Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Gîndul de joi, 3 mai 2018

De ce și-a ieșit din minți Klaus Iohannis

Zicîndu-mi că pot fi și eu profet în țara mea, am lansat cu ceva timp în urmă ipoteza unui conflict spectaculos, ne mai întîlnit pînă acum după alegerile din decembrie 2016, între Președinție și Guvern, conflict ivit din inițiativa PSD de mutare a ambasadei noastre din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.

Vineri, 27 aprilie 2018, cînd tot românul se pregătea să beneficieze după cum îl taie capul și-l lasă punga de noua minivacanță dată de Guvern în cadrul a ceea ce pare a fi în regimul PSD – o vacanță continuă – ne-am trezit cu toții într-o escaladare fără precedent a conflictului, prin cererea expusă public pe un ton de Dej care anunța Proclamarea Republicii, ca premierul Viorica Dăncilă să demisioneze.

De ce să demisioneze?
Pur și simplu, pentru că Klaus Iohannis îi retrage încrederea.
Ca simplu cetățean, Klaus Iohannis poate să nu mai aibă încredere în Viorica Dăncilă, așa cum mulți români, dintre cei care l-au votat pe Klaus Iohannis, și-au retras încrederea în președinte, după ce și-au dat seama că au trecut deja trei ani și ceva de la preluarea mandatului și el n-a făcut nimic.
Ca președinte însă, nu-i poate retrage premierului încrederea, deoarece, potrivit Constituției, doar Parlamentul poate face acest lucru.

Prin Constituția revizuită în 2003, președintele nu poate revoca premierul. Lucru corect din punct de vedere constituțional. Prin Constituția din 1991, baza democrației postdecembriste în România, președintele și premierul sînt egali în cadrul a ceea ce se numește Ramura executivă a Puterii. Că o astfel de egalitate sporește caracterul schizofrenic al Constituției din 1991, rod al bătăliei dintre spaima Opoziției față de puterea tot mai mare a lui Ion Iliescu și încercarea Constituantei, dominată de FSN, de a-i da Șefului cît mai multe prerogative, e o altă poveste. O poveste care durează de 28 de ani, a produs multe blocaje în viața României și care nu poate fi încheiată decît printr-o nouă Constituție, menită a transforma România în republică parlamentară. Pînă atunci, pînă la Paștele Cailor, care va fi data cînd vom avea o nouă Constituție, pretenția lui Klaus Iohannis de a fi față de Viorica Dăncilă un fel de Nicolae Ceaușescu față de Constantin Dăscălescu nu e altceva decît o încălcare a Constituției. E drept, de-a lungul anilor postdecembriști, din motive de conjunctură, au fost perioade cînd premierul a trecut drept un soi de cameristă a președintelui. S-a întîmplat asta mai ales în mandatul lui Traian Băsescu, cînd Emil Boc devenise unitate de măsură a slugărniciei față de președinte. Dar tocmai de aia s-a modificat Constituția în 2003 în privința relației președinte – premier:
Pentru a sublinia egalitatea și prin asta necesitatea colaborării dintre cei doi, indiferent de starea sentimentelor dintre ei.

Prin urmare președintele nu poate convoca premierul la Cotroceni, așa cum făcea Regele Carol I în România mică. Președintele trebuie să colaboreze cu premierul în cadrul politicii interne și externe. Grație dublei chei, stabilite de Constituția din 1991, și politica externă are o dublă subordonare:
Pe de-o parte președintele, pe de alta, premierul.
Cînd președintele s-a confruntat cu un premier de o altă culoare politică, precum Traian Băsescu cu Victor Ponta, s-a văzut imediat, că, dincolo de teatrul jucat în public, președintele se așează la masă cu premierul pentru soluționarea problemelor care cer aplicarea dublei chei.

Despre intervenția prezidențială de vineri, toată lumea a fost de acord că solicitarea de demisie nu poate avea nici un efect practic. Divergenţele de păreri s-au ivit cînd a fost nevoie de o explicație a surprinzătoarei declarații Prezidențiale. S-a invocat angajarea lui Klaus Iohannis în campania electorală pentru alegerile din iarna lui 2019. S-a vorbit de un efort de a abate atenția de la scandalul provocat de afirmațiile antisemite ale lui Klaus Iohannis din conferința de presă de la Bacău.

Am mai scris undeva că în primii ani postdecembriști obișnuiam să caut dedesubturi politice abile pentru mai toate gesturile prezidențiale.
Ulterior, memoriile celor care au lucrat la Cotroceni, datele obținute după plecare președinților din funcție, m-au lecuit de acest obicei, ivit din credința că tot ceea ce se întîmplă acum pe scena politică e automat Istorie.
Nu de puține ori, gesturi surprinzătoare, cărora eu le dădusem semnificația unor decizii atent cumpănite, își aveau temeiul în faptul că pe președinte îl duruse burta.

