Gîndul de joi, 15 decembrie 2016

O nouă nerozie marca Klaus Iohannis: Întrecerea cu Traian Băsescu pentru postul de Cine e mai anti-PSD

Numai liberal să nu fii în aceste zile.
Marți seara, întors de la B1Tv, pentru a face trecerea lină la studiu am deschis televizorul pe Antena 3 (așa s-a nimerit).
La Sinteza zilei, fusese invitat și el nu refuzase (genului de starletă politrucă nu-i scapă nici o fandosire mediatică) un lider liberal al cărui nume îmi scapă, pentru că oricum nu-mi spune nimic. După un șiretlic deja tradițional la Antena 3, sărmanul politician liberal fusese parașutat într-un studio în care toți invitații îi erau adversari. Dacă ne gîndim că PNL a suferit la alegerile parlamentare cel mai mare eșec din postedembrism al unui partid (avînd de partea sa Președintele și Sistemul instituțiilor de forță, a pierdut alegerile cu o diferență de 25% față de PSD), că partidului i se impusese de către Klaus Iohannis o nouă blondă în locul răposatei politic Alina Gorghiu, că dinspre PMP și USR vin cîntece de sirenă pentru liderii PNL care s-ar mai putea salva de pe epava în derivă, situația liderului liberal friza ridicolul tragic. Și el, cum îi stă bine unui politruc român postdecembrist, n-a fost conștient o clipă că e folosit pe post de prostul satului, că invitații își distrau telespectatorii pe seama lui, amintind de spectacolul pe jumătate mizer, pe jumătate comic, al gorilei care se masturbează în fața vizitatoarelor de la Grădina zoologică, n-a avut o minimă tresărire de demnitate, acea demnitate care face rîma să umble în două picioare. Le-a făcut pe plac invitaților și realizatorului rostogolind nerozii exemplare, cum ar fi, de exemplu, nota zece acordată Alinei Gorghiu pentru campania electorală, sau justificarea dezastrului suferit de PNL.

Apogeul prestației de tip Prostul studioului a fost atins în clipa cînd a fost întrebat și pe bună dreptate: Ce mandat are delegația PNL la consultările de la Cotroceni de miercuri, 14 decembrie 2016?
Bietul țap legat la ochi!
A bălmăjit-o și a ocolit-o și a gînilat-o de te întrebai dacă nu cumva a transpirat pînă la nivel de intestinul gros.
Și era normal să nu știe nimic despre acest mandat.

Cu puțin timp înainte, la emisiunea de la B1Tv, la care eram invitat, Silviu Mănăstire l-a convocat prin telefon pe Cristian Bușoi, membru al Delegației, să spună cu ce mandat merge la Cotroceni. Firește că ditamai membrul Delegației habar n-avea de ce și pentru ce merge la Cotroceni.
La întrebarea mea precisă, dacă Delegația are mandat să propună un premier, Cristian Bușoi a răspuns că șefa interimară, Raluca Turcan, cea de a treia blondă de la Cotroceni, a primit depline puteri să spună ce vrea.
Dincolo de noua dovadă a lipsei de democrație din partidele românești (de fapt, nici un partid, nici PSD, evident, n-a convocat un for de conducere pentru a stabili răspunsul față de provocarea de la lansată de Klaus Iohannis), răspunsul lui Cristian Bușoi dă seamă de aberația întruchipată de așa-zisele consultări de la Cotroceni, în conflict cu Constituția și cu bunul-simț.

Așa cum am mai scris, pînă cînd BEC nu încheie Procesul verbal, nici un partid nu poate fi considerat drept parlamentar. Desigur, din punct de vedere formal, rezultatele parțiale spun că unele partide sînt deja parlamentare. Într-o țară precum România, văduvită în materie de respectare a Legilor și procedurilor, președintele trebuie să fie primul care să dea exemplu de respectarea strictă, pînă la ultima virgulă, a procedurilor.
Klaus Iohannis n-a făcut-o. El a creat un moment al Consultărilor fără un minim temei constituțional. Să admitem c-a vrut să testeze starea de spirit a partidelor. În acest caz, întîlnirile de la Cotroceni nu puteau fi botezate nici măcar în glumă consultări. Și, mult mai important, ele trebuiau programate doar în urmau unei înțelegeri și cu PSD-ALDE.

În paranteză fie spus, consultările n-au fost degeaba.
Ele ne-au oferit spectacole pe gratis:
Al prostiei pline de candoare, susținut de noua blondă de la Cotroceni, Raluca Turcan, care a ținut-o langa cu Dacian Cioloș, premierul Meu al lui Klaus Iohannis.
Al tot mai dramatice nevoi a lui Traian Băsescu de a se da în spectacol mediatic de tip România Tv.

Consultările n-au avut nici un rost.
Dar nu numai atît.
Consultările n-au avut nici un rezultat.
De ce le-a făcut-o Klaus Iohannis?

Răspunsul ni-l dă un alt eveniment, trecut cu vederea de presă:
Întîlnirea lui Klaus Iohannis cu ambasadorilor țărilor din UE.
O întîlnire fără noimă, pentru ca:

  1. Alegerile nu s-au încheiat.
  2. Și chiar dacă s-ar fi încheiat, victoria PSD nu era un motiv ca președintele României să dea raportul ambasadorilor UE.

N-am auzit ca în vreo altă țară a UE președintele să-i invite pe ambasadorii UE pentru a le spune ce și cum despre rezultatul unor alegeri democratice.
Klaus Iohannis i-a convocat pe ambasadorii UE din credința că repetă situația lui Traian Băsescu din 2012.
În 2012, Traian Băsescu a fost salvat de intervenția Puterilor Garante.
Klaus Iohanis i-a convocat pe ambasadorii UE pentru a-i informa că el a intrat în Opoziție.
Așa-zisele consultări de la Cotroceni au același scop:
De a se autodesemna drept Liderul Opoziției.

Așa cum am mai scris, Klaus Iohannis a fost sfătuit (sau manipulat) să se proclame Liderul Opoziției față de PSD.
Pentru el, dezastruos în cei doi ani de mandat, e singura șansă de a i se trece cu vederea cîlții care-i umplu golul personalității.
Din nenorocire pentru Klaus Iohannis la postul de șef al Opoziției s-a ivit un concurent, și nu unul oarecare, ci un concurent serios:
Traian Băsescu.

Fostul președinte a și anunțat pe Facebook că se proclamă Liderul Opoziției anti-PSD.
După consultările de la Cotroceni, liderul PMP și-a anunțat decizia de a fi anti-PSD pînă la capăt.
Capăt care poate fi chiar penitenciarul Rahova, dacă ne gîndim la ceea ce-i pregătește Sistemul.

Firește, din toate punctele de vedere, Liderul Opoziției trebuie să fie Traian Băsescu:

  1. Traian Băsescu devine exemplar cînd e vorba să se bată cu Mastodontul PSD.
  2. Traian Băsescu e liderul unui partid parlamentar și nu președintele României.
  3. Traian Băsescu are o lungă și bogată experiență a bătăliei cu PSD.

Cel mai important argument rămîne acesta:
Klaus Iohannis e încă președintele României.
Asumarea rolului de Lider al Opoziției e nu numai o contrazicere flagrantă a Constituției.
E o crimă prin raport la interesul național.

România a fost totdeauna o țară originală.
Perioada de acum nu dezminte asta:
În România, între Klaus Iohannis și Traian Băsescu s-a declanșat o nouă întrecere:
Cea pentru șefia Opoziției anti-PSD.

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Gîndul de joi, 15 decembrie 2016”

  • „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.”

    Rezultatul alegerilor nu are legatura cu desemnarea, ci numarul de mandate. Daca ar trebui sa desmneze un prim-ministru la doi ani dupa alegeri, tot la rezultatele alegerilor ar trebui sa se refere?