit 20 de mii de oameni.
Da, dar de 250 de ani, Pompei e dintre cele mai cunoscute destinaţii turistice din lume:
2,6 milioane de vizitatori anual.
Capri a avut un alt noroc.
În vremuri imemorabile s-a desprins de peninsula Sorrento şi a devenit insulă.
O insulă stîncoasă.
Terenul fertil e redus. Sînt mari probleme cu aprovizionarea cu apă. Dificil de croit șosele, drumuri. Dificil de ridicat construcții înalte.
Greu de trăit aici altfel decît din turism.
Ori la Capri exact din asta se trăiește: din turism.
Care turism n-ar fi luat amploare dacă insula n-ar fi fost lăsată de la Dumnezeu ca o stîncă ieșită din mare.
O insulă care, potrivit ghidurilor e unică în lume prin „atîtea frumuseți superbe pe trei mile de mare doar”.
Zilnic insula e vizitată de 100 000 de turiști.
Pe insulă găsești cu deosebire locuri în care natura e exploatată turistic în chip sîngeros.
Așa se explică de ce hărțile turistice au din loc în loc un aparat de fotografiat. Chiar dacă azi telefonul mobil a luat locul aparatului foto și al camerei video (timp de o săptămînă, cît am bătut insula, n-am văzut nici un alt călător cu cameră video, ca mine) semnul desemnează locul numit Belvedere, de unde poți vedea, dar mai ales fotografia un peisaj memorabil.
Un astfel de loc se numește Belvedere Cannone, după tunul defensiv instalat aici de francezi în 1808.
Tăblițe indicatoare
îți îndrumă urcușul (un Belvedere nu poate fi decît sus de tot) pînă la locul unde poate fi fotografiată vedeta vedetelor la Capri, Faraglioni
Sînt atît de importanți la Capri încît pot fi văzuți imortalizați pe peretele pisoarului de la cunoscutul loc public de lîngă Piazzetta
La concurență cu Faraglioni e Arco Naturale
Fără a neglija cele trase în poze de toată lumea, eu am căutat și alte imagini din Capri. Asta din convingerea că insula s-a axat pe ceea ce am putea numi turismul de tras în poză.
La Capri se ajunge de la Napoli cu vaporul. Apropiindu-te de Capri, ai parte de primele impresii. Celea care – vorba aia – contează. Ele sînt Muntele Tiberio, pe al cărui pisc a fost Palatul Împăratului
coloana de la intrarea în port, reamintindu-ne că la Capri a fost reședința de vară a lui Augustus și Palatul lui Tiberiu
și Marina Grande
„Regele tunurilor”, Friedrich August Krupp, a stat la Capri între 1898 și 1902. Om cu bani, dar și cu înțelegere a lumii (cîți dintr-ăștia sînt în România postdecembristă), Krupp a socotit că trebuie să facă ceva pentru insulă. A finanțat mai întîi construirea în 1901 a unui drum spectaculos, Via Krupp,
care merge spre Marina Picola.
Lung de un kilometru și 350 de metri, drumul a fost și este exploatat ca arteră de circulație turistică. În prezent e închis pe motiv de cădere de stînci.
Marele bogătaș neamț a finanțat și o grădină publică, magnifică, în apropierea mării. Deschisă înainte de Primul Război Mondial, Grădina a ridicat, în 1919, marea problemă a numelui. Italienii au considerat că numele unui neamț nu dă bine după Primul Război. Astfel că Grădinii finanțate de Krupp i s-a spus Grădinile lui Augustus, deși împăratul roman n-are nici o legătură cu asta. Grădinile lui Krupp sau Grădinile lui Augustus sînt azi unul dintre locurile cele mai vizitate din Capri.
Mulți se uită de aici la natura din jur ca dintr-un balcon.
Trebuie știut că la Capri priveliștea, fotografiată sau nu, costă. Costă efortul de a urca scara cînd te întorci de la Matermania:
Statul la o cafea la barul Funiculare de unde se vede Golful costă 6 euro:
Răbdarea de a aștepta la coadă să intri în Grotta Azzurra
Grotta Azzurra e printre obiectivele din care se scot bani pe rupte. 18 euro, turul insulei. Dacă vrei să vezi și Grotta, mai scoți din buzunar încă 14 euro. Publicitatea e spectaculoasă:
Am mai fost la Capri în decembrie 2004. Atunci parcă reclama era mai modestă:
Animalele prietenoase sînt semnul elocvent al grijii omului față de ele. Insulă eminamente pentru turiști, Capri oferă vizitatorului spre vedere și fotografiere:
Pe lîngă Insula turismului de fotografiat, Capri poate fi poreclită și Insula mersului pe jos. Pe șosea (una singură, Piazzetta – Marina Grande) merg mașinile. Oamenii, atît localnicii, cît și turiștii, merg pe potecile asfaltate și îngrijite
Pe margini, case, toate avînd livadă sau grădină sau vie
Puține sînt porțile la care proprietarii să nu-și fi afișat Învățăturile de viață
Deși sînt lungi și întortocheate, potecile nu te pun în fața pericolului de a te rătăci. Peste tot sînt indicații de direcție
hărți cu aici sunteți
Date fiind condițiile, la Capri vehicolele s-au adaptat, micșorîndu-se pînă în vecinătatea jucăriei. De la Salvări
pînă la Pompieri
Mercedesul e înlocuit cu scuterul
iar camionul, cu tramcarul
De la Marina Grande la Piazzetta se poate ajunge cu autobuzul
sau cu funicularul
În weekend, cînd năvălesc pe insulă hoardele de turiști de la Terra ferma la Funicular e prăpăd
În rest, fiecare se descurcă prin tîrîrea căruciorului
sau a valizei
Capri fiind unul dintre orașele egalității fatale în materie de cărat propria valiză.
Taxiurile, toate ghidurile spun, sînt bune și de fotografiat
Pentru pensionari funcționează tramcare speciale. Ele sînt așteptate pe bănci speciale
Spectacolul naturii e dublat de cel al înscrisurilor. Peste tot, dai de texte semnificative. Unele îți istorisesc (în italiană și engleză) despre ce loc e vorba
altele, cele mai multe, sînt interdicții
Culmea e interdicția de la Villa San Michelle. N-ai voie să te sui călare pe Sfinx
Sînt însă şi texte literare. Ca de exemplu, acest citat din poezia lui Octavian Augustus
Cu ce se ocupă locuitorii Capri?
Cu comerţul…
De cumpărat, doar dacă te ţin curelele, avînd în vedere magazinele
La ce folosesc ruinele?
Nu numai la vizitat.
La ruinele Damecuta se stă la soare
La cele ale portului roman de la Picola Marina se face plajă în octombrie
La Bagno di Tiberio, se stă cu picioarele în apă
Aceasta e insula Capri, locul în care turiștii vin ca să fotografieze.
Yety și’ gînd îmi ghini, dim’neaţî, dupî … zdrunșinîturî !
Oare di șie’s cutriemurili’i, aistea ?
Ca sî facî lumia pozî, pi feisbuc !!!
He, he, heee !!!
Multumim dlui Cristoiu pentru ca ne impartaseste din impresiile domniei sale de calator prin lume. N-am reusit sa ajung decat pana la Roma dar pot sa afirm cu mana pe inima ca Italia e una din cele mai frumoase tari, un muzeu in aer liber. Limba italiana e dupa parerea mea sora cea buna a muzicii si care pentru noi romanii este aproape familiara, chiar daca n-am invatat o boaba la scoala. Aproape n-ai nevoie de interpret in Italia, ca roman si cu ceva franceza in bagaj, incepi aproape sa rupi in linba italiana. Asta a fost senzatia mea. Chiar daca italienii sunt si mai buni si mai rai, tara si limba pe care o vorbesc le consider fermecatoare.
Mda, o remarca telijenta!
Articolul îmi aduce aminte de Le Mont Saint-Michel din Franta, a carui splendoare este umbrita de numarul prea mare de turisti, care se calca în picioare, escaladând stânca de granit pe stradutele foarte înguste, splendoare umbrita si de numerosii comercianti de proasta calitate întâlniti acolo.
https://www.google.fr/search?q=Le+Mont+Saint+Michel+photo&rlz=1C1CHBF_enRO775RO775&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=2ahUKEwje2smo4KjeAhVCzBoKHUQ5CkYQsAR6BAgGEAE&biw=1764&bih=917
Daca nu ma insel, se poate ajunge perpedes doar la reflux.
Trebuie sa fie un adevarat spectacol aparitia si disparitia drumului. Din pacate, n-am fost. 🙄
Anul trecut, s-a inaugurat un pod-pasarela de toata frumusetea care lasa marea sa înconjoare insula si în perioada mareelor înalte.
Aha, am inteles. Totusi, nu cred ca mai are farmecul de altadata. Disparitia si aparitia drumului avea ceva natural, un farmec aparte. Cred ca de aici ii venea si norietatea. Acum e doar un banal castel. Turismul asta industrial de multe ori strica. Parerea mea 😯 !
D’accord. 😆
La ora 02.38 a avut loc un cutremur, apreciat de mine la aproape 6 grade Richter , care s-a manifestat prin două mișcări:
1. orizontal + vertical ;
2. vertical ;
Sistemul de alertare, al lui Raed, o fi … functionat ???
Si acum o curiozitate :
Toate cutremurele mari, din România, au avut loc in zilele, sau in preajma celor pe care eu le numesc ZILE „4”, respectiv aceasta cifra se obtine daca se adună cifrele, care compun data respectivă, până la unitate ! ( ca la calculul ‘cifrei destinului’, a lui Voropchievici )
De exemplu :
04.03.1977 ; 4+3+1+9+7+7= 31 ; 3+1=4 !
26.08.1986 ; 2+6+8+1+9+8+6 =40 ; 4+0=4 !
Azi noapte : 28 spre 29.10.2018
2+8+1+0+2+1+8=22 ; 2+3=4 !!!
Și mai e ceva:
La datele respective, cu marjă de 2-3 zile, a fost si LUNĂ PLINĂ ;
Cine are ceva de zis, să… ZICĂ !
Poate am pus vreo … virgulă, greșit !!!
Scuze ! Ora 03.38 !!! Eu schimbase deja … ora, la ceasuri, mai devreme !!!
DIGI 24 A ANUNȚAT MAGNITUDINEA DE 5,8 GRADE pe scara Richter , CONF. INFP !
SCUZE IAR !!!
De fapt este chiar data de
28.10.2018 !!!
Sunt BULVERSAT !!!
SCUZE, inc-odata !!!
Cred ca mă întelegeti !!!
Magnitudine Richter 5,8
Magnitudine Mercalli in zona epicentrului 6. Aceasta e scara efectelor si are valori diferite in locuri diferite, spre deosebire de prima care reprezinta intensitatea, magnitudinea in epicentru si este una singura.In principiu sunt doua trenuri de unde, P (primare) si S (secundare). Primele se simt in general ca miscari verticale iar celelalte ca predominant orizontale. Acestea sunt si cele mai periculoase. Tipul de sol traversat are o importanta covarsitoare. Cu cat e mai dur, compact (bazalt, granit) viteza e mai mare, amplitudinile sunt mai mici, efecte mici. Bucurestiul care e asezat pe sol friabil, de tip terasa (pietrisuri si nisipuri) va fi traversat cu viteze mici si amplitudini mari. E unul din cele mai periculoase zone din Europa vis-a-vis de cutremur. Asta, asa pe scurt.
Erata: valoare Mercalli
Valoarea 6 M poate fi exagerata. Efectele cuantificate pe M pot fi obiective (efecte asupra constructiilor) si subiective (perceptia oamenilor). Apreciez un 4-5 M in Bucuresti.
WOW! 😎
Gaby Serbanescu, ala din 86 a fost pe 30.08, nu pe 26.08..si a mai fost unul important pe 30.05.1990
Așa e, dar … mai contează?!?
Obsesia cifrei 4 rămâne, cel putin pt mine !!!
De alţii, chiar nu mă interesează !!!