Sub acest semn, al credinței că în explicarea unor gesturi prezidențiale, trebuie să luăm în calcul și adevărul că președintele e și el un om, mie mi se pare că solicitarea de demisie e un nou efect al ieșirii din minți a lui Klaus Iohannis la decizia PSD de mutare a ambasadei. E lesne de observat că președintele Klaus Iohannis, un politician care și-a făcut din înalta funcție un prilej de etern concediu plătit de la buget, a avut în cîteva zile mai multe intervenții publice decît a avut pînă acum timp de un an. Să ne reamintim că după simpla declarație a lui Liviu Dragnea de la Antena 3, de joi, 19 aprilie 2018, că s-a întocmit un memorandum privind mutarea ambasadei, Klaus Iohanis a reacționat a doua zi printr-un comunicat violent. O rapiditate cu atît mai neobișnuită la el, cu cît, din punct de vedere practic, nu se întîmplase nimic. Pur și simplu Liviu Dragnea dăduse o știre despre activitatea Guvernului. În cazul Codruței Kovesi, chiar și după ce Tudorel Toader a trimis la Cotroceni cererea de revocare, Klaus Iohannis nu s-a grăbit, susținînd că are nevoie de timp pentru a lua o decizie. Ca să nu mai spunem că mai înainte refuzase să se pronunțe asupra unei decizii cîtă vreme nu primise niciun material oficial. La fel și în cazul memorandumului, putea să tacă, motivînd, dacă l-ar fi întrebat cineva, că nu ia în seamă informații date despre activitatea Guvernului de președintele Camerei Deputaților. Klaus Iohannis nu numai că s-a grăbit cu Comunicatul, dar mai mult în zilele următoare a intervenit de două ori în această chestiune, depunînd eforturi obositoare pentru el, de regulă deosebit de comod. Odată cu bicicleta, și odată cu avionul la Bacău. Mai ales ultima intervenție stă sub semnul unei ieșiri din minți. Numai așa se explică afirmația antisemită cu evreii. Ea a țîșnit din adîncurile ființei lui Klaus Iohannis, scăpînd oricărei cenzuri raționale, din cauza unei ieșiri din minți.

De ce și-a ieșit din minți Klaus Iohannis?
Pentru că, pe fondul unui dezinteres straniu al PSD față de politica externă a României, semnalat atît de mediocritatea ministrului nostru de Externe, cît și de lipsa de inițiativă a premierilor PSD, politica externă a fost acaparată de președinte. Am mai scris și am mai zis că PSD a învins la scor în decembrie 2016 și grație unui program de politică externă, dominat de preocuparea de a da României o minimă demnitate în concert european după Guvernarea tehnocrată. Pentru că prin acțiunile iresponsabile ale lui Liviu Dragnea, PSD a ajuns de trei ori la mîna lui Klaus Iohannis, între partid și președinte s-a realizat un pact de înțelegere de la sine, în urma căruia președintele făcea ce voia pe plan extern. Să ne reamintim că deși Curtea Constituțională a dat premierului dreptul de a merge din cînd în cînd la Consiliul European, după venirea PSD la putere, această acțiune a trecut în proprietatea lui Klaus Iohannis. Niciuna dintre deplasările lui Klaus Ioannis la Consiliul European, unde urma să se ia decizii capitale pentru România, n-a beneficiat anterior de o minimă consultare cu guvernul, cu președinții celor două Camere, ca să nu spun cu Parlamentul. Această posibilitate stranie dată de PSD lui Klaus Iohannis de a face ce vrea în politica externă, fără a catadicsi nu numai a se consulta cu Guvernul, dar și a explica opiniei publice de ce a procedat așa și nu altfel, a făcut ca politica externă a României să se subordoneze total intereselor particulare ale lui Klaus Ioannis. Domeniul, în care Klaus Iohanis a luat pînă acum în numele României și angajamente iresponsabile, e unul de importanță crucială pentru România. Klaus Iohannis a făcut ce-a vrut în domeniul politicii externe. Atît pentru a răsplăti pe stăpînii care l-au făcut președinte, cît și pentru a-și asigura un al doilea mandat. Gestul Guvernului i-a pus în pericol singurul instrument de negustorie pe care-l avea în raport cu Marile Puteri. Dacă în materie de politică externă, președintele trebuie să țină cont și de Guvern, ba mai mult poate fi contrazis de Guvern, atunci valoarea lui Klaus Iohannis se reduce drastic în cancelariile europene. Acest pericol l-a făcut pe Klaus Iohannis să-și iasă din minți și nu inițiativa Guvernului. În definitiv, Guvernul a anunțat întocmirea unui Memorandum. De aici pînă la mutarea ambasadei e cale lungă. E argumentul decisiv al tezei că reacția lui Klaus Iohannis nu și-a avut temeiul în grija ca nu cumva România să calce strîmb în politica externă.

Prin inițiativa cu mutarea ambasadei, Guvernul PSD s-a manifestat, întîia oară ca actor nu numai în politica internă, dar și în cea internațională.
A fost o simplă întîmplare, provocată de relațiile lui Liviu Dragnea cu forțe din Israel sau debutul unei implicări în politica externă astfel încît aceasta să nu mai fie, în chip anticonstituțional, feuda președintului?
Răspunsul nu-l poate da decît Guvernul PSD.
Noi susținem mai departe că și Guvernul trebuie să se implice în politica externă.
O cer nu numai Constituția, dar și interesul național.
Pentru că o politică externă făcută exclusiv de Klaus Iohannis poate fi o gravă atingere adusă interesului național.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

7 comentarii pentru articolul „Gîndul de joi, 3 mai 2018”

  • Domnule presedinte,
    Sunt fiu de detinut politic. Tata a fost inchis sapte ani si opt luni la Salcea, Balta Brailei pentru ca s-a opus colectivizarii. Dupa eliberarea conditionata (deoist), mama, impreuna cu noi, cei trei copii minori (eu de 6ani, sora mea de 5 ani, fratele meu de 3 ani ), a plecat la Salcea, langa tata care nu avea voie sa paraseasca Balta Brailei. Am avut o copilarie trista, acolo langa tata, care deseori venea langa noi de la munca din inchisoare unde era angajat ca ingrijitor la porci, batut si umilit de securitate. Mama a fost interogata si amenintata de securitate tot timpul cat am locuit la Salcea. Desi am terminat liceul teoretic in 1973 cu media 10, inclusiv la BAC, nu am avut dreptul sa ma inscriu la Facultatea de drept sau la vreo alta institutie statala. Am fost in audienta la ministrul de interne (1973) sa cer acest drept, dar nu am fost admis. Cand a venit „revolutia” am realizat un lucru pentru care ambasadele straine din Romania m-au felicitat si m-au aparat de atacurile murdare ale noilor comunisti care erau mana in mana cu Fundatia Soros condusa atunci de consiliera dvs. Sandra Pralong. Sunt primul roman vizitat acasa de catre ambasadorul SUA, Excelenta sa, domnul James Rosapepe. Repet, primul roman; la Sibiu a venit la primarul ales, la Primarie. A urmat o perioada de cateva luni de liniste. PDSR-istii si Soros s-au cumintit, dar stiam ca aceste oterpe nu vor inceta cu amenintarile si atacurile murdare, inclusiv amenintari cu moartea. Am fost agresat si batut bestial de militari in termen (trei indivizi care erau in varsta de peste 40 de ani) dupa ce am plecat de la TVR. O masina a noii securitati a intrat cu viteza, in fata Parlamentului, in Dacia taxi, unde eram cu soferul care a declarat pe reportofon ca am fost vizat in mod special, nu sa ma omoare, ci doar sa ma sperie. Dupa multe asemenea amenintari, am decis sa emigrez, mai ales ca incepusem sa primesc telefoane acasa ca imi vor omora copii si sotia. Toti am emigrat. Ne-am dezradacinat de Tara noastra pentru totdeauna. Dvs. sunteti de etnie germana, eu sunt 100% roman (mi-am facut ADN-ul si nu am nicio picatura de sange de la alte neamuri) cu ancestori, pe linie materna, de peste 45 de mii de ani. Am facut in tara lucruri pe care niciun alt roman nu le-a realizat pana acum, dar am fost nevoit sa aleg drumul strainatatii pentru a proteja sotia si copii. Privesc, din strainatate, stirile televiziunilor din Romania si ma cutremur. Unde a ajuns Romania!? Securitatea si Soros conduce Tara mea „intr-o veselie” in timp ce dvs. le tineti partea si nu faceti nimic pentru drepturile romanilor. Dimpotriva, coborati in anii cand tata era inchis la Salcea. Va scrie un fiu de detinut politic. Viata mea, ca viata mea si a familiei mele. Am toate documentele (scris, audio, video). Ca om, ca simplu om, ma cutremur la iesirile dvs. Va dau doar un exemplu: Doamna Mariana Rarinca. Nu ati facut nimic, desi faptele erau strigatoare la cer. Domnule presedinte, cand eram in Romania, veneau la mine multi sarmani nedreptatiti de statul pe care dvs. il conduceti acum. Luptam pana le aduceam dreptatea deplina. Va dau un exemplu, doar un singur exemplu din miile primite. „Va multumesc pentru ajutor domnule……(nu imi dau numele real, sunt un naufragiat, alungat din tara mea) Datorita dvs. sunt in viata” (mesaj inregistrat pe telefon de un an nou). Ati primit dvs. asemenea mesaje domnule presedinte?
    Aveti o consigliere care „reprezinta” strainatatea. O consiliera care la Varsovia, in vazul unei multimi selecte si a ospatarilor de la un hotel de cinci stele, la masa mea, s-a ridicat in picioare si a tipat isteric: „esti un securist, pleaca din Romania” (am inregistrarea audio). Nu a tipat in engleza, maghiara sau ebraica. A tipat isteric in limba romana. Acum este consiliera dvs. iar Mariana Rarinca este condamnata la 3 ani. Daca as fi presedinte as inlocui aceasta actuala consiliera a dvs. cu doamna Mariana Rarinca. PS: sunt plecat din tara mea de mult timp, de foarte mult timp. Sunt un cetatean respectabil al unei tari de peste tari si mari. Am intalniri foarte inalte, chiar la nivel statal. Sunt respectat, poate la fel de mult cum a facut-o excelenta sa, ambasadorul american, pe care dvs. il cunoasteti personal. Nu va dau numele real. Nu sunt un fricos, dar imi protejej familia, caci vad si acum in putere si la conducere, indivizi si individe care m-au agresat, batut, alungat din Tara mea. Dumnezeu sa va dea mintea cea de pe urma!

