Gîndul lui Cristoiu de luni, 8 aprilie 2019

Cum să renunțe Sistemul la Augustin Lazăr, pentru a cărui numire s-a pus la cale o întreagă Operațiune murdară?!

Scandalul Trecutul de procuror comunist al lui Augustin Lazăr, procuror general al Republicii, se amplifică. Dînd curs unui mecanism căruia i se supun toți demnitarii prinși cu ocaua mică, Augustin Lazăr a început prin a contesta adevărul dezvăluirilor din presă și a ajuns în acest moment la binecunoscutul truc al scuzelor.

Dick Morris susține în Noul principe, carte de învățătură pentru consilierii politici, necesitatea de a curma din scurt un astfel de scandal prin demisie. Demisia de onoare a lui Augustin Lazăr ar fi făcut automat neinteresant subiectul. Scandalul se amplifică ori de cîte ori cel prins cu ocaua mică refuză gestul de onoare. Augustin Lazăr a fost un zelos procuror comunist. Dacă se cramponează de funcție, vor ieși la iveală noi și noi dovezi ale cruzimilor sale de procuror pus în slujba apărării statului comunist.

Augustin Lazăr e genul de ins devorat de ambiția parvenirii în funcții. A fost pus șef al Comisiei de către Securitate, pentru că era un om de încredere. Securitatea avea nevoie de un ins care să-i asculte fără să crîcnească indicațiile. De cele mai multe ori un deținut trebuia să rămînă mai departe în închisoare. Erau și situații cînd un deținut trebuia să iasă cu orice preț, deoarece semnase pactul cu Diavolul. Nici o instituție de forță din lume nu și-ar fi îngăduit să aibă în acest post cheie un ins cu o minimă personalitate. Cu atît mai puțin Securitatea. Devorat de ambiția parvenirii, e greu de crezut că Augustin Lazăr își va da demisia de onoare. Onoarea e un atribut al adevăraților bărbați. Îl vedeți pe acest bodyguard al Codruței Kovesi dînd semne c-ar avea onoare?
În aceste condiții, cel care l-ar putea forța pe Augustin Lazăr să demisioneze ar fi Klaus Iohannis.
Fie și dacă