Gîndul de luni

Traian Băsescu în fața unei provocări de destin: candidatura Elenei Udrea

Mă sună cineva din țară pentru a mă înștiința că Elena Udrea pune la cale un puciulică (puci pun la cale doar bărbații politici, Elena Udrea nu poate pune la cale decît un puciulică) prin care candidatul PMP, Cristian Diaconescu va fi dat la o parte pentru ca ea, Elena Udrea, să-i ia locul în cursa prezidențialelor.

Binevoitorul găsise de cuviință să știu asta, pentru că în mai multe rînduri am atras atenția pe cristoiublog.ro asupra folosirii lui Cristian Diaconescu de către Elena Udrea pe post de iepure. Un iepure pe care distinsa îl va beli la un moment dat, pentru a-și face din pielea lui o poșetă cu care să se plimbe apoi pe Champs-Élysées.

Interlocutorul s-a apucat să-mi aducă la cunoștință ce a făcut și ce-a zis Elena Udrea în pregătirea puciului de marți.
L-am întrerupt spunîndu-i că nu mă interesează ce-a zis și ce a făcut Elena Udrea.
Pe mine mă interesează ce-a zis Traian Băsescu despre ce zice și ce face Elena Udrea.
Aceasta deoarece, după opinia mea, în această incredibilă marghioleală – președintele unui partid îi dă un ghiont candidatului desemnat al partidului pentru a-i lua locul – singurul lucru cu adevărat serios, cu adevărat istoric, pentru că privește un politician care va intra în Istorie, e poziția lui Traian Băsescu.

Și iată de ce.
Luni, 28 iulie 2014. Ziarele și televiziunile, cîte n-au trecut de partea Elenei Udrea, cu deontologie cu tot, difuzează știrea potrivit căreia  Traian Băsescu a semnat pe prima poziție de pe lista de susținători a candidatului PMP Cristian Diaconescu.
E punctul culminant al campaniei prin care Traian Băsescu a vrut să arate că PMP are drept candidat pe Cristian Diaconescu.
Un candidat pe care el, Traian Băsescu, l-a propus și impus PMP, partidul făurit ca replică la PDL-ul FSN-izat de administratorul de bloc, Vasile Blaga.

De ce a optat Traian Băsescu pentru Cristian Diaconescu și nu pentru președintele partidului, Elena Udrea?
Din mai multe motive, unele expuse public de Traian Băsescu, altele păstrate în discreție, dar lesne de bănuit:

1. Cristian Diaconescu întrunește multe dintre condițiile socotite de Traian Băsescu indispensabile pentru a fi desemnat drept succesor:
   De la cunoașterea dosarelor de politică externă în planul dedesubturilor, pînă la experiența de ministru al Justiție sub PSD, experiență din care știe căile presiunii politice de tip PSD asupra Justiției și mijloacele de contracarare;

2. Deși Elena Udrea și-a dorit candidatura, văzută de ea ca un nou și fericit prilej de se da în stambă prin studiourile tv, Traian Băsescu a considerat – și pe drept cuvînt – că o candidatură a președintei PMP ar fi fost o catastrofă. O catastrofă pentru PMP, pentru Traian Băsescu și chiar pentru Elena Udrea.
   Pentru el, deoarece propulsarea Elenei Udrea în fruntea PMP – absolut necesară la începuturile acestui partid necunoscut opiniei publice – i-a adus lui Traian Băsescu despărțirea de intelectualii de Dreapta, cei care i-au fost alături în toate bătăliile și cei pentru a căror simpatie s-a luptat s-o obțină președintele încă de vremea cînd era un simplu candidat. Desemnarea Elenei Udrea drept succesor ar fi fost momentul în care Traian Băsescu ar fi pierdut și sprijinul românilor cît de cît întregi la minte. De zece ani, de cînd e președinte, pe seama lui Traian Băsescu a fost pusă o relație nepotrivită cu Elena Udrea. S-a creat astfel imaginea unui bărbat politic dependent de o femeie în multe dintre deciziile sale. De aici pînă la eticheta de bărbat cîrpă din amor nu mai era decît un pas. Desemnarea Elenei Udrea ar fi fost acest pas. Și dacă românii trec cu vederea unui bărbat politic multe slăbiciuni, dependența de un sutien nu se iartă. Fie și pentru că românii au experiența cumplită a femeilor care au făcut politică în pat și nu la tribună.
   Candidatura a fost socotită de Traian Băsescu contraproductivă și pentru Elena Udrea. Contrar aparențelor, Elena Udrea n-a arătat prea mare lucru în politica făcută pe cont propriu. Destinul ei apare prea dependent de Traian Băsescu pentru a mai sesiza și contribuția personală. E drept, Elena Udrea e un personaj mediatic, o starletă a politicii românești, dar asta nu înseamnă mare lucru pentru un politician. După europarlamentare, obiectivul  major pentru Elena Udrea  trebuia să fie consolidarea PMP și nu proțăpirea mediatică a propriei persoane. Elena Udrea urma să arate adversarilor că e un politician pe cont propriu și nu o salcie plîngătoare a lui Traian Băsescu prin organizarea campaniei lui Cristian Diaconescu în așa fel încît candidatul PMP să obțină un scor foarte bun la prezidențiale.

Din cîte-mi dau seama, Elena Udrea a acceptat soluția lui Traian Băsescu ținînd privirile într-o parte, ca să nu i se vadă surîsul șmecheresc. Nu-i nimic, și-a spus ea, îl accept acum, la Congres, pe Cristian Diaconescu, ca să scap și de criticile intelectualilor pentru scorul de la euro. Îl accept însă pe post de iepure. În realitate, eu sînt candidatul. Și mă voi da peste cap pentru ca pînă la urmă Traian Băsescu să n-aibă încotro și să mă accepte drept candidatul PMP și, prin asta, succesorul desemnat al lui Traian Băsescu.

Și Elena Udrea a trecut la lucru.
Rar am mai văzut pînă acum o boicotare a candidatului unui partid de către conducerea partidului!
În deplasările sale prin țară, Cristian Diaconescu era tratat cu fundul de liderii locali. Televiziunile și ziarele aservite Elenei Udrea au întreținut, la ordin, imaginea unui Cristian Diaconescu fără nici o șansă, spre deosebire de Elena Udrea, înfățișată drept singura în stare să-l bată nu numai pe Victor Ponta, dar și pe Winston Churchill.

Porcăria a culminat cu boicotarea strîngerii de semnături.
Traian Băsescu a semnat public lista lui Cristian Diaconescu.
În doar două luni, cîte au trecut de la propulsarea sa în fruntea PMP, Elena Udrea a reușit să reducă partidul la un cerc restrîns de amici și amice de ceai dansant.
Împopoțonați cu titlul de lideri de filiale, oamenii Elenei Udrea declară peste tot că PMP întîmpină dificultăți în strîngerea de semnături pentru candidatul Cristian Diaconescu.
Elena Udrea susține că PMP e partidul lui Traian Băsescu.
Păi cum dracu se face, distinso, că deși Traian Băsescu a semnat public lista, deși a făcut numeroase declarații în favoarea lui Cristian Diaconescu, membrii PMP refuză să semneze lista?
Ce să credem?
Că Traian Băsescu a ajuns de rîsul curcilor în partidul pe care l-a înființat și pe care l-a încredințat Elenei Udrea?
Că PMP e partidul Elenei Udrea și nu al lui Traian Băsescu?
Că Traian Băsescu e un cadavru politic în putrefacție, astfel că nici apropiații nu mai vor să-i stea în preajmă?

Traian Băsescu a primit de a lungul carierei sale de politician multe lovituri.
Nici una n-a fost atît de umilitoare ca lovitura dată de declarațiile publice ale liderilor PMP, în frunte cu Elena Udrea, că membrii partidului înființat de Traian Băsescu, ai partidului pentru care președintele a făcut campanie pe față, s-au șters la fund cu semnătura lui Traian Băsescu de pe lista de susținători ai lui Cristian Diaconescu.

Mulți s-au mirat de insistența ieșită din comun cu care Traian Băsescu l-a impus opiniei publice pe Cristian Diaconescu.
Eu nu mă mir.
Cred, așa cum am mai scris, că Traian Băsescu și-a dat seama de boicotul Elenei Udrea.
Făcînd gesturi spectaculoase  de sprijinire a lui Cristian Diaconescu, el a vrut să contracareze lucrătura perfidă a Elenei Udrea.

I-a reușit?
Firește că nu.
Elena Udrea  se pregătește să-l debarce pe candidatul lui Traian Băsescu.
Pe ce se bazează?
Pe punerea lui Traian Băsescu în fața faptului împlinit?
Pe șantajarea lui Traian Băsescu?
Sau, cumva, pe lepădarea de Traian Băsescu?
Indiferent de motive, Traian Băsescu se află în fața uneia dintre cele mai grele decizii ale destinului său de politician și chiar ale destinului său.

Operațiunea Elenei Udrea dezvăluie un tupeu grețos.
Dacă voia să candideze, de ce n-a spus-o de la început?
Cum să te folosești de Cristian Diaconescu, nu numai un politician de prestigiu, dar și un om, un om pur și simplu, care cere să fie tratat ca un om și nu ca un ciorap al unei dame?
Cum să boicotezi tu, președinta partidului, propriul candidat, pentru a putea să te autopropui candidat?
Cum să încuviințeze Traian Băsescu o asemenea mizerie?
Dacă va ceda în fața Elenei Udrea, va putea să-și ia adio de la cariera sa de după încheierea mandatului și, mai ales, de la credința noastră, a celor tot mai puțini, printre care mă număr și eu, că e un Bărbat de stat și nu o cîrpă cu care o femeie se șterge de fard!