Cum a semnat Klaus Iohannis pentru rachete direct cu serviciile secrete franceze

Sunt două lucruri care curg

… direct din recentele evoluții politice Paris- București: Turneul președintelui francez Emmanuel Macron în Estul Europei (România- Bulgaria 24-25 Avg. 2017), programat la împlinirea a 10 ani de la vizita unui lider al Republicii în Bulgaria, apare ca operațiune economică sofisticată a serviciilor secrete franceze DGSE (Direcția Generală pentru Securitate Externă franceză) și nu ca întâlnire la nivel înalt între doi șefi de stat. În plus, a devenit evident acum că Macron forțează să înlocuiască Polonia – care își respectă condiția de stat independent și se împotrivește politicilor Macroniene pentru migrație și muncitori detașați, cu România – un stat mare, supus și la nevoie, prost. La București, vorbind în treacăt despre fondarea Statului Român, Macron nu a uitat să amintească „rolul” Franței în context: pentru el și pentru alții din „elitele” neo-liberale aflate la cârma Europei, este ca o delicată sugestie de a spune în politică „Eu te-am făcut, eu te omor!”.

În Marea Britanie se știe

… că dacă vrei o afacere bună, poți să cumperi un francez la valoarea lui reală și să-l revinzi la valoarea pe care francezul crede că o are. Profitul afacerii ar fi cu atât mai substanțial cu cât aroganța franceză ar fi mai înaltă- orice englez din generația înstărită („posh people”) o poate confirma. Pentru români, aroganța franceză a fost confirmată după ce recenta vizită a președintelui francez Emmanuel Macron la București a probat două lucruri: Macron există, iar agresivitatea sa politică este proporțional încurajată de timiditatea tâmpă a politicienilor de la București. Ușurința cu care Macron a obținut ce și-a dorit în România a demonstrat indirect publicului larg românesc că România are colții scoși, iar dentistul e finanțat nerambursabil de Uniunea Europeană. Cu consilieri șterși și fără Servicii speciale care să-i fi prezentat un profil real și bine documentat al liderului francez, Klaus Werner Iohannis a fost singurul mare învins din turneul Salzburg- București- Sofia al lui Macron. Problema este că pentru înfrângere, Iohannis a luat România după el.

Așa cum se prezintă turneul lui Macron…

… arată doar a operațiune a serviciilor secrete franceze DGSE cu un vag iz de diplomație. Cu 40 de minute de șuetă tête-à-tête oferite în 24 august, Macron nici măcar nu i-a oferit lui Iohannis certitudindea că întâlnirea lor era una la nivel de șefi de stat, ci a apărut ca interfață cu cravată între Inteligența franceză și Ministerul Apărării din Franța. Pentru România, Macron a sosit, a patronat solemn contractele-cadru pe armament și industrie și a plecat, amintind peste umăr președintelui român Klaus Iohannis că va reveni până la sfârșitul anului (ca politician, de data asta) cu o „Foaie de parcurs” pentru Europa. Iohannis și premierul Mihai Tudose au luat notițe și au tăcut conștiincios: cu astfel de tăceri slugarnice, un pitic nord-coreean precum Kim Jong-un ar deveni mai înalt chiar decât baschetbalistul Ghiță Mureșan (2,31 m sau poate mai mult).

Secret Tango

Serviciul secret, Direcția Generală pentru Securitate Externă franceză (DGSE), un omolog al lui MI6 din Marea Britanie, este subordonat Ministerului Apărării, nu își publică niciodată activitatea și e prestigios în special prin operațiunile economice derulate peste hotare. Printre altele, Direcția produce influență pentru Franța și pune umărul pentru afaceri care implică interese franceze. Particularitatea sa este că după colectarea și depunerea informațiilor, are un cuvânt de spus în luarea deciziei autorității politice. La o comunitate de mai mult de 4000 francezi rezidenți permanent în România, cu cca 3000 de afaceri pe rol (unele fiind de amploare), este de presupus că prezența Direcției în România este semnificativă. Și în cazul Bulgariei, dar și al României, Macron vrea ca înarmarea să se facă prin grupul european MBDA, unul din liderii mondiali în producerea de rachete și sisteme de rachete. Sprijinul lui Macron pentru MBDA nu este întâmplător- acționarii gigantului sunt AIRBUS (37.5%), BAE Systems (37.5%) și Leonardo (25%), având CEO un fost director la AIRBUS Defence and Space și CEO al EADS Astrium Satellites, francezul Antoine Bouvier. Prin MBDA, numitul Bouvier readuce în România nume de afaceri (BAE Systems și EADS) care au provocat probleme de prestigiu și scandaluri țării românești.

BAE Systems. Sindromul „Proasta cu bani a Europei”

La începutul anului 2003, potrivit BBC, responsabilul guvernului britanic cu vânzările de armanent anunţa că fregatele britanice „Coventry” şi „London”, scoase din uz și rebotezate ulterior de români „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria”, au fost vândute României, care a și plătit o sumă considerabilă (aproape 120 mil. lire sterline). Scandalul tranzacției a fost dublat de o anchetă de corupție, referitoare la comisionul de şapte milioane de lire sterline plătit de partea română pentru fiarele plutitoare fabricate în 1980. În 2007, UK’s Serious Fraud Office (SFO) confirma șase investigații pe corupție referitoare la BAE, pe tranzacții din Africa de Sud, Tanzania, Cehia, Qatar, România, Chile.
Cel puțin în cazul României, ancheta SFO nu a fost finalizată.

EADS. Sindrom. Tranzacție

La finele anului 2014, procurorii germani anunțau că derulează investigații la sediul Airbus (EADS / Airbus Group), pe acuzații de corupție în dosare ce implicau contracte din România și Arabia Saudită. În ambele cazuri, proiectele implicau sisteme de securizarea frontierelor, pentru România fiind înregistrați cca 3.100 km lungime granițe. Potrivit presei, contractul „Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat” încheiat de Ministerul de Interne român cu EADS Deutschland GmbH Ge valora 734 milioane de euro, iar suma vehiculată ca șpagă era de ordinul zecilor de milioane de euro. Chestiunea granițelor fusese ridicată de Uniunea Europeană, care cerea României granițe sigure. Pe vremea aceea, bietul stat România nu aflase ce granițe din brânză avea Uniunea spre Italia și Spania.

Toți oamenii președintelui francez

… care s-au ocupat de Turneul Estic al lui Macron sunt doi, au conexiuni cu Apărarea franceză și sunt moșteniți de la predecesorul Francois Hollande. În Bulgaria, veteranul Éric Lebedel este sosit ca Ambasador în octombrie 2016, iar în România, Michèle Ramis, un diplomat calificat în combaterea criminalității transfrontaliere, a fost confirmată la post în Iunie 2017. Lebedel a lucrat pentru diplomația franceză în domenii exclusiv strategice, respectiv politico-militare, a ținut Secretariatul NATO și al Departamentului Apărării Naționale Franceze și a fost Ambasador pe Parteneriatele Strategice- cu China, Rusia și alte state nealiniate UE. Este un om bine informat: la doar două luni după prezentarea scrisorilor de acreditare, în decembrie 2016, Lebedel anunța includerea Bulgariei în zona de interes a Airbus și a Franței pentru Apărare, fapt confirmat ulterior de Macron în timpul vizitei din 2017.

Ambasadoarea Michèle Ramis de la București

… a lucrat în Administrația Centrală franceză, la Direcția pentru Francezii din Străinătate și Străinii din Franța. Direcția pentru Francezii din Străinătate (reorganizată ca Serviciu în Subordinea Ministerului Europei și Afacerilor străine) avea între atribuții protejarea intereselor francezilor de peste granițe, organizarea scrutinelor electorale dar și administrarea rețelei de Consulate franceze. Când administrezi Consulatele Franței, este previzibil că o vei face fără să ignori interesele spionajului francez. Oficial, Ramis a fost trimisă în România pentru implementarea așa-numitului Parteneriat Strategic cu România, ca profesionistă. Experiența o recomanda: în Martie 2016, de exemplu, ea vizita sediul SIPA (Agenția de Investigații și Protecție a Bosniei Herțegovina) și aprecia că parteneriatul între agenția bosniacă și agențiile „competente” ale Franței este un succes.

Cu ocazia primirii scrisorilor

… de acreditare a Ambasadorului Michèle Ramis, în Iunie 2017, Administrația Prezidențială de la București producea o minune a limbajului de lemn: „Parteneriatul Strategic dintre România şi Franţa se află deja la un nivel foarte înalt de excelenţă”, comunica Iohannis pentru poporul său. În limbaj comun, asta nu însemna nimic, dar pentru diplomați, devierea emoțională de la discursul politic echilibrat sugera că există cel puțin un defect în relațiile Iohannis- Macron. Problemele lui Macron pentru Europa Centrală și de Est se numeau și atunci, ca și acum, redistribuirea migranților ilegali sosiți din Africa și Asia în Europa (prin lipsa de acțiune a liderilor UE Merkel și Juncker) și nucleul care se opunea activ redistribuirii (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia și sporadic România), respectiv limitarea contractelor Muncitorilor est-europeni detașați care fac concurență neloială celor din Franța. În plus, este de adăugat aici și pasiunea lui Macron de a deveni un Rege- Soare-cu-buletin al Uniunii Europene, eclipsând eventual liderul Reichului German, cancelarul Angela Merkel. „Foaia de parcurs” la care făcea referire Macron era parte a spectacolului, iar faptul că România este statul cu care el a început deja discuțiile despre „parcurs”, confirmă că vrea România, ca variantă „soft” pentru Polonia.

Pe 23 August 1944 România întorcea

… armele împotriva Germaniei, Japonei și Italiei, alăturându-se unei Coaliții de state pe care o credea mai puternică: SUA, Anglia, Franța. Ipoteza s-a dovedit falsă, iar țara a fost predată ulterior Rusiei sovietice. Pe 23 August 2017, data când președintele Macron a plecat în turneul său spre Estul Sălbatic, România a întors iar armele, părăsind Polonia, Cehia și Ungaria, și alăturându-se unei Coaliții de state pe care o crede mai puternică- Franța, Germania, Olanda, Italia. Nu se știe precis peste cât timp se va dovedi că și această ipoteză e falsă, consilierii lui Iohannis erau încă în ședință la închiderea ediției. Sosit la Salzburg (Austria) pe 23 august, Macron vorbea 30 minute cu Cancelarul austriac Christian Kern, 25 minute cu cehul Bohuslav Sobotka și alte 25 minute cu slovacul Robert Fico. Pe 24 august, Macron vorbea 40 minute cu președintele României, Klaus Iohannis și mai petrecea aproape 2 ore cu premierul român Mihai Tudose (dejun de lucru cu desert).

Cu această ocazie

… Brigitte Macron își îmbogățea colecția de vedete cu care se întâlnise (un hobby preluat probabil direct de la veșnicul candidat prezidențial Hillary Clinton din SUA) , adăugând lângă Arnold Schwarzenegger, Bono și Rihanna, pe soția președintelui Iohannis, Carmen. Fără îndoială, dacă familiile Macron și Iohannis nu ar fi fost prezidențiale, viața era mai simplă și Klaus putea să-l invite pe Emmanuel în oraș, cu metroul, la o merdenea. Pe 25 august , liderul francez Macron discuta 45 min. cu președintele Bulgariei (Radev) și aproape 2 ore cu premierul Boïko Borissov. Altfel spus, în aproximativ 7 ore, Macron rezolvase un sfert din Europa.

Ce a obținut Macron

Macron și apropiații lui au avut grijă să programeze Turneul la împlinirea a 10 ani de la ultima vizită prezidențială franceză în Bulgaria. Era „îmblânzirea scorpiei” câtă vreme Macron a știut precis că în România va obține simplu ce și-a dorit, dar că există emoții referitoare la atitudinea Bulgariei. În întâlnirea cu triumviratul Austria- Cehia- Slovacia, referitor la Directiva europeană a muncitorilor detașați, care aducea în Franța muncitori ieftini, Macron nu a obținut mai mult decât un „proche d’un accord” care e ca o promisiune. Politica însăși e făcută din promisiuni. În Bulgaria, s-a obținut doar continuarea discuțiilor între Ministere la Paris, pe oferta franceză din Apărare și Industrie. Bulgaria caută corvete de luptă, cu posibilitatea ca gigantul european condus prin Franța MBDA să le doteze cu rachete. Caută și avioane de luptă și este deja angajată în discuții pentru avioane rusești MIG29. Premierul bulgar Borissov a fost mult mai rezervat decât Iohannis- el s-a declarat „încrezător” că se va găsi o soluție pentru muncitorii detașați în EU, dar a cerut încetarea atacurilor Bruxelles împotriva Poloniei și Ungariei, state care se opun politicilor promovate de Macron. În România, în schimb, cei doi giganți francezi europeni- MBDA și Macron, au triumfat deplin: s-a semnat un Memorandum of Understanding (MoU) cu Romarm și subsidiarul Electromecanica Ploiești pe producția de sisteme de rachete, a fost adoptată o declarație între Airbus Helicopters și IAR Brașov, iar Regele Soare are asigurat spriijinul României în ceea ce privește modificarea Directiva muncitorilor detașați.

Macron către francezii din România: „Francezii detestă reformele”

La întâlnirea cu francezii care locuiesc în România din 25 august, Macron a erupt prin toți porii care îi adăpostesc orgoliile. Ignorând protocolarul și prietenescul „am răspuns invitației părții române”, el a insistat că „a luat decizia” de a veni în România. Nu a uitat să amintească rolul Franței amintind de fondarea României „moderne” (cu Iohannis și muritorii de foame din România care vor rămâne veșnic îndatorați Cocoșului Galic) și a împins discursul dincolo de eleganță, folosind cuvintele „am indicat foarte clar interlocutorilor (Iohannis și Tudose- n.n.)” atunci când a vorbit de „claritatea relației bilaterale”. Macron a vorbit și de „ambiguitatea” românească (cu referire la „poziționare” și „fascinația atlantistă” vădit despre apropierea de SUA lui Trump), iar pe la final, cu un soi de epuizare, el a reamintit francezilor lui pierduți în pusta valahă, că Franța nu este o „țară reformabilă” pentru că francezii „detestă reformele”. Fiind greu de presupus că o națiune care nu acceptă reforme interne va accepta reforme la exterior, la nivelul UE, devine posibil ca reformistul Macron să își înceapă „reformele” direct în Est, sub sigla Uniunii Europene. Pentru început, doar ca experiment: eventual „laboratorul” este deja inaugurat, cu duetul Angela Merkel- Jean Claude Juncker care încearcă un implant de populații dinspre Africa și Asia, mai către Balcani.

„Războiul brânzei” anglo- francez

În aprilie 2016, într-un incident care a stârnit vâlvă în Regatul Britanic, un cetățean francez numit Conche a aruncat cu brânză Camembert în managerul englez al unui magazin Waitrose din Chelsea (Londra), iar managerul a replicat aruncând cu brânză britanică de Cheddar, mult mai dură. Rețeaua „Waitrose” este în general conservatoare și extrem de dedicată clienților englezi, iar brânza Camembert este bine primită deopotrivă de englezi și de europenii care locuiesc în Anglia. Conche, care la momentul incidentului avea interdicție de intrare în magazin, a continuat asaltul, lovind cu un cărucior un ofițer de securitate și un polițist sosit la fața locului. Ulterior, o curte britanică l-a condamnat pe francez la amendă, dar acesta părăsise deja țara: altfel spus, Anglia a câștigat definitiv războiul de 100 de ani cu vechea sa rivală, Franța, doar în 2016. Astăzi, toate națiunile câștigă războaie cu Franța, mai puțin România.