Mâine, 17 octombrie 2019, de la 19.00 la 20.00, la emisiunea Gândurile lui Cristoiu, mă voi afla în dialog cu Cătălin Ivan, candidat din partea Partidului Alternativa Pentru Demnitate Națională

Gîndul de vineri, 23 martie 2018

Interviul e un simplu gen gazetăresc și nu un interogatoriu luat unui dușman al Poporului la NKVD

Interviul pe care i l-am luat lui Sebastian Ghiță s-a dovedit – după cum am mai scris și zis – o hîrtie de turnesol pentru presa noastră ajunsă la cele de a-l 28-lea an de postdecembrism și, prin urmare, deși adolescentă ca vîrstă, presupusă matură ca experiență profesională.

Am urmărit zicerile despre acest interviu cu o detașare pe care n-aș fi avut dacă aș fi fost mai tînăr.
După cum spun celor care nu vor să mă asculte, cînd ajungi la 70 de ani, ca mine, cînd despre tine s-au scris atîtea neghiobii că, recitindu-le, nici tu nu mai știi ce ești – comunist, monarhist, de Dreapta sau de Stînga, de Apus sau de Răsărit, de Hăis sau de Cea –, puțin îți mai pasă de o idioțenie în plus scrisă sau zisă.
Detașarea asta mi-a dat posibilitatea să deosebesc, în noianul de mustrări mai mult sau mai puțin ridicole (cetățeni care n-au luat în viața lor un interviu, nici măcar partenerului de act sexual, înainte de a împlini vorba aia, au găsit de cuviință să-mi dea lecții de gazetărie), și una care nu ține de reaua voință de tip TeFeList, ci de o prejudecată profesională:
Cea potrivit căreia un interviu e un interogatoriu luat interlocutorului înainte de a-l pune în cătușe și a-l plimba prin fața camerelor de luat vederi.

Toate interviurile luate de mine – și nu sînt puține în cei 28 de ani de postdecembrism – au avut un singur scop:
Obținerea de știri senzaționale, cu notă definitorie de scoopuri, de la un interlocutor venit la interviu ca să bată cîmpii în interes propriu.

Pentru deja cunoscuta mea exclamație de pe parcursul unui interviu – Iată o știre! – pun în joc mai multe trucuri despre care aș putea scrie un studiu:
Amabilitatea permanent zîmbitoare, menită să coboare garda interlocutorului, curiozitatea manifestă față de spusele sale și, mai ales, ceea ce Traian Băsescu, unul dintre cei mai spectaculoși interlocutori ai interviurilor mele postdecembriste, numește Apucătura buldogului, înțelegînd prin asta că, o dată ce-am auzit rostită în direct o informație cu note de scoop, nu-l mai las pe cel din fața mea pînă nu-mi spune mai multe amănunte.

De cînd iau interviuri în direct pe tv m-am confruntat cu aceeași și aceeași mustrare:
De ce sînt de treabă cu interlocutorul, de ce nu zbier la el, de ce nu-l iau la rost și chiar la palme?
Încercînd un răspuns, în 2010, cu opt ani în urmă, așadar, am publicat un text despre felul magistral în care un mare ziarist, Ignacio Ramonet, a reușit rara performanță de obține de la Fidel Castro cel mai bun interviu luat vreodată vedetei de atunci a Lumii:
Biografía a dos voces, tradus în aproape douăzeci de limbi, inclusiv în română, la Minerva, în 2009, sub titlul Fidel Castro: Biografie pe două voci.
Îl retipăresc azi, după opt ani, încredințat că îl voi retipări și peste opt ani, deoarece nici eu nu voi renunța la felul meu de a lua interviuri și nici adepții interviului de tip inchizitorial nu vor renunța la convingerea lor că interviul nu e tragere de limbă, ci un interogatoriu luat interlocutorului pe post de dușman al poporului.

Lecţia unui interviu luat lui Fidel Castro

La vremea apariţiei în versiune franţuzească, interviul-fluviu luat de Ignacio Ramonet lui Fidel Castro sub titlul Fidel Castro: Biografie pe două voci a stîrnit controverse pătimaşe.

Politicieni şi publicişti de Dreapta i-au reproşat lui Ignacio Ramonet că n-a fost sever în întrebările şi replicile din carte.

Într-adevăr, Ignacio Ramonet nu zbiară la interlocutor, nu-l pune la punct în chip polemic şi, mai ales, nu încearcă să ne convingă că ştie mai bine viaţa lui Fidel Castro decît Fidel Castro însuşi.

Anticipînd parcă un astfel de reproş, cunoscutul publicist îşi explică, în prefaţa O sută de ore cu Fidel, formula de interviu practicată în carte printr-o detaşare polemică faţă de un anume fel de a face gazetărie în lumea de azi:
Niciodată nu mi-au plăcut cei care, atunci cînd iau interviuri, devin narcisişti, care nu încetează să îşi atace interlocutorul şi care au pretenţia de a demonstra că sunt mai pricepuţi, mai isteţi şi mai bine documentaţi decît persoana pe care o au în faţă. Aceşti jurnalişti nu îşi ascultă partenerul de dialog, îl împiedică adeseori să reflecteze şi ne torturează prin comportamentul lor. Nu îi îndrăgesc nici pe cei care concep interviul ca pe un soi de interogatoriu detectivistic în care, teoretic, ar exista un justiţiar de o parte şi un vinovat de cealaltă parte. O relaţie de tip inchizitorial, cu un călău în faţa unui condamnat de la care trebuie să fie smulsă o «mărturie» Pentru aceşti oameni, jurnalismul este, înainte de toate, o «trimitere în judecată», o putere coercitivă deasupra tuturor celorlalte puteri”.

Lesne de recunoscut în acest portret robot mulţi autori de interviuri din presa noastră scrisă, dar mai ales mulţi moderatori de emisiuni Tv.

Fac ravagii la noi, de mai mulţi ani, jurnalistul-procuror, frate bun cu jurnalistul care le ştie pe toate.

Produs al clişeului Presa- a patra putere în stat, gazetarul care se crede buricul Pămîntului e unul dintre principalii responsabili de Criza prin care trece presa românească.

Am citit „Fidel Castro: Biografie pe două voci” cu trei ani în urmă, la finele lui 2006, cînd s-a dat publicităţii versiunea în limba franceză.

Zilele acestea, graţie efortului asumat de editura Minerva, a apărut şi versiunea în limba română a ediţiei în limba spaniolă, revăzute şi adăugite.

Versiunea în limba franceză am citit-o din perspectiva cuiva care lucra la o carte despre Cuba.

Versiunea în limba română am citit-o din perspectiva cuiva care a fost rugat de editură să ţină un discurs la lansarea cărţii, vineri, 5 februarie 2010, la Librăria Sadoveanu din Bucureşti.

Aşa cum arată însuşi Ignacio Ramonet în prefaţă, Fidel Castro a acordat în viaţa sa doar patru interviuri mai lungi.

Cel de-al cincilea, Fidel Castro. Biografie pe două voci, e un interviu-fluviu.

Pentru prima dată de cînd s-a ivit pe scena internaţională, Fidel Castro îşi povesteşte viaţa.

Din acest punct de vedere Biografie pe două voci e un document de o deosebită valoare istorică. Graţie confesiunilor lui Castro, cititorului de azi i se oferă amănunte senzaţionale despre momente semnificative nu numai din istoria Cubei sau a Americii Latine, dar şi din istoria lumii: debarcarea din Golful Porcilor, asasinarea lui Kennedy, eşecul lui Jimmy Carter, criza rachetelor din 1962.

Aceste mărturii, nespus de preţioase pentru istorie, n-ar fi văzut lumina tiparului dacă Ignacio Ramonet ar fi fost, asemenea multor gazetari de azi, inclusiv din România, un procuror al Republicii faţă de interlocutorul său.


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

43 comentarii pentru articolul „Gîndul de vineri, 23 martie 2018”

  • 1. Deși spuneați recent, că articolul (de presă) tràieste puțin- uneori nici o zi , cred că aceste gânduri zilnice ale dvs. vor trăi suficient în eternitatea electronică, cât să apuce ziua dezvelirii statuii dl Ion Cristoiu, gazetar, publicist. Sunt gânduri rotunde , începuturile au greutatea teribilă a bibliotecilor și anilor, miezul e ramificat, sfârșitul lasă speranță ….
    2. Avem nevoie totuși de câțiva jurnaliști aspri ; omul simplu nu ajunge să fie auzit, băgat în seamă. Jurnalistul incisiv , inchizitorial, este răzbunarea celor care nu pot fi auziți.
    Mulțumiri Maestre.

  • Este sau nu este mușamalizare?
    1.In 2011 procurorul Eugen Iacobescu intocmise dosare penale cu probe și interceptări audio-video contra clanului Bercea Mondialu. Bercea Mondialu comisese fraude și mite de zeci de milioane de euro, sub ocrotirea lui Blejnar. Intâmplător, apare in cercetările și in dosarele sale și Mircea Băsescu cu o primire de mită de 600.000 euro. Speriați de apariția numelor prea grele in dosare, șefii lui Iacobescu de la Craiova ii iau dosarele. Iacobescu nu cedează și cere sprijin de la CSM, sprijin refuzat de Hăineală, apoi cere sprijin prin fax de la Procurorul general Kovesi. In 30 de minute, aceasta ii răspunde prin refuzul de a-l sprijini. Iacobescu e nevoit să predea dosarele, să inceteze anchetările.
    2.In iunie 2014 Antena 3 face o serie de dezbateri in urma primirii unor informații despre Dosarele lui Iacobescu. Și despre mușamalizarea acestor dosare, ordonată de Superiorii lui.
    3.In 22 iulie 2014, Eugen Iacobescu intră in direct la Antena 3 și CONFIRMĂ in detaliu ce am scris eu la pct.1 si 2. Inclusiv cum i-au fost luate Dosarele. Și cum i s-a cerut să-l scoată de sub urmărire penală pe Bercea Mondial. Dosarele le-a predat, dar pe Mondialu nu l-a scos de sub urmărire penală.
    4.In iunie 2014 Kovesi dă in judecată postul A 3 reclamând că in 19 iunie 2014 a fost acuzată de mușamalizarea anchetei lui Mondialu și Mircea Băsescu și cere 1 milioan lei despăgubiri.

  • 6. In iunie 2016 Mircea Băsescu a fost condamnat definitiv la 4 de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care a fost acuzat că ar fi primit 600.000 de euro mită de la familia lui Sandu Anghel – zis Bercea Mondialu.

  • 5. Cine a băgat in priză Autoritățile?. Prezentarea in public a unui flagrant.
    Flagrantul luării de mită – filmulețul- făcut de Clan la reședința lui Mircea Băsescu este prezentat tot de A3 in iunie 2014. In film, Mircea Băsescu zice ca a primit de la Clan 350.000 euro ( clanul zice că i-a mai dat incă 250.000 euro) ca să-l scape pe Bercea cu doar 1 an de pușcărie….Intrebat de clan dacă l-a informat pe fratele Traian, Mircea Băsescu zice că… știe, mă, știe!.

    • frate, frate, da brînza-i pe mălai

    • Axon, vezi ca ai ametit de la atâta scris si l-ai pus pe 6 înaintea lui 5. Mai menajeaza-te, domnule, ca poti ajunge si mai rau!

      • El e amețit de mic! C-A CĂzut în cap!

      • Pt. dodo. De ce n-ai explicat tu inaintea mea?. Te oftici rău de tot, invidiosule! Află că intenționat am pus pct.5 după pct.6. La pct.5 e buba care i-a băgat in boală pe baziști ca tine și pe Kovesi.

        • Stai linistit, amice, ca nu am de ce sa te invidiez! Nu mi-as dori niciodata sa ajung postac platit, ca tine!

        • Numai Rizi te invidiază! Că ești mai boșorog și mai diliu decât el!

  • Cel mai mare orb e cel care nu vrea sa vada si cel mai mare prost e cel care nu vrea sa invete. Frica de a nu-si vedea daramat esafodajul stramb pe care si-au cladit toata viata, ii face pe unii sa nu accepte realitatea si devin ciudosi si cu sufletul contorsionat de ura. Plus ca se cred mostenitorii adevarului pe pamant. Sarmane suflete naufragiate!

  • A se observa că, pâna la ora asta, băziștii și tefeliștii n-au intrat pe blog. Au suferit daună totală și s-au ascuns cu capetele in nisip.

  • Nu inteleg unii, ca lupta politica trebuie sa se desfasoare dupa reguli si prin mecanisme democratice. A te bucura ca o institutie de forta vrea sa calce in picioare un partid politic, e echivalent cu a te bucura ca, la o partida de fotbal, intra galeria in teren si mardeste jucatorii echipei adverse. Numai niste scelerati ar considera acest lucru corect si, din nefericire, exista destule exemplare pe blog. Nu mi-e drag Dragnea(sic), dar cate angajari fictive s-or fi facut la bugetari in ultimii 10-15 ani? Zeci de mii, probabil. Cate au fost anchetate de DNA? UNA..

    • Iar unii nu-nțeleg că nu se pune virgulă înainte de CĂ, în context! („…unii, că…”).
      Dacă nu te superi, „exemplarele” de pe blog vor ca să le dai niște frunți! Sub buric!
      Dar când penalii fură prin „mecanisme democratice”, dându-și legi sau HG (vezi cazul Belina sau OUG 13!) pt. interesele proprii, nu te deranjează?
      Și doi, nu uita că PSD e majoritar și parlamentul poate să dea orice lege vrea, ca să oprească și să sancționeze abuzurile oricărei instituții de forță! Dacă nu vrea sau nu poate, atunci își merită soarta! Capisci?

      • Bravo! ai mai gasit o virgula. Nu este insa nevoie sa fi scabros.. Daca ai contraargumente logice, prezinta-le cu decenta. Dar, ca de obicei, raspunzi prin deflexiune, schimband topicul.
        Capisco, ma ho paura che tu no hai capito niente..

        • Sa FII, se scrie, agramel! Dacă nu făceai aluzie și la mine, nu-ți dădeam replica asta puțin indecentă! Bă, eu mi-s sensibil la jigniri, directe sau indirecte, de-aia sunt degrabă vărsătoriu de replici! Capisci?
          Apropo, am mai găsit o virgulă lipsă după BRAVO! Dacă începeai cu majusculă, după BRAVO, nu mai trebuia să fie pusă virgulă! Dacă n-ai înțeles, îți fac un desen! Că mi-s și inginer!

        • Stiam ca doar la imperativ e cu doi de i, dar se poate.. Cat despre aluzie, n-am facut aluzie la nimeni in mod special, tu te-ai identificat repede cu eticheta¨exemplar¨, fara sa observi ca vine la pachet cu cea de ¨scelerat¨ 😛

          • Adică, specificând că există exemplare și pe blog, zici că n-ai făcut referire la nimeni în mod special?!! Bă, tu ne crezi proști, sau te crezi prea deștept? Ia să-ți dedic eu o poezea…

            După ce-a băut fiola,
            a venit pe blog Nikola
            să ne facă „exemplare”!
            Însă el habar nu are
            că i-o dăm în UE, scurt,
            pân’ va deveni mancurt,
            de-o să uite și ce-a supt
            de la mă-sa, când l-a rupt
            în bătăi! Acum a stat,
            dar nici noi nu l-am lăsat!

          • Esti cumva in stare de ebrietate?

    • pt. nicola. Ai dreptate in totalitate. Nu-l băga in seamă pe fecaloidul Corectac. Mie imi provoacă scârbă, dar la subsol nu pot să-l blochez.

      • Bună gluma! Adică EU TE-AM BLOCAT și acum vrei să lași impresia că tu ai făcut-o?! De fapt, scuze, am uitat că ești diliu! Sictir!

  • Maestre, cu toată dragostea, îmi permit să vă întreb: ce-aţi căutat aseară, la A3 ?
    N-@ţi spus, chiar dvs, de curând, că nu veti merge, niciodată, acolo, in ‘ţara varanului’ ?
    In fine, revenind la ‘blogăriile’ noastre, trebuie să remarc faptul că, de la o vreme, sunteţi, iar, în căutarea… ‘senzationalului’ !
    Dacă e așa, cum cred eu, v-as propune realizarea unui interviu cu Radu Mazăre, ori prin skype, ori live, din Madagascar !
    Căci, vorba ceea: nu știi de unde sare … rating-ul !

    • Chiar așa, parcă-i ceva în neregulă cu pupatul acolo unde a scuipat! Probabil îi place când Gâdea îl alintă cu apelativul MAESTRE!

  • Good point, D-le Cernat !
    Cred că, in curând, il vom vedea pe maestru si pe la UM 24, la un talk-show cu … Prepeliceanu ! Dv ce ziceţi ?

    • Dacă ajunge la UM24 și REALITATEA, o să aibă mari probleme de imagine! Dar se pare că principiile pe care le apără, unul dintre ele fiind cel al solidarității de breaslă, sunt mai puternice și ne putem aștepta la orice, chiar și la o reîntâlnire cu Rareș Bogdan, dacă-l dă Koveși în judecată! ATENȚIE!, contează cine dă în judecată, că maestrul nu se raliază împotriva oricui! De ex., dacă gâdiștii erau dați în judecată de Elena Udrea, nu se mai implica așa de mult! Părerea mea!

  • Propuneri pentru numele deceniului:
    deceniul dezbinarii/discordiei
    deceniul inchizitiei/…

    P.S. Nici tefelisti nu mi se pare cel mai expresiv, de altfel tot timpul imi vine sa citesc terfelisti. Cred ca cel mai bine li se potriveste talibani.

  • Ion Cristoiu e liber să comenteze oriunde e invitat, că o face contracost. Așa procedează oricare om care vrea să câștige bani, lucrează pt. orice firmă. Dacă firma nu e in insolvență, nu lucrează la negru.

  • Pt. bulgaru. Bre, tu păreai inteligent. Cum de nu-ți este rușine să te adresezi cu ”dvs.”, cu ”de acord, d-le ” unui securist fecaloid care iși varsă zilnic haznaua de obscenități pe forum?. Ești prea fricos?
    De unde iți vine slugărnicia asta?. Eu tot mai sper că o faci cu ironie.

    • Dacă nu erai cretin, ai fi observat diferența dintre mine și Petrescu, care înjură aiurea pe toată lumea, fără motiv! Eu sunt un tip decent, îmi văd de postările mele, iar replicile sunt la fel de decente, în afară de cele adresate ție și celor care m-au înjurat sau încă mă-njură! Ca atare, dacă am observat că bulgaru a schimbat tonul adresării, chiar dacă l-am mai ironizat, din plictiseală, în lipsa lui Petrescu, am procedat și eu în consecință și-i răspund decent. Cu-atât mai mult cu cât, prin formulele de adresare, dovedește că este, totuși, educat și-mi respectă vârsta, poate și replicile! Pe tine nu te respectă nimeni! Invidiosule!

      • Faţă de asta, cu vârsta, nu stiu ce să zic ! Poate dacă ai peste70 de ani, că eu cam atât am ! Oricum, văd că, de la o vreme, respectul e reciproc, ceea ce nu e rău !

    • Nu e treaba ta, asta, man ! Este greu să cunoști oamenii, după o viaţă, dar’mite după niște postări ! Și, oricum nu dau ‘raportul’, nimănui !

      • Nici nu ți l-am cerut.Te-a băgat in frică sceleratul ăla obscen incât renunți la demnitate.

        • Eu mă pot schimba de la o oră, la alta, iar in privinţa ironiei, ce-i drept, unii o sesizează mai greu ! Cât despre demnitate, să știi că nu se ‘măsoară’ după o astfel de ‘mișcare’ !
          Nici chiar după… înjurături !!!???

        • Săracul de tine, ai ajuns să-i asmuți pe alții împotriva mea, fiindcă ai rămas singur și prost, și cretin, și boșorog! Boule!

  • Referitor la subiectul cu mușamalizarea, revăzănd Media din epocă, trag concluzia că tot românu știutor de carte era la curent cu aceasta. Numai Kovesi nu știa, d-aia i-a dat in judecată pe ziariști.

  • Sterge-ţi-vă conturile FACEBOOK !

Lasă un comentariu pentru dodo Anulează comentariul

Adresa de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mircea Diaconu: „Președintele Iohannis execută al treilea mandat al lui Băsescu”

Interviu cu Mircea Diaconu, candidat independent susținut de alianța ALDE-ProRomânia, în cadrul emisiunii „Gândurile lui Cristoiu”, 10 octombrie 2019, transmisă pe Mediafax și Gandul.info

Transcrierea interviului o puteți urmări la rubrica Interviuri

Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”:



Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi