Chiar de la început, mai mult decît interesantul interviu acordat de Traian Băsescu lui Rareș Bogdan, la Realitatea Tv (a fost unul dintre cele mai interesante interviuri acordate de Traian Băsescu în ultima vreme, datorită întrebărilor incitante ale realizatorului, președintele – o știu din experiență – simțindu-se în largul lui cînd îl provoci) a abordat poziția deosebită a României în contextul noului Război Rece:
”Realizator: Ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, ceea ce continuă să se întâmple, ne poziţionează pe noi în relaţia cu Statele Unite, în relaţia cu Londra, în relaţia cu Berlinul, într-un mod aparte? Suntem astăzi un factor decisiv pe flancul estic?
Traian Băsescu: Domnule Bogdan, România are o importanţă crucială în regiune. Nu este orice ţară. În primul rând, are potenţial, deci are ce oferi, şi din punct de vedere al intelligence-ului şi din punct de vedere militar, suntem a doua putere din regiune după Ucraina. Şi, mai ales, România are o expertiză de care acum se lovesc toţi.”
Trecerea la o altă întrebare și, îndeosebi, prudența, l-au oprit pe Traian Băsescu să explice pe larg ce înseamnă că România are expertiză în chestiunea Rusiei.
Voi căuta să spun eu ceea ce președintele nu și-a permis să spună în public.
Expertiza noastră în chestiunea Rusiei, pentru care suntem invidiați de Serviciile secrete occidentale și solicitați să ne spunem punctul de vedere, își are temeiul în cele aproape trei decenii – 1960-1989 – de confruntare cu acțiunile subversive ale Rusiei, la vremea respectivă, URSS. Continuare, la rîndu-i, a unei bătălii de secole cu Imperiul Rus, bătălia angajată de România s-a concretizat în anii Ceaușescu, printre altele, în formarea celebrei unități anti-KGB. Securitatea, atît prin DIE, cît și prin Contraspionaj, a strîns o imensă bogăție de date și învățături despre Pericolul rusesc, despre metodele de acțiune ale Rușilor, între care se detașează împletirea diplomației cu KGB-ismul. Aceste date stau la baza expertizei românești în chestiunea rusă, expertiză devenită acum mai importantă ca niciodată.
Iată paradoxul paradoxurilor:
România democrată beneficiază de moștenirea fostei Securități.
Dupa comportamentul tembel si slugarnic, al poticienilor romani, fata de Marele Licurici s-ar zice ca nu foloseste la nimic expertiza fostei securitati, pentru a se actiona in interesul Romaniei! Interesul Romaniei nu este ca politicienii romani sa latre ca niste javre ordinare la Urs, pentru a le produce placere yankeilor criminali!
da, basescu a fost el insusi. adica grobian. oricum, e la fel ca ponta. oamenii sistemului se miros intre ei- hai sa vedem care e mai corupt…pacat ca suntem inca in mana FSN-ului care mimeaza lupta democratica. ce declaratii au facut amandoi, te umfla rasul, ce teatru ieftin, jenant sa avem asemenea politicieni!! isi disputa masa de fraieri manevrabili, adica basistiii si antibasistii
ULTIMA ORA
HOTUL STRIGA HOTII(!!)…Primul mafiot al tarii, Victor Ponta, cel care va ajunge foarte curand (credeti-ma pe cuvant!) langa tata mafiotilor Adrian Nastase, a intrat in faza terminala a FRICII: a luat-o pe aratura!…aratura ”Nana”!
Victoras, ia niste cordiceps, mamica!… poate ajuta. :)))
intrebare pentru dumneavoastra,daca un presedinte al unei tari normale ,democratice,dadea un asemenea interviu,mai era in functie a doua zi?
pai beneficiaza,la noi fata de alte state secu e in tot si-n toate,unii dintre ei sunt deja reactivati 🙂