    • De fapt ce-ai vrut sa spui, intr-atâtea rânduri ?
      Că, acum (sic), locuiesti intr-o ţară de peste … ‘gârlă’, unde ești un cetatean respectabil ?
      Dacă erai cu adevărat român, ‘nefricos’, precum zici, nu plecai din ţară, ci rămâneai sa … protestezi !

      • Ciudata opinie. Tu nu intelegi ca familia mea a fost amenintata cu moartea! Unde sa protestez si pentru cine? Tara de peste „garla” nu da vize pentru romani. Este trist sa citesc asemenea raspunsuri dupa cate am facut pentru romani si prin cate nenorociri am trecut; vorba unui jurnalist: „Tara asta (RO) isi merita soarta”.

    • Sunt impresionat de viața ta, dar, apropo de mediile de 10 și de faptul că ai întâlniri la nivel statal!, dacă tot ți-am citit postarea kilometrică, îți spun că se scrie OTREPE, „soția și COPIII, nu COPII”, „securitatea și Soros CONDUC” (nu CONDUCE!).
      Îți spun toate astea, deși puteam să mă fac că nu le văd (cum aveam de gând și cu PROTEJEJ!), pt. că mi-am adus aminte că m-ai înjurat odată, fără ca eu să te provoc!

      • Corect, dupa tine, dar limba romana nu este oficiala in tara mea,unde romanii nu primesc viza, iar computerul este setat pe engleza. Cateodata, nu mai revizuiesc scrisul postat si poate nici nu mai vreau. Apropos, dle Cernat, daca tot m-ai corectat, vreau sa iti spun ca am evitat sinonimul(le): „lepadatura”, „lichea”, om (oameni) de nimic, netrebnici. Cat despre limba romana, doar sufletul a mai ramas roman. PS: vezi totusi topica frazei, dar si semnele de punctuatie.

  • Johanis tocmai și-a inceput coborârea, vertiginoasă, pe toboganul care duce drept la groapa de gunoi a … istoriei !

  • „cine stie ce intelegeri secrete face Dragnea cu EVREII „-asta zise Herrul ,crizat la maxim -si acum sa traducem pentru analfabetii politici- penalul Dragnea face aranjamente cu nimeni altcineva, decat EVREUL -PRESEDINTE si cu EVREUL PREMIER – pune DNAul pe astia doi , evreii astia care iti stau in gat si tie, cum le-au stat si inaintasilor tai , care i-au servit la rotisor ,fiindca nu erau blonzisi cu ochi albastri, si mai erau si smecheri, buni negustori, bancheri, avocati, doctori si pana la urma facura si bomba nucleara .O FI NAZISTUL, NAZIST, CE ZICETI ???? evreii zisera ca da , si inca nu au zis tot

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *