Gîndul de vineri, 28 iulie 2017

Și dacă sentimentul de independență absolută e o capcană întinsă neghiobului Mihai Tudose de șiretul Liviu Dragnea?!

Televiziunile de știri, făcînd o pauză în canonizarea răposatei Denisa Manelista, moartă de tînără, ca și Alexandru cel Mare, dar mai jelită mediatic decît acesta, au transmis primele minute ale ședinței de Guvern de joi, 27 iulie 2017.
Tradiția transmisiei în direct a debutului de ședință de Guvern a fost inaugurată de Victor Ponta. Dibuind că televiziunile de știri și așa n-au cu ce umple întregul program zilnic, fostul premier s-a gîndit la un soi de clip publicitar al personalității sale, oferind pe gratis o scenetă a cărei artificialitate dată de conștiința transmiterii în direct se vedea imediat, penibil, ca un sutien murdar de sub bluza luată de la Gucci. De atunci, toți premierii – inclusiv europeanul Dacian Cioloș- au apelat din plin la teatrul de marionete din debutul ședinței de Guvern transmise în direct.

Sceneta de debut a ședinței de Guvern de joi a conținut un dialog între premierul Mihai Tudose și ministrul Sănătății, Florian Bodog. Ministrul Sănătății e un bărbat de 46 de ani. I-au dat de mult în clocot hormonii. E medic chirurg, decan al Facultății de Medicină din Oradea. Familia vede în el ceea ce se numește un cap. Pacienții își lasă viața în mîinile lui. Și cu toate acestea, urmărind dialogul dintre premier și ditamai bărbatul Florian Bodog, am avut o clipă impresia că ministrul Sănătății e un puradel de pe vremuri (nu de azi, puradeii de azi se numesc copii și te pîrăsc la protecția copilului dacă nu le spui, domnule) prins de părinții semianalfabeți făcînd pe el. În astfel de împrejurări din vremuri de mult trecute, puradelul era strașnic urecheat verbal ca o prefață la urecherea propriu-zisă.

Florian Bodog, pe care dacă-l întîlnești în tren simți nevoia să-l saluți fără a ști cine e, prezentase premierului un Raport. În transmisie în direct la tv, ministrul, zis și Domnul ministru, simte nevoia unor precizări „față de raportul prezentat public”. Mihai Tudose, bărbat de 50 de ani, ar avea toate motivele să-i spună lui Florian Bodog Să trăiți! A obținut o diplomă la o Facultate privată, la o vîrstă la care alții și-au dat deja doctoratul, a fost făcut doctor cu o lucrare plagiată și, la două-trei cuvinte, invocă organul sexual al bărbatului ca fiind al său. Și cu toate acestea, Mihai Tudose i-o taie lui domn doctor astfel:

„Cred că puteaţi face o prezentare mai pe scurt decît asta pe un subiect foarte complicat.”

O face pe tonul unui vătaf care-l ia la rost pe grăjdar că n-ar fi rînit satisfăcător la iapa Boierului.
Sceneta s-a repetat și în cazul altui ministru, cel al Transporturilor, și el om în toată firea, liber prin căderea lui Ceaușescu, supus însă unui moment de ceea ce s-ar numit frecat ridichea.

Despre aceste scenete de umilire în public a unui subordonat, tipice vieții noastre publice de suburbie de frizeri și coafeze a Europei, am mai scris.
Transmisia în direct a debutului ședinței de Guvern a devenit încă de pe vremea lui Victor Ponta un exercițiu de autoritate bădărănească a unui ins care-și permite să fie mojic în direct la tv cu un al ins, numai și numai pentru că viața a făcut ca unul să fie șef și altul subordonat. Ca român mă simt întors în epoca fanariotă a pupării papucului prin expunerea în public a unor urecheri ale subordonaților. Am întîlnit-o și la Klaus Iohannis și la Codruța Kovesi și la mulți alți Șefi și șefuleți din România. Mircea Dinescu povestea la emisiunea România9 de la TVR cum l-a primit pe el pe vremea cînd era ministru Ludovic Orban:
Cu picioarele pe masă, înconjurat de o liotă de muieruști cu funcții de secretare și consiliere pe statul de plată, în realitate, cu misiunea de a-i face masaj Șefului Ludovic Orban.

Că în cazul de joi, la fel de responsabil de sceneta fanariotă e și ministrul Florian Bodog (ce dracu au funcțiile astea de ministru de-i fac pe unii să suporte muștruluieli de slugi în public de la cei ajunși temporari șefi?), care ar fi trebuit să-l pună la punct în direct pe Mihai Tudose pentru comportamentul de vechil, e o altă poveste. O poveste ce ține de ceea ce nevasta îi zicea lui Pristanda: Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot (eu aș zice pupă-l undeva, pentru a fi în ton cu omul de cultură Mihai Tudose) și papă-i tot tot!

Nu de asta am scris eu despre sceneta grețoasă de la ședința de Guvern.
Am scris pentru că prin ea Mihai Tudose a ținut să arate din nou națiunii că el e Eu, Supremul.
Spun din nou, pentru că, la puțin timp de la instalare, Mihai Tudose s-a avîntat într-o campanie vastă și zgomotoasă de ne convinge că e un premier mai dur decît Ion Antonescu între 1941 și 1944. Deși a trecut doar o lună de la investire, Mihai Tudose se comportă ca și cum ar fi ajuns premier nu în urma votului dat de PSD în Parlament, ci printr-o lovitură de stat de tip Franco în Spania de pe vremuri. Toate punctele din programul de Guvernare cu care a fost votat noul Cabinet și cu care evident a fost de acord Mihai Tudose au fost înlăturate de Mihai Tudose fără nici o explicație, într-un gest amintind de măturarea cu mîna de către un bărbat beat a mesei pe care biata nevastă a întins, sperînd să-l mulţumească, mîncăruri făcute de ea.

Firește, s-ar fi putut invoca măcar de ochii lumii o decizie a BPN sau a CExN sau un sfat al lui Liviu Dragnea, ca să nu mai spun, că s-ar fi putut juca, tot de ochii lumii, comedia unor șovăieli. Mihai Tudose n-a catadicsit să facă așa ceva. El a ținut neapărat să demonstreze că punctele din programul de guvernare, program care, prin votarea de către majoritate, au devenit puncte obligatorii ale mandatului asumat de premier, au fost șterse de pe fața hîrtiei, pentru că așa a vrut el.

Inutil să mai invoc alte gesturi comise de Mihai Tudose sub semnul demonstrației că face ce vor mușchii lui, că-l doare-n cot de Liviu Dragnea, de Partid, de Majoritatea Parlamentară.
Astfel de exerciții de autoritate dictatorială, menite a sugera o virilitate despre care doar ibovnicele se pot pronunța, au mai făcut și alți premieri PSD. Adrian Năstase, despre care un roman semnat de Dinu Săraru, scrie că i se spunea Eu, Supremul, a ținut să lase aceeași impresie, chiar dacă, în cazul lui, finețea dată de cultură și educație, dar și de inteligență, au redus coeficientul de bădărănie în public.

În cazul lui Mihai Tudose, prestația lui Mihai Tudose de Jupîn absolut surprinde dacă ne gîndim că pe lumea asta există și Liviu Dragnea.
Vă mai amintiți?
Sorin Grindeanu a fost răsturnat din fruntea Guvernului, pentru că lui Liviu Dragnea i s-a părut a nu fi suficient de supus față de el, Liviu Dragnea, în public. Nouă nu ni s-a părut că Sorin Grindeanu ar fi lăsat o clipă impresia că-l doare undeva de Liviu Dragnea. Cu toate acestea, lui Liviu Dragnea i s-a părut. Păi dacă Sorin Grindeanu l-a supărat pe Liviu Dragnea pe motiv că în public nu lăsa impresia că e doar un locțiitor temporar al Președintelui PSD, deoarece acesta nu poate fi încă premier, ce să spunem de Mihai Tudose? La cum se comportă el cu programul de guvernare, cu miniștrii PSD, cu Liviu Dragnea chiar, Liviu Dragnea ar fi trebuit să pună la lucru camarila sa de știuci ca să-l atace pe Mihai Tudose. Liviu Dragnea n-a reacționat pînă acum la exercițiul premierului de unic Curcan al ogrăzii numite România. Nici un membru al Camarilei lui Liviu Dragnea n-a scos împotriva lui Mihai Tudose nici măcar un tușit semnificativ, dintre cele care atrag atenția bărbatului că e descheiat la prohab.

Constatînd lipsa de reacție a lui Liviu Dragnea, mulți jurnaliști s-au grăbit să vadă în asta înfrîngerea șefului PSD. Liviu Dragnea știe că nu-l poate da jos pe Mihai Tudose ca pe Sorin Grindeanu, după experiența nenorocită a automoțiunii de cenzură. Luat prin surprindere de exercițiile de independență ostenativă ale lui Mihai Tudose, vecine cu arătarea cotului sau scoaterea limbii sau bătutul peste fund, Liviu Dragnea tace și înghite.
N-are încotro.
De aici prohodul cîntat pe nas zilnic de întreaga presă lui Liviu Dragnea, înmormîntat deja de Mihai Tudose.

Ieri, joi, 27 iulie 2017, mă pregăteam și eu să scriu cam în aceiași termeni, cînd un confrate cu acces la informații mult mai multe decît am eu mi-a zis ca răspuns la teoria mea:
Nu v-ați gîndit că Liviu Dragnea, vulpoi de cursă lungă, procedează astfel pentru ca povara guvernării să cadă pe umerii lui Mihai Tudose, dar mai ales pe umerii celui sugerat a-l fi numit pe Mihai Tudose: Klaus Iohannis.
Asta era! Cum de nu m-am gîndit?
Și mi-am amintit deodată că la emisiunea România 9 de la TVR, Sorin Grindeanu a spus că unul dintre reproșurile făcute de Liviu Dragnea între patru ochi se referea la refuzul de a împărți cu el, Liviu Dragnea, erodarea Guvernării, toate relele căzînd asupa șefului PSD.

E posibil ca Liviu Dragnea să fi aplicat chiar din clipa campaniei duse de televiziunile de casă că Mihai Tudose e omul Serviciilor și prin asta omul lui Klaus Iohannis, strategia aruncării pe umerii lui Mihai Tudose a problemelor tot mai mari ale Guvernării. Pe vremea lui Sorin Grindeanu toate nenorocirile guvernării erau puse pe seama lui Liviu Dragnea. Acum, Liviu Dragnea lasă impresia unui om care nu mai stăpînește nimic în partid. Jupînul PSD, al României e altcineva.
E Mihai Tudose.
Da, dar începe să fie și singurul responsabil de nenorocirile Guvernării.

Lui Mihai Tudose îi place de moarte ipostaza asta de premier cu prerogative de dictator ajuns la putere de unul singur și prin asta nedependent de nimeni pe lume.
Își dă el seama că astfel preia pe umerii săi toate necazurile și nenorocirile ivite în administrarea țării?
Își dă el seama că la un moment dat, Liviu Dragnea poate pune pe seama sa și, evident, a lui Klaus Iohannis uriașele probleme ivite de pomenile electorale date pînă acum de Liviu Dragnea?
Nu cred că-și dă seama.

Indiferent de motivele ascunse ale lui Liviu Dragnea, impresia pe care vrea s-o lase șeful PSD de om resemnat să-l vadă pe cel numit de el premier în postura de Jupîn al PSD și al țării, pe orice cu mintea la cap ar trebui să-l îngrijoreze.
Liviu Dragnea nu e de ici colea în politică.
O fi el lipsit de inteligența marilor conducători de popoare, dar de șiretenia celor pot parveni și supraviețui la Putere nu cred că e lipsit.
Să nu ia în calcul datele astea Mihai Tudose?

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

18 comentarii pentru articolul „Gîndul de vineri, 28 iulie 2017”

  • Asta sună un pic mai interesant. 😆

    “Victor Ponta: Unii vor să vândă PSD ca să îşi rezolve propriile dosare penale. Dacă Tudose va prelua conducerea PSD, lucrurile vor reintra pe făgaşul bun”

    Dragnea ar vrea să vândă şi, din acest motiv, merită să fie pedepsit prin detronare şi aplicată versiunea lui Stelian Tănase. 😆
    Se pupă, însă revin şi mă mir: majoritatea membrilor PSD gândeşte ca Ponta?
    Toate drumurile duc la Ponta. 😆
    Ce soartă! Asta înseamnă că Pămntul e rotund. 😆
    .

    • E adevărat că se vehiculează în mai multe partide principiul numirii preşedintelui de partid în funcţia de prim-ministru.
      Se subînţelege; una ca asta se poate întâmpla atunci când partidul respectiv are potenţial majoritar de susţinere; altfel ne-am trezi cu Orban pe mesele din Palatul Victoria… susţinut de PSD-ALDE.

      Dacă ar fi obligatorie şi reciproca – premierul să devină liderul partidului – înseamnă că din capul nu s-a aplicat regula de aur, adică preşedintele partidului a fost împiedicat să devină premier, fiincă avea ceva incompatibil cu funcţia: SIDA, scabie, boala boului nebun, condamnare, pregătire de femeie de serviciu, tremurici psiho-patologic sub presiunea străzii.

      Cât de vizionar mai poate fi considerat partidul care şi-a ales un lider neterminat şi mai are curajul să-l salte în funcţia de premier? (de dragul aplicării regulei de aur).

      Cât de vizionar mai poate fi considerat acelaşi partid, din fraza anterioară, dornic sâ încerce acum reciproca? 😆

    • Repetenţia e mama învăţăturii de minte.

      Europarlamentarul PSD Cătălin Ivan.

      “Statutul PSD, ca lege fundamentală a tuturor membrilor începând cu preşedintele partidului, trebuie să apere membrii de abuzurile unor lideri vremelnici, cu porniri dictatoriale. Astăzi, Statutul PSD îl apară pe Liviu Dragnea de membrii partidului. O situaţie nocivă nu doar pentru PSD, dar şi pentru democraţia din România”.

      Păi, Dragnea singur a adoptat statutul acesta nociv pentru PSD şi democraţie?
      Nu-i bai, că-i la fel: mai trageţi o dată! 😆

  • Alt punct de vedere. De ce Tudose se dă cocoş.
    Stelian Tănase

    “Tudose o fi infierbintat de la semnalările din presă că în PSD s-ar pregăti schimbarea lui Dragnea…”

    Adică lui Tudose îi miroasă a putere crescătoare, odată cu pierderea capului. 😆
    Mie îmi sună anapoda când detronatul (Dragnea) n-ar mai fi agreat de partidul care – ca să vezi!- îl îmbrăţişează taman pe cel scos la înaintare (Tudose) de detronatul indezirabil.

    Ce-i asta? Nu mai are partidul cadre şi se inspiră numai din gusturile lăsate de alungatul Dragnea?
    Bun, premierul ar avea atu-ul funcţiei în exerciţiu, dar acesta-i singurul criteriu de alegere a viitorului lider PSD într-un congres? Desigur, poate gândi în acest mod febril premierul căruia i s-a urcat puterea la cap. Totuşi mi se pare straniu să gâdească la fel de singular majoritatea partidului. 😆

  • A. “Și dacă sentimentul de independență absolută e o capcană întinsă neghiobului Mihai Tudose de șiretul Liviu Dragnea?”

    B. “Nu v-ați gîndit că Liviu Dragnea, vulpoi de cursă lungă, procedează astfel pentru ca povara guvernării să cadă pe umerii lui Mihai Tudose, dar mai ales pe umerii celui sugerat a-l fi numit pe Mihai Tudose: Klaus Iohannis”.

    Adică în cazul unui fiasco al guvernului Tudose (deficit bugetar peste 3%, criză economică, promisiuni nerespectate, inflaţie galopantă etc) va sări lumea să-i dea în cap lui Oligofrennis, fiindcă el l-a pus premier? Nu-l va mai vota lumea peste doi ani jumătate şa pezidenţiale? Va fi avantajat Dragnea pentru mutarea asta genială de a băga ţara în rahat cu mâna lui Iohannis? Mie nu-mi iese aşa socoteala. 😆
    Un fiasco al guv Tudose ar fi totuşi al PSD, nu al celui care l-a numit şi nu va uita să amitească cine l-a propus, când stabilitatea ţării nu merita să fie tulburată – de mofturile lui prezidenţiale – ca pişatul împotriva vântului. Nu mai zic de avertismentele repetate ale lui Iohannis pe seama bubelor de guvernare şi a măsurilor legislative.

    Eu cred că Dragnea s-a lecuit de culturismul lui de lider musculos călare pe guvern. A răsuflat uşurat că n-a ieşit mai rănit din experimentul “Jos Grindeanu!”; i-a fost teamă de mai rău şi nu mai vrea o dată. Are psihologia păţitului mai priceput după duşul rece ca gheaţa. Nu se mai simte marcat de evoluţia voinicească a premierului. Şi-apoi viaţa politică a lui Dragnea se joacă la ruleta guvernării, mai ales de când şi-a dat cu tesla-n fuduilia călăreţului fără cap. Dacă îi iese pasienţa cu programul de guvernare, şi-aşa destul de bulversat, mai poate rămâne în cărţi. Şi-a propus să se replieze treptat, pe măsură ce-şi linge rănile.
    Aş zice chiar că detaşarea lui faţă de aerele lui Tudose denotă mai degrabă poate să semnifice liniştea dată de deţinerea unui plan de rezervă şi nu-l mai preocupă etalarea supremaţiei. Un astfel de plan poate fi şi un viitor guvern de “fuziune” naţională, de sorginte uselistă, acceptat din motive de sacrificiu la schimb cu pacea între popoare. 😆

    S-a anunţat de acord să sesizeze CCR cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public (obstrucţionarea activităţii comisiei 2009), cu toate că nu-i singurul abilitat să iniţieze o asemenea acţiune. Îmi pare un element de noutate în maniera lui împăciuitoare, din instinct de conservare, să evite pietre penale atârnate de gât. Parcă nu-i mai este frică, de o adică, şi-ar avea motive suficiente. 😆

    • Cu un pic de bunăvoinţă, curajul lui Dragnea de a înfrunta Bestia prin intermediul CCR, asociat cu detaşarea lui faţă de obişnuitele apucături cu făclile din propriul guvern, l-aş traduce ca izvorând dintr-o posibilă sursă de informare – încurajatoare – a lidesrului PSD. Are cumva o veste cu acel sus-amintit “element de noutate” legat de soarta lui Kovesi.

      Ştie de undeva că Bestia are zilele numărate în capul scărilor DNA.

      Înainte, Dragnea se opunea pericolului penal, care îl urmărea dinspre DNA, prin etalarea puterii sale de lider al majorităţii de guvernare ca un strigăt de răspuns şi intimidare: “Ai grijă cu cine te pui, Kovesi!”.
      Acum, pare să nu mai aibă nevoie de replica voinicească urlătoare, ca şi cum ar şti că pericolul a trecut. Cineva, acolo sus, îj iubeşte şi a oprit execuţia lui Dragnea. Zic şi eu. 😆

      muşîmbărbătare

      â onspre

  • Dublu standard de guvernare sau râde ciob de oala spartă de Grindeanu.

    Grindeanu a fost prins la mijloc, ca să se bucure de egalitatea de tratament.
    Tudose a început… de la lingură, de lemn. 😆

    https://www.youtube.com/watch?v=oSplb1vGsoQ

  • Evaluarea nu mai e pentru cine se nimereşte, nici pentru cine se pregăteşte. 😆

  • Guvernul Tudose ne învaţă cei trei paşi obligatorii ai alimentaţiei sănătoase.

    1. Bă, chiar suntem o ţară de mâna a doua? Ia comparaţi imediat conţinutul alimentelor “dublu standard”. Ce-i aici, colectăm gunoiul Europei? , Apoi raportaţi-mi denumirea produselor piratate pentru ţările de mâna a doua, iar pentru fiecare produs în parte specificaţi ce diferenţe afectează sănătatea românilor!

    2. Tovarăse, domnule prim-ministru, i-am prins, e jale mare. Să vă citesc lista produselor care nenorocesc allimentaţia şi viaţa românilor din ţară.

    3. Băi, băi, stai aşa! Nu citeşti nimic! Suntem în direct, prostovane! Lista rămâne între noi; dă-o încoace! Unde te trezeşti? Într-o ţară de mâna a doua?

    nu vezi cu

  • Indraznete si nefericite asocieri : 1.Alexandru Macedon & jelire mediatica. 2.P.M. Tudose & neghiob.
    Glasuirile “maestrului”din ce in ce mai lipsite de bun simt.

  • Nu criticaţi Guvernul şi programul de guvernare! În fiecare zi recunoaşte şi elimină câte-un punct greşit. Rugaţi-vă să nu ajungă la ultimul: punctul de pensie!

  • Mihai Viteazul Tudose joacă gambitul regelui şi apărarea sicilană.

    Educaţia, decenţa, modestia, respectul măcar de sine… sunt mutări perdante. 😆

    Se joacă cu ceas. Bombă cu ceas. 😆

    Mută nebunul, sare calul şi se alege cu un guvern de fuziune naţională.

    Aoleu! Pionul “meu”. 😆

    • apărarea siciliană.

      Şahul e un joc de gândire.

      Şahul de performanţă îţi cere să gândeşti la sacrificiu. Gândeşti, tot gândeşti şi iarăşi gândeşti… până când îţi expiră timpul. 😆
      Îţi dai seama tardiv pe ce ţi-ai consumat aproape toată viaţa. Nu ţi-a mai rămas timp de educaţie, respect măcar de sine, muncă cinstită, experienţă, competenţă.

      Politica este refugiul cel mai confortabil al inadaptaţilor la o muncă onestă. Cel mai elocvent merit al parveniţilor este lungul nasului.

    • 🙄
      guvern de fuziune nationala.. pai asta aduce aminte de “guvernu de uniunue nationala” a jegului parvenit numit Ion Iliescu. 😥
      inca mai traieste molia aia roshie?

  • – Fă, am intrat în direct, zâmbeşte! Mâine poate ne trăsneşte evaluarea.

    • 😛
      Maestre, aia cu Denisa Manelista mai jelită mediatic decât Alexandru cel Mare e magistrală. Acum poate realizează și bobolul de ce presa românească e atât de Presa e făcută cu fătuci și cu cocalari care au învățat să scrie pe genunchi.

      • Lucian Dumitriu, Ponta e un derbedeu politic printr-un comportament “imprumutat”, care a incercat sa imite agresivitatea lui Base. Diferenta e ca vulpea batrana Basescu stia intotdeauna la ce se expune.. La ceea ce scrie Ghio Maftei din Vaslui, Teleorman sau Botoshani (bădărănie, tupeu , prostie si proastă creștere ) ar fi de adaugat ptr Ponta “inadaptarea”. Ponta efectiv nu intelege o lume in care unii se pot adapta cu faptele si vorbele altora. Lui Ponta Supremul i-a placut mereu sa fie sultan, padishah, fariseu-sef, aga si satrap, si sa rezolve cu trei vorbe si o palma care taie aerul, orice problema. A confundat mereu Romania cu nevasta-sa, o fiinta tacuta-
        atat de usor de impresionat.

Invitații cristoiuTv | Adriana Vitan Balint | Autoritățile din România excelează în morți și amenzi
Invitații cristoiublog
Invitații cristoiublog
Invitații cristoiublog
Invitații cristoiublog