Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Gîndul de luni, 15 octombrie 2018

O va face episodul din Costa Rica pe Elena Udrea să nu mai creadă în destinul ei de excepție?

Vineri, 12 octombrie 2018, la emisiunea Alexandrei Stoicescu de la Antena 3, am consacrat întreg spațiul de o oră al transmisiei în direct, scenariilor și întrebărilor stîrnite de arestarea preventivă a Elenei Udrea miercuri, 3 octombrie 2018, în Costa Rica, la San Jose.
Cu o săptămînă înainte, vineri, 5 octombrie 2018, mă ocupasem, în înțelegere cu moderatoarea, tot de același eveniment. N-am nici o îndoială că mulți cititori și telespectatori s-au întrebat, nițel nedumeriți Ce m-a apucat? N-am alte evenimente din jur și de mai departe, deosebit de ațîțătoare, atît pentru mine, cît și pentru români care să merite atenție? Cumva vreau să abat atenția – cum ar insinua în chip securistic „acoperiții din presă” – de la marile dificultăți cu care se confruntă Guvernarea PSD? Sau, mai știi, m-a pus Traian Băsescu să-i fiu avocat:
Intuind că se pot ridica asemenea întrebări, vineri, 12 octombrie 2018, în prefața emisiunii de la Antena 3, am încercat să explic preocuparea mea față de Cazul Elena Udrea.

După ce am trecut în revistă posibilele implicații în România ale arestării din Costa Rica – regimul PSD nu mai poate fi suspectat că stă cu mîinile în sîn cînd e vorba de îndeplinirea unei sentințe judecătorești, iar Tudorel Toader a scăpat de posibila acuzație că n-a mișcat un deget pentru extrădare –, am explicat că Elena Udrea continuă să mă preocupe și prin destinul ei de personaj dramatic al vremurilor postdecembriste.
Fosta candidată la Președinție, nu e un personaj oarecare, un personaj de mîna a doua, un actor trecător pe scena vieții noastre publice din România. Elena Udrea a dominat scena politico-mediatică, timp de 13 ani, de cînd a urcat pe bolta postdecembrismului ca stea lansată de Traian Băsescu. Urmăresc destinul Elenei Udrea din 2005, de cînd în administrația prezidențială a apărut Blonda de la Cotroceni. Aș putea spune că la temelia acestui destin am pus și eu o cărămidă prin interviul de la Antena 3 de după plecarea Elenei Udrea de la Cotroceni, interviu surprinzător, deoarece fusesem pînă atunci un adversar al noii stele mediatice, interviu edificator pentru mine, cel puțin, asupra personalității deosebite a Elenei Udrea. De la acel interviu destinul Elenei Udrea, urmărit de mine cu atenție de Istoric al clipei, dar și de Istoric în general, a avut un urcuș continuu – atotputernic ministru al Turismului și apoi al Dezvoltării, lider al partidului de guvernămînt, președinte al PMP, candidat la Președinție. După cum destăinuia și Jurnalul Elenei Udrea, acest urcuș s-a oprit în seara primului tur al prezidențialelor și s-a transformat într-un coborîș dramatic, tot mai accelarat de la o zi la alta: reținerea în cătușe, arestarea preventivă, procesele, plecarea în Costa Rica, condamnarea definitivă într-un dosar și deschiderea altora, reținerea și arestarea preventivă în Costa Rica.

Pe parcursul coborîșului, Elena Udrea a avut o prestație rar întîlnită la politicienii bărbați din posdecembrism și chiar din istoria României.
O clipă ea nu s-a făcut mică, astfel încît Binomul SRI-DNA să n-o vadă. O clipă nu s-a ploconit în fața dușmanilor care i-au frînt destinul. Dimpotrivă, după ce i-a dat în gît pe Codruța Kovesi și pe Florian Coldea, nu i-a slăbit o clipă nici cînd a fost arestată preventiv, nici măcar cînd a ajuns în Costa Rica.
Dacă ne gîndim la ghilotina enormă care i-a tăiat Elenei Udrea de mai multe ori gîntul politic, o asemenea prestație merită salutată.
Într-o politică românească ce bărbați căcăcioși, indiferent de ce i se va întîmpla de acum încolo, Elena Udrea rămîne un exemplu de bărbăție. Exemplul ei ar trebui predat la Școlile de vară ale tinerilor din partidele politice.

Din cîte se vede, exclud din descrierea acestui destin, amănuntele de viață personală, inclusiv cel care face spectacolul mediatic, al mamei Elena Udrea. N-am nici o îndoială că Elena Udrea împărtășește stările și sentimentele tipice unei mame. Ca Istoric al clipei și ca Istoric, știu însă că pentru o femeie ambițioasă ca Elena Udrea, angajată deplin în bătălia pentru Putere, condiția de mamă e lipsită de importanță. Elisabeta a Angliei n-a avut copil. Și chiar dacă ar fi avut cîți dintre istorici ar fi lăsat deoparte condiția de atotputernică a Reginei pentru a se ocupa de condiția de mamă? De aceea, spre deosebire de alți jurnaliști români, n-am acordat și nu acord nici o atenție condiției de mamă în cazul Elenei Udrea.

Ca istoric al clipei și ca istoric, mă interesează istoria personajului deja intrat în Istorie care e Elena Udrea.
Așa cum am mai scris, Elena Udrea a avut ghinionul, ghinionul uriaș de a trece drept apropiată de atotputernicul Traian Băsescu. Ca imagine publică – aș risca să spun – chiar prea apropiată. Alexandra Stoicescu a dat curs acestei imagini, în emisiune, insistînd pe teza unei Elena Udrea care a condus țara ca femeie din anturajul lui Traian Băsescu. Această imagine, greu de contracarat în opinia publică, i-a dăunat Elenei Udrea. Ea a apărut și mai apare ca o femeie înzestrată cu farmecele sexului frumos, pe care le-a pus la lucru pentru a-și crea un destin spectaculos. Eu însă, care am urmărit-o pe Elena Udrea cu o privire lucidă, care am avut numeroase interviuri la tv cu ea, care i-am citit Jurnalul, inclusiv acele pagini care fac Jurnalul nepublicabil, am exclus și exclud din destinul Elenei Udrea forța dată de farmecele feminine. Eu am susținut și susțin că și fără Traian Băsescu, ba chiar mai abitir, Elena Udrea ar fi avut un destin spectaculos în România postdecembristă. Spun mai abitir nu numai pentru că din cauza lui Traian Băsescu Elena Udrea a trecut doar Blonda de la Cotroceni, dar și pentru că ea și-a asumat astfel o politică străină de personalitatea ei. Prezența în echipa lui Traian Băsescu a făcut ca Elena Udrea să-și asume lupta împotriva corupției pînă la un radicalism de talia celui împărtășit de Monica Macovei, promotoarea Proiectului de țară – România – colonie penitenciară. Prin toate datele, Elena Udrea a fost și este o pusă radicalismului TeFeList, cultivat sub regimul Băsescu. Prin apartenența la echipa lui Traian Băsescu ea s-a văzut obligată să se adreseze unui electorat de care era străină.

Esența personalității omului politic Elena Udrea e dată de o ambiție devastatoare. Ambiția de a avea putere. Ambiția de a fi mereu în prim plan mediatic. Ambiția de a nu trece drept lașă. Ambiția de a avea un destin politic de excepție.
Prin această ambiție se explică azi ceea ce mai toată lumea numește greșeala fatală a Elenei Udrea în Costa Rica.

Ajunsă în Costa Rica în februarie 2018, Elena Udrea nu s-a gîndit o clipă să se comporte ca o fugară. Nimic nu i-a rănit mai tare orgoliul decît eticheta de fugară. De aceea, timp de aproape un an, Elena Udrea s-a străduit să fie prezentă în viața publică a României de parcă n-ar fi fost o urmărită general în Costa Rica, de parcă n-ar fi plecat acolo pentru a scăpa de pușcăria din România, ci de parcă ar fi stat acolo într-un concediu activ, mai activ decît cele din străinătate ale lui Klaus Iohannis. A intervenit de multe ori în dezbaterile interne din România, n-a jucat o clipă comedia victimei, a celei ajunse la ananghie, s-a preocupat ca presa de la noi să obțină informații despre ce face ea în Costa Rica.

La emisiunea Alexandrei Stoicescu de vineri am pus neașteptata arestare preventivă în urma unui mandat de reținere emis de autoritățile de la noi și pe seama acestui Sîc făcut statului român de Elena Udrea din Costa Rica.
Am lansat ipoteza că la nivel înalt, la București, la Președinție sau poate chiar la Guvern, s-a pus problema de a contracara această sfidare prin presiuni diplomatice, asupra autorităților din Costa Rica, pentru a îndeplini mandatul de reținere și arestare.
E o ipoteză.

Nu de asta m-a preocupat și mă preocupă cazul Elena Udrea din Costa Rica.
Din 2005 Elena Udrea a considerat fiecare lovitură a sorții ca un examen pe care ea îl va trece pînă la urmă în ambiția de a avea un destin spectaculos în România.
Vă considera episodul din Costa Rica un astfel de examen?
Altfel spus, o va face acest episod să nu mai creadă în destinul ei în România?


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

43 comentarii pentru articolul „Gîndul de luni, 15 octombrie 2018”

  • Dobi, tocmai tu vorbesti de lins???? castigatorul sectiunii LINGẮUL BLOGULUI : ¨Maestre, umorist daca erati si nu v-ar fi iesit mai bine articolul, m-am distrat copios citindu-l.¨

    • Bai, tu esti chiar prost! Daca am scris atunci, asa, a fost pentru ca articolul a fost bun! Astazi, însa, nu m-am ferit sa-l contrazic pe Cristoiu. Am mai facut-o si altadata, creti!

      • Ai facut-o..dar tot din postura de sluga..si asta doar ca sa te distantezi de eticheta de lingau. ESTI NUL, BA!!

  • @ Serban Gabrielescu
    Da bre, nu ma f… grija ei.. Doar vroiam sa-l penalizez pe Garcea. 😛

  • Tot pt Cernat..´ca nu ma pt abtine 😛
    ¨a mon avi¨, francezule ??? Sau te gandeai tot la gainuri?? 😀
    à mon avis, taranoiule!

  • Cernat:
    ¨Udrea a făcut copil
    și i-a dat cetățenie,
    să scape de pușcărie!
    Asta-i însă doar o fiță,
    fiindcă poate să-i dea țâță
    și când al său soțior
    i-o duce la vorbitor!¨
    Bai taranoiule, nu ca ii tin partea udrei, dar copilu´nu are nicio vina.. Mananca tu de 2 ori pe saptamana, cat are ala dreptul la vizite, sa vedem cum te scurgi printre gainatii concubinelor.. 🙂

  • @serban gabrielescu, alias petrescu , a s o
    De ce mă, plagiezi ‘subsolul’, cu WOODREA, ipochimenule ?
    Eu am folosit prima dată acest nick !

  • NEWS ALLERT !
    La maternitatea din Ploiești (…) astăzi s-a născut un bebeluș cu … două … penisuri !!!
    Yety, a naibi’ grozăvie, ce … ‘noroc’ au unii !?!
    Personal, am întâlnit o femeie, cu două vaginuri, sau am auzit despre bărbaţi cu așa numitul ‘penis dublu’ (cioc de raţă), dar despre așa ceva … n-am auzit !!!
    I-auzi petrescule, cernate, roxi, jordan a s o #!!!

  • Cel mai mult îmi place încercarea dv. timida de a o compara pe Elena Udrea cu regina Elisabeta.
    ❓ 😆

  • @cezar jordan
    Nu c-aș vrea ca să mă ‘laud’, dar, forma articulată este … DILIII !

  • Traianus și Johanus
    Ian coboară, măi Traiane,
    De pe falnica-ţi coloană,
    Să-ţi întâmpini ‘musafirul’,
    Ce rămase ca o … stană !
    Ce mai faci tu, măi Johane,
    Dacia, mai e pe … ‘hartă’ ?
    Sehr is gut, is gut, Traiane,
    Precum văz, ai chef de ‘ceartă’ !
    Ba, deloc n-am, măi ‘amice’,
    Dar, cum văd de-aici, de sus,
    Este plin de … ‘daci’, pe-aice,
    Dar, să plece, nu le-am spus !
    Aș, Traiane, nu sunt … daci,
    Ăștia sunt ‘românii mei’,
    Și nu ai ce să le … faci,
    Nici acest ‘drept’, să l-il iei !
    Da, … văd că știu să și cânte,
    O fi vreun imn, sau … ceva,
    Dacă- mi amintesc eu, bine,
    Se … cânta, și-n vremea mea !
    Dar, mai am o intrebare,
    Măi, Johane, pe la voi
    Chiar n-aveţi … ‘vespasiane’,
    De … venitără, la … noi ?
    Traiane, … și tu, … acum,
    Nu prea-avem ce să le facem,
    Nici să-i oprim, nu putem,
    Asta fac ei, cel mai bine,
    Și-ţi propun să … cam tăcem !
    Dar cu tine, ce-i pe-aicea ?
    Văd că mi-ai … adus ceva !
    Nu, … nimica, măi Traiane,
    Ea este … consoarta mea !
    Ei, chiar că mă speriasem,
    Atunci, pot să mă … retrag !
    Treci, te rog, și pe la Papa,
    Căci te va primi, cu … drag !

  • Dacă România ar fi avut, în preajma Marii Uniri, asemenea ‘valori’, oare se mai realiza acel act măreţ, sau se confrunta cu o … ‘prabușire’ măreaţă !!!

  • BREAKING NEWS !
    Gurile ‘rele’ spun că cele două ‘costarican(c)e’ ar fi fost turnătoare la FBI !
    In acest fel s-ar explica implicarea Interpolului în arestarea lor, aceasta fiind făcută la ‘ordinul’ institiţiei amintite !

  • Va referiti la destinul pe care si-l autoproclama Elena Udrea, acela de a ajunge presedintele României?
    Sa fim seriosi, maestre! In afara de ea însasi, de dv. si de Traian Basescu, nu cred ca mai exista alte persoane care sa vada calitatile unui om politic de exceptie, în persoana blondei de la Cotroceni.
    Îmi aduc aminte ca Elena Udrea a fost acuzata de EBA pentru manevrele pe care le-a facut în PMP pentru a-i lua locul candidatului Cristian Diaconescu la alegerile prezidentiale din 2014. A fortat ea înca de pe atunci mâna destinului, dar cam degeaba. Daca ar încerca sa revina vreodata în politica, s-ar arde si mai rau.

    • Elena Udrea a fost „destinata” sa conduca Romania de catre gruparea lui Alexandru Bittner, agent Mossad. Nutzi, fosta prostituata de lux, a fost implantata pe langa Traian Basescu, in acelasi rol pe care l-a avut Elena Lupescu pe langa Carol al II-lea, stiindu-se vulnerabilitatea fostului satrap pentru acest tip de femeie. Despre umilintele indurate de Maria Basescu de catre Udrea, a se vedea marturia lui Aliodor Manolea, parapsihologul lui Basescu. Pentru a-l subjuga pe deplin pe Traienel, Nutzika, tiganca dupa tata, s-a folosit inclusiv de vrajitoare. Elena Udrea a fost unul din blestemele Romaniei post-decembriste.

  • Daca Romania era o tara, personaje ca stimabila, nu puteau depasi nivelul de „make a coffee” pentru un oarecare sef. Si nu e singura. Si aici nu vorbesc doar de multele doamne care bazaie in zona politicului, ci si la multi domni, de asemenea demni de inalta competenta a baiatului care cara paharelele cu ceai din vestitul bazar al Stambulului. Si ca sa nu se inteleaga gresit, ma refer la intregul spectru politic, indiferent de culoare sau directie. Acestor personaje le lipsesc cu desavarsire ori cultura ori caracterul, cateodata chiar amandoua. Cand nu le ai pe acestea nu poti avea anvergura necesara meseriei si functiei de politician iar viitorul nu poate fi altul decat farasul istoriei. Partea cea mai trista e insa alta. faptul ca aceasta natie nu reuseste sa scoata la lumina decat astfel de politicieni si conducatori ne arata ca avem o problema. Cum se poate remedia? Nu stiu, ma depaseste. Poate ar trebui sa avem la scoala cursuri de civilizatie si istorie a japonezilor, oameni care prin modestie, inteligenta si prin perseverenta au reusit sa ridice o piatra seaca din pacific la nivelul de bijuterie sociala si tehnologica. E doar o parere.

    • De acord, cu ce-ai spus, dar îmi permit să adaug ceva :
      1- Cred că, pe lângă ‘make a coffee,.se pricepea mult mai bine la … ‘take a blow-job’ !
      2 – La care ‘școală’ să introducem acele cursuri de cvilizatie si istorie, când noi nu prea avem așa ceva ! (școală, adică)
      3 – Atâta timp cât,.pe unde mergi, răsună doar manelele, din cîrciumile pline-ochi, sau din mașinile luxoase, conduse de indivizi cu ceafa groasă, nu cred că putem ajunge … departe !
      4 – Cred că aceste ‘vârfuri’, ale societății, ar trebui să fie eliminate cu … ‘aspiratorul istoriei’, folosit fără întrerupere !!!
      Mă rog, este doar o părere !

      • Raul inpamantenit de ani si ani nu poate fi inlaturat de pe o zi pe alta, bineinteles. Citind si vazand diverse materiale despre Japonia, in care copiii sunt invatati de mici sa fie modesti, sa nu minta, sa-i respecte pe batrani, sa fie politicosi, sa invete tot timpul,sa lupte dar sa fie fair-play, m-am gandit ca intr-adevar educatia este o cale determinanta spre civilizatie si progres. Sigur necesita timp si rabdare. Dar trebuie inceput, totusi, de undeva. E ca la producerea Katanei, e nevoie de pricepere, rabdare, sudoare si foc. Si la sfarsit iese o bijuterie.

        • Începutul despre care vorbesti nu se poate produce, pentru ca cei care au ajuns sa detina puterea nu-si doresc acest lucru. Atunci când viata unei tari se învârte într-un cerc vicios, al carui centru este ocupat de politicieni incompetenti si corupti, este, practic, imposibil sa se schimbe ceva înspre bine.
          Singura solutie, o revolutie adevarata? Nu cred ca suntem în stare de asa ceva.

          • Revolutia nu duce nicaieri. E demonstrat. Dar picatura cu picatura fac un ocean. Daca la firul ierbii si ma gandesc la parinti, invatatori si profesori, cate unii si-ar rupe de la suflet si ar incerca sa cladeasca din lutul moale care compune sufletul copiilor niste caractere de cremene, sau oarece ONG-uri, in loc sa bata campii cu educatia progresista, i-ar invata pe copii cum e cu valorile alea de care aminteam, ar fi un inceput. Cine-i opreste? Politicienii? Ma indoiesc, aia au alte treburi. Sa nu dam exclusiv vina pe politicieni. Si ei sunt un fel de oglinda a poporului. Nici mai buni, nici mai rai.

          • cib, o doza de idealism nu strica niciodata. Ramâi asa, poate este mai bine pentru tine.

        • Ai ‘adus vorba’, despre Katana, așa … btw de … TĂIEREA RĂULUI DE LA … RĂDĂCINA?

          • O lege a samurailor spune ca sabia nu se scoate din teaca decat pentru a ucide. Nu se foloseste pe post de „pisica”! Acum, fiecare intelege ce vrea!

    • Tinând cont ca în întreaga perioada postdecembrista, liderii României au compromis politicul, este greu ca adevaratele valori, oameni competenti, cultivati si de caracter sa îsi mai doreasca sa intre în politica, sa devina conducatorii de care avem nevoie. Se pare ca multa vreme de acum încolo, România va avea lideri dupa chipul si asemanarea celor de azi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *