Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Gîndul de marți, 20 martie 2018

Interviul cu Sebastian Ghiță sau Lumea unde și Marea Teroare se face cu lăutari

Difuzarea primelor episoade din cele șase în cîte a fost interviu de patru ore luat de mine la Belgrad lui Sebastian Ghiță (așa cum mai scris, interviul nu-mi mai aparține, e a ziarului care l-a solicitat – Evenimentul zilei) a fost pentru presa noastră un turnesol. Mult mai importantă decît dezvăluirile deja făcute sau care vor fi făcute în cadrul serialului, rămîne dezvăluirea marilor slăbiciuni ale presei noastre. În orice alt loc din lume, dezvăluirile lui Sebastian Ghiță ar fi fost verificate, sporite cu dezvăluirile proprii ale fiecărei publicații, comentate de publiciști, sociologi, istorici, așa cum se întîmplă și trebuie să se întîmple cu acest gen de Memorii.|
Spusele lui Sebastian Ghiță au valoarea unor memorii despre o perioadă mai mult sau mai puțin trecută din istoria noastră postdecembristă și, ca orice memorii (inutil să mai invoc aici însemnările lui Constantin Argetoianu, jurnalul lui Carol al II-lea, interviurile Regelui Mihai despre Lovitura de la 23 august 1944), ele exprimă punctul de vedere al autorului, dacă nu chiar și interesele acestuia.
A le  lua altceva decît ceea ce sînt – un punct de vedere subiectiv asupra unor oameni și asupra unor evenimente – ar fi o enormă greșeală, ținînd înainte de toate de minima cultură generală.

Astfel de confesiuni – scrise sau rostite –, în genul celor făcute de Elena Udrea, Victor Ponta, Traian Băsescu, Alina Bica, despre ceea ce s-ar putea numi Obsedantul deceniu II, trebuie verificate critic, raportate la alte dezvăluiri și la datele de Istorie, după care, în măsura în care exprimă realitatea, comentate ca adevăruri istorice. Nu în ultimul rînd, așa cum ne învață Marcel Proust, fondatorul prozei zise și subiective, interviul luat de mine dă seamă și de felul de a fi al lui Sebastian Ghiță. Urmărit cu bună credință, dar mai ales cu libertatea de a nu fi încazarmat, materialul difuzat pînă acum trădează un personaj sfîșiat de disputa dintre tentația de a fi interesant prin dezvăluiri de senzație și  prudența dictată de negocierile pe care – eu cel puțin sînt sigur de asta – le-a dus și le duce. Vineri seara, după emisiunea cu Victor Ciutacu de la România Tv, am stat de vorbă cu Eugen Chelemen, directorul editorial al postului, despre ceea ce eu am descoperit cu uluire a fi tulburarea neobișnuită provocată de un simplu interviu. Dumnezeule! am exclamat, e doar un interviu, unul dintre numeroasele interviuri luate de mine în 50 de ani de activitate și bag seamă că e comentat de parcă aș fi scris Război și pace și de parcă ar fi fost Răspunsul Guvernului Român la ultimatul sovietic din iunie 1940. Am căzut de acord toți trei – eu, Victor Ciutacu și Eugen Chelemen –, cît de a profund e cancerul plantat în presa noastră de Statul paralel în Obsedantul deceniu II. Lăsînd deoparte Unitățile militare din presă, nu pot să nu constat că și mulți ziariști pe care-i știam profesioniști  au reacționat la interviu ca niște fătuce geloase pe colegele care au onoarea de a se culca cu patronul postului.

Interviul a fost și pentru mine un turnesol al relației mele cu contemporanii.
Am  descoperit – fără a fi tulburat de asta – cît de mulți dușmani am în presă, unii dintre ei care-mi lăsau impresia dacă nu a unor amici (n-am așa ceva pe lumea asta), atunci măcar a unor inși cinstiți în judecarea mea publică.
Culmea e că atacurile cele mai jegoase au venit nu de la dușmani declarați, ci de la persoane cu care mă știam în relații bune, fie pentru că le-am ajutat cînd au trecut prin încercări, fie pentru că au lucrat cu mine la un moment dat în cei 28 de ani de gazetărie liberă.|

În această lume de manele care e presa noastră de azi, am descoperit, nu fără suprindere, un comentariu de o rară acuitate la dezvăluirile lui Sebastian Ghiță, una dintre puținele tentative din presa noastră de chibiți de galerie politică a aborda esența interviului: Lumea dezvăluită de Sebastian Ghiță.
E vorba de Anca Mireanu de la PS News, care semnează pe site un text de excepție intitulat Interviul cu Sebastian Ghiță – manual perfect de comunicare publică: suspans, decor, personaje și acțiuni.
Într-un mod care m-a făcut invidios, autoarea n-a căzut în capcana clișeului cu fotografia și s-a concentrat asupra amănuntelor (epice, cum aș spune eu) din interviu, amănunte care schițează o realitate descrisă de autoare în stilul rece, al scriiturii obiective, dar care ar trebui să cutremure milioanele de români care n-au știut pînă acum de existența acestei realități aflate dincolo de spectacolul realității publice, oficiale:

„Ca într-un scenariu scris ca la carte, aseară ieșim din povestea anostă, prin introducerea unor elemente de decor ce îl pot face pe privitor să își închipuie mai ușor contextul: a fost o cramă, se asculta Luis Amstrong, care era piesa favorită a Codruței Kovesi, era un DJ (socrul), a fost un chef de șapte ore, etc.

Toate acestea lucruri, lumești și prozaice, au generat contextul pefect al unei petreceri în care acuzați și acuzatori, infractori și justițiari petreceau împreună.

Pe fondul sonor al melodiei What a wonderful world devine  certitudine o chermeză la care participau personajele unei povești care ar fi trebui să aibă un cu totul alt decor.

Familiarizarea cu personajele

Pentru publicul larg, care poate l-a trecut în uitare pe generalul Coldea, pe fostul director Maior sau alte personaje ale vremii, interviul readuce în actualitate treptat pe fiecare dintre ei. Este perfect construită ideea de gașcă: nu umblau unul fără altul, aniversau zile de naștere, evenimente sau sărbători împreună, gestionau povești învăluite în mister tot împreună: oficiali, ofițeri și oameni de afaceri.

Ideea de cîrdășie, de ștergere a barierelor morale dintre personaje este perfect introdusă și promovată.”

Corectă, Anca Mireanu susține că aceasta e lumea din dezvăluirile lui Sebastian Ghiță.
Noi însă vom merge mai departe și vom afirma cu deplină responsabilitate:
Această lume a existat și cred că mai există.
O gașcă de șmecheri care au luat decizii de cădere și prăbușire a oamenilor politici, de cine trebuie arestat și cine doar avertizat, de cine să candideze și cine să se retragă, de cine să se îmbogățească și cine să sărăcească, de cine să cîștige alegerile și cine să le piardă, de cine să devină ștab în presă și cine să nu-și găsească loc în redacții, nu în decorul sinistru al birourilor luminate de un bec cu lumină gălbuie de la Securitate, de la NKVD, ci în decorul vesel, luminat de fanfare luminoase, al petrecerilor cu lăutari, cu porc tăiat în chip străbun, cu prințesa Codruța Kovesi așteptînd să i se pupe mînuța cu care semnează hotărîrile privind cătușele, cu sergenți majori mesianici care știu și cum trag apa la toaletă premierul și președintele.

Aceasta a fost Marea Teroare românească.
O teroare cu lăutari cum ar spune Dan Andronic.
Și noi, ăilalți, care n-am avut onoarea să ne sune George Maior și să ne întrebe dacă mai avem de mîncare, ca să ne facă o vizită, care am crezut că alegem pe cine vrem noi și urmărim la televizor ce vedete dorim noi prin ratinguri și ce ziare vrem să cititim prin tirajul dat de cumpărarea de la chioșc, noi ce făceam în acest timp?

Răspunsul ni-l dă finalul de la excepționala montare a Scrisorii pierdute din 1974, la Naționalul craiovean, de către Mircea Cornișteanu.
După lovituri sub centură, intrigi, arestări, spargeri de mitinguri electorale, alegeri, toți cei din lumea de pe scenă pun de o petrecere.
Petrecerea are loc într-o curte uriașă, apărată de un gard cu zăbrele. De dincoace de zăbrele, cetățenii se uită la petrecerea din curte.
Scena a trecut cu greu de cenzură.
Comuniștii, nătîngi, credeau că e o aluzie la ei, deși nomenklatura, mai ales pe vremea lui Ceaușescu, evita chefurile de teama Codului eticii.
În realitate, finalul meșterit de Mircea Cornișteanu era una dintre cele mai bune înțelegeri ale lumi surprinse de Caragiale:
Lumea unde și Marea Teroare se face cu lăutari.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

14 comentarii pentru articolul „Gîndul de marți, 20 martie 2018”

  • Pt. Geo Matei.
    1. Pe Ion Stanca nu l-am făcut eu NAZIST. Se face el singur prin concepția lui despre lume pe care o reflectă, repetitiv, in postările sale. Concepția sa este nazistoidă.
    2. Bre, tare greu de cap ești….Pe Tecton nu l-a dat nimeni afară de niciunde. In urma unor denunțuri multiple, i s-a cerut de către FB să-și confirme numele, cu document de identitate. Pe care nu-l are, numele lui fiind un pseudonim. Prin urmare, contul său a primit un alt nume, in acord cu FB.
    3. Ion Stanca il acuză repetitiv in mod fraudulos pe I.C. de lucruri mârșave, pe care nici nu vreau să le reproduc. Aia e penal- că n-are argumente- nu calificarea lui ca legionaroid, ca nazistoid, care se vede limpede in postările sale.

    • Mai ușor cu pianu’, pe scări, stimabililor !
      Nu de alta, dar o să vă fie greu să-l … ‘acordaţi’, la o … adică
      Nu mai folosiţi, in sublimele dvs postari, termeni ca ‘nazist’, ‘penal’, sau ‘ciuma roșie’, căci s-ar putea s-aveti necazuri, cu
      CNCD-ul !!!

  • Geo Matei vs Axon: ¨Te faci ca nu stii ca a face pe cineva NAZIST este un motiv foarte serios de a ti se interzice sa-ti mai postezi vreodata creatiile.¨
    Deci tu l-ai dat in gât, căcăciosule… 😛

  • Un NAZIST scârbos, Pavel Barbu zis și Ion Stanca.

    In toate comentariile sale imparte cetățenii pe criterii pur naziste, in categorii inferioare și superioare.
    In categoria inferioară, după mintea ipochimenului decerebrat ar fi pensionarii, asistații sociali de nenumărate feluri, de la femei cu mulți copii la invalizi. Care ar fi musai votanți ai PSD.
    Idiotul nu-ți dă seama că aici pot fi incadrați 8…9 milioane de români. Care, dacă ar vota cu PSD l-ar face pe acesta câștigător al oricăror Alegeri, in veacul vecilor.
    Idiotul nu vede că pătura politică din PSD este una cultivată, competentă și numeroasă.
    Logica strâmbă a nazistului Ion Stanca este foarte intâlnită pe FB, la numeroși postaci, de parcă ar proveni din burta aceluiași ONG, bine definit și bine plătit.

    • P B, alias IS, probabil gândește in urma activării peristaltismului ‘creierului’ (gros), nicidecum a … neuronilor celui din cutia craniana ! Asadar, nu e de … condamnat !

    • Geo Matei are dreptate.

  • Pe lângă cele prezentate, de dl Cernat, aș dori sa mai adaug ceva, respectiv pericolul apelurilor, sau beep-urilor, de pe numere din
    Tanzania, Kenya, Ciad, sau chiar … Moldova !
    De exemplu cele cu urmatoarele prefixe:
    00372; 00373; 00256; 00257; 00236; 0231; etc. Bineînțeles, mai sunt si altele !
    Dacă raspundeti, sau sunati inapoi, la numerele respective, va veti trezi cu sume imense încărcate instantaneu, la factură !
    Cel mai bine este să respingeti, atât apelurile prezentate, ca și orice apel de pe numere necunoscute, sau private !
    Cel mai bine este sa le introduceti pe lista de respingere apeluri !

  • Repet aici ce nu se vede mai sus 😆 😆 😆 😆 :
    Extraordinar comentariu panoramic al vieții noastre cotidiene!
    Marea Teroare a DNA-SRI-SPP ne-a manipulat, prin propaganda cătușelor, pe noi, pe toți, în Obsedantul deceniu II!!!! Superbă observație… Chapeau, maître!

  • A MURIT ANDREI GHEORGHE !!!
    A fost unic, în felul său, in profesia sa !!!
    D-zeu sa-l odihnească in pace !

    • Păi, din păcate, el gândea prin activarea neuronilor, din creierul … mare, așa- numit, nu prin mișcările peristaltice, ale … ‘creierului gros’ ! Cine are ceva, de zis, n-are decât s-o facă !

  • Hopa !!!
    Ion Cristoiu lansează : ”Obsedantul deceniu II”.
    (după obsedantul deceniu postbelic, atât de mult studiat de dumnealui și descris cu maximă ardoare in literatura română).

  • A nu se uita că :
    1. DNA a dosit vreme de 3 ani flagrantul lui Mircea Băsescu. Că Antena 3 a publicat filmulețul cu flagrantul lui Mircea Băsescu. In urma publicării fratele lui Băsescu n-a mai putut fi salvat de DNA și a intrat in pușcărie.
    2. Când Kovesi s-a sucit și a inceput atacul la Udrea și ai săi, tătucul Traian Băsescu a declarat la TV că Kovesi ar trebui arestată. Azi, acelasi Băsescu – salvat de Kovesi de la pușcărie după 2014 – vine și zice că Johannis n-ar trebui s-o revoce !!!!!.
    3. Fără flagrantul făcut de Ghiță la plata concediilor exotice pt. Coldea, nici nu se punea problema ca să scape lumea de Coldea incă 10 ani.
    4. Sebastian Ghiță este un mare român, face un imens serviciu tuturor prin dezvăluirile pe care le produce, indiferent de motivul care il mână in luptă.

  • Mulțumiri. Sănătate Maestre.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *