Cum arată obiectivitatea în presa din Anglia: Donald Trump, nebun, românii – băieții răi Amintiri din Marea Britanie: Mulțumesc, idiotule! Țigan român!”

Bâțâi ca albina: revista „Newsweek”

În noiembrie 2016, cu multe ore înainte de anunțarea primelor rezultate parțiale la alegerile prezidențiale, cunoscuta publicație „Newsweek” dădea la print o ediție specială care o anunța deja câștigătoare pe Hillary Clinton (Partidul Democrat) și își trimitea editorii acasă să dea pe gât o stacană de whisky cu gheață – ca în vremurile bune de la conferințele lui Barack Obama. Ediția specială „Newsweek” se intitula prețios „Doamna Președinte” („Madam President”, în original- vezi foto) și era doar un modest omagiu „jurnalistic”, adus veșnicului candidat la Președinția SUA, Hillary Clinton: cunoscuta revistă „Newsweek” o felicita pe ilustra doamnă Clinton pentru câștigarea alegerilor și pentru campania electorală genială care îi adusese magistralul succes de la electorale.

După ce, câteva ore mai încolo

… Donald Trump (Partidul Republican) era declarat învingător în cursa electorală, staff-ul de la direcțiunea „Newsweek” începea să zbârnâie telefoanele, retrăgea la urgență un tiraj de 125 000 de exemplare din chioșcurile de presă și plătea la un Junk-food Shop din zonă zama de varză pentru redactorii săi mahmuri: ca să-i aducă urgent la job. Totuși, 17 exemplare din publicație au fost vândute și 17 bizoni americani au aflat astfel că Hillary Clinton este noul președinte al SUA. A fost doar începutul fenomenului vast „Fake News”, evocat de Trump în contrele sale cu titanii presei americane- cea care, până la un moment dat, s-a dorit și încă se mai vrea, un „model” pentru cea europeană. Conducta cu știri reziduale din presa occidentală era, însă, avariată cu mult timp înainte de mahmureala de la „Newsweek”.

În Marea Britanie, spre exemplu

… o „mahmureală” asemănătoare, devenită „trendy”, inundă de ani de zile spațiul public din Insulă cu știri negative despre români. Lumea contemporană evoluează pe toate direcțiile, mai puțin pe domeniul știrilor cu români în Anglia. Faptul că o parte a presei britanice crează și întreține ostilitate împotriva românilor, nici nu e surprinzător, într-un context în care atacurile împotriva străinilor din UK au cunoscut un vârf de maxim după declanșarea procesului Brexit, iar politicieni locali cunoscuți nu se sfiesc să declare către mass-media că nu și-ar dori să aibă vecini români (Nigel Farage, fost lider al unui partid britanic de dreapta, UKIP: „I don’t Want Romanians as my Neighbours”, LBC radio, iunie 2016).

Când publicații trimit în judecată o întreagă comunitate, o pun sub acuzare pe bucățele, o judecă fără avocați, dau cu ciocănelul și emit sentințe cvasi-academice care frizează xenofobia, atunci totul se reduce la o etichetă aplicată într-un raft. Comunitatea de români care trăiește și muncește azi în Marea Britanie produce taxe și oameni cu cariere valoroase, plătește servicii și produse – întreține astfel locuri de muncă, dar în paginile unor ziare ea apare ca redusă la un pumn de dezrădăcinați. Pe viitor, postul de radio britanic LBC ar putea să ia un interviu Mării Negre, care va declara la fel de gomos ca și euro-parlamentarul britanic Nigel Farage, că e sătulă de apropierea cu România.

Ziarul britanic „Metro” este

… un cotidian care se distribuie gratuit, genul de hârtie colorată care la sfârșitul unei zile de muncă eșuează frumos și plat pe podeaua autobuzelor double-deck sau a trenurilor. Este o publicație fioros neoliberală, care ambalează frumos un produs expirat numit „multiculturalism” și îl predă zilnic navetistului de pe autocar, la pachet cu știri despre vedete, despre familia regală și despre destinațiile turistice desființate de terorism. Ca alte ziare neo-liberale, „Metro” are grețuri și feblețuri. Pentru „Metro”, de exemplu, președintele SUA, Donald Trump oscilează între statutul de „nebun” și cel de „prădător sexual”. În schimb, „Metro” îi răsfață pe ex-președintele american Barack Obama (care a bombardat șapte țări în două mandate) și pe liderul Opoziției Britanice, James Corbyn – un socialist de treabă care ar vrea să naționalizeze Regatul britanic și să pună în circulație tramvaie speciale numai pentru femei.

Este de adăugat aici

… că intensitatea titlurilor „Metro” – mereu sprijinită cu „declarații politice”, sugerează tuturor că „băieții buni” ai lumii sunt mereu în tabăra ziarului multiculturalist „progresist”. La „Metro” lucrează, așadar, oameni normali, care au pretenția că informează corect marele public despre „băiatul rău” Donald Trump sau despre „zone cu probleme”, cum ar fi comunitățile de străini sosite în Regat. În particular, comunitățile de români, atât de martirizate pe crucile cioplite de tabloidele din UK. Începând din anii 2000 încoace și anterior „invaziei de români” din Regatul britanic, oamenii normali de la „Metro” au construit o jalnică imagine a comunității de români din Marea Britanie.

În anul 2010

… pentru ziarul „Metro”, românii erau doar o specie ciudată care dormea printre pânzele de păianjeni, în barăcile unor gospodari din orașele britanice. În 2017, românii evoluaseră deja pentru „Metro”: acum erau cerșetori, mardeiași care se scăldau la propriu în bani, ciomăgari, șoferi de autobuz care furau joburile britanicilor, greviști ai foamei de trei ore, dar aveau toți un acoperiș deasupra capului. Exemplele pot continua nemărginit atât cât continuă aroganța, suficiența, ignoranța sau lipsa dorinței unora de apropiere de români și de problemele lor. Prin omisiuni sau auto-cenzură, ziariştii de la „Metro” contestă evident realități care nu ar avea nevoie de o confirmare zilnică (de genul „președintele SUA , Donald Trump este alesul națiunii americane” sau „Românii din Marea Britanie nu sunt cerșetori, ci oameni care muncesc”) și transformă frecvent știrea într-un pamflet rudimentar. Din București până în Londra, oamenii de la ziarul gratuit „Metro” văd doar ciomăgari, cerșetori, maneliști și greviști de trei parale, ca excrescență a unei Românii defecte. Din sumarul publicației „Metro” rezultă în clar că – spre deosebire de Donald Trump sau de români, vajnicii ziariști de acolo sunt compleți: ei n-au cerșit niciodată în Hyde Park, iar un psihologul le-a dat „on air” să scrie la ziar. Cât o fi, însă, de trist pentru acești oameni să fie mereu prizonierii acelorași clișee de presă.

Ce nu a aflat ziarul „Metro”

… este cel mai simplu lucru din lume: românii din Marea Britanie au și ei probleme. Declanşarea Brexitului după Referendumul din iunie 2016 a coincis cu o sporire a atacurilor rasiste şi xenofobe împotriva naţionalilor UE din Regat, inclusiv împotriva românilor, dar şi cu o agravare a stărilor de tensiune din sânul comunităţilor pan-europene. Nu există nicio certitudine oferită cu privire la viitorul lor britanic şi în plus, ostilitatea unor membri ai publicului britanic este dublată sporadic (și camuflat) de cea a unor instituţii mass-media locale sau naţionale. Iar „ostilitate” nu înseamnă doar cărămida din geam, ci și abuzul instituțional sau individual.

Cum începe povestea

Povestea începe așa: băiatul e bun și viața e grea. Povestește un român care a fost rezident în orășelul Radcliffe (Marea Britanie, 274 km de Londra) și a fost evacuat abuziv din camera sa din centrul localității, cu toate că plătise chiria în avans. Ce „multiculturalism” lăudat la ziarul britanic „Metro” ar fi putut să rezolve faptul că proprietarul casei, un sud-african A. D., nu a respectat legea engleză (care impunea notificarea în prealabil a chiriașului), iar Poliția nu s-a implicat, motivând că era un conflict locativ? Mai mult, iritat că fostul chiriaș anunțase poliția cu privire la maniera agresivă în care se desfășurase „evacuarea”, proprietarul A. D. i-a transmis prin sms un text în care îl numește „idiot” și „țigan român”, reamintind practic clișee ale presei-tabloid sau ale unui post TV din UK, unde românii sosiți pe coasta britanică sunt asociați sporadic cu „grupurile mari de etnie Rroma („gypsies”) care „cerșesc, fură sau cer beneficii de la Guvern”.

SMS „de evacuare” la… 7.30 dimineața

Fără să primească, potrivit legii, o notificare preliminară și practic fără dreptul de a se apăra, românului i s-au acordat cu larghețe de către proprietar „patru ore pentru plecare” prin SMS, după ce revenise acasă din tura de noapte. Poliția nu s-a implicat deși fusese sesizată cu privire la maniera agresivă în care s-a desfășurat „evacuarea”: „Am sesizat poliția la 112, fiindcă mă amenințase că dacă refuz să mă mut, mă duce el în afara casei. Furia lui plecase după ce, în lipsa mea, găsise în camera mea, pe vechiul lui covor, câteva pete. Totul se putea rezolva, mai ales că eram cu plata la zi, dar devenise extrem de agresiv, parcă era într-un fel de extaz ciudat”, povestește românul.

„A fost traumatizant”

… „Cu SMS de evacuare la 7.30 dimineața, când eram încă la serviciu. Apoi, sosit în casă, el (proprietarul A. D.- n.n.) fiind în camera alăturată, îmi trimitea SMS-uri în care număra cât timp mi-a mai rămas de stat acolo („You got 90 minutes left”, „Ten minutes” etc). Metode aproape naziste, nemaiauzite… Eram extrem de obosit după muncă: am renunțat, mi-am luat bagajele și am plecat spre prima stație de autobuz. Nu știam unde voi pleca, eram încă buimac. Târziu, după două sau trei ore m-a sunat o femeie-polițist să mă întrebe dacă mai sunt la cazarea din Radcliffe. I-am spus că sunt plecat demult, hărțuit de proprietar. Ulterior vizitei Poliției, individul , auto-intitulat proprietar, mi-a transmis un SMS batjocoritor în care eram denumit „țigan român” și „idiot”. Aveam pe atunci trei locuri de muncă – vreau să zic lucram legal în trei locuri, plăteam taxe către UK dar m-am simțit cu această ocazie, tratat ca reprezentant al unei națiuni de mâna a doua sau a treia. Îmi amintesc că singura mea spaimă la acel moment era că, fără locuință, eram sub risc să îmi pierd și joburile”, a mai spus fostul chiriaș din Radcliffe.

Sesizări fără rezultat

Românul a sesizat Consiliul Local Bury dar și alte instituții care au expertiză în domeniu precum Ombudsman-ul, Shelter Charity etc. A primit doar confirmări de primire a sesizărilor, dar nu a existat niciun rezultat. Mai mult, Poliția locală i-a comunicat că nu se poate implica în disputele între chiriași și proprietari , iar Consiliul Local Bury i-a transmis că nu poate fi parte a conflictului fiindcă nu un Agreement de închiriere între părți.”S-au spălat pe mâini”, spune românul. ” A. D., așa-zis Landlord, venise din Africa de Sud și primise la Radcliffe un mic apartament cu living, două camere, uscător, bucătărie și baie. El îmi vorbea adesea de prietenii lui din Local Council Bury, urma ca acel Consiliu sa îi reînnoiască de exemplu și baia cu obiecte sanitare noi, pe cheltuiala comunității. Îmi spusese că apartamentul era al Consiliului Bury, administrat printr-o societate privată, deci practic el îmi subînchiriase camera. Acum povestea asta a rămas în urmă, e ca și cum îngropi toxinele astea sub pământ.”

Cu Donald Trump „nebun”

… și cu românii „băieți răi”, oamenii de la ziarul neo-liberal „Metro” vor fi mereu păziți de lipsa subiectelor: au o pâine cu E-uri de mâncat, direct de pe cardul de salariu. Dar lucrurile nu stau pe loc și chiar ridicolul are fațetele sale neșlefuite. În septembrie 2016, înainte de votarea pentru alegerile din SUA, un număr de 23 de celebrități (pentru care ziarul „Metro” ar planta doar pasteluri și floricele) au declarat public că dacă Donald Trump va câștiga alegerile, vor părăsi țara. Erau oameni cu bani și influență în State sau în Marea Britanie, atașați puternic ideilor neo-liberale și „multiculturale” și era „cool” pentru orice vedetă să iasă cu o declarație în spriijinul fătucilor aduse în stradă, “la proteste” anti-Trump, prin ONG-urile finanțate de Soros.

Printre celebritățile

… care promiseseră să părăsească SUA în cazul alegerii lui Trump s-au numărat pe-atunci modelul Amber Rose, cântărețele Cher și Barbra Streisand, actrița Whoopi Goldberg, pop-starul Miley Cyrus ș.a., iar declarațiile lor au fost sprijinite generos și de ziare și televiziuni importante din SUA sau UK, care sugestionau aproape zilnic că Trump va pierde cursa electorală. După ce Donald Trump a fost declarat președintele-ales al SUA, celebritățile Hollywood au intrat într-un impas de idei, fiindcă nu au știut cum trebuie procedat în noua situație: dacă nu părăseau țara, ar fi fost ridiculizate, iar părăsirea țării le-ar fi putut afecta cifra de afaceri, cariera sau stilul de viață. Până la urmă, au preferat ridicolul, Trump le-a scuzat și nu a mai părăsit nimeni Statele Unite. În România, în schimb, cca 4 milioane de oameni s-au ținut de promisiune și au părăsit țara, iar azi sunt celebri prin faptul că trimit lunar bani acasă. Spre locurile lor de baștină. În ordine alfabetică și în funcție de preocupări și „calități”, cei 4 milioane ar putea fi luați pentru reportaje la tabloidele de gen „Metro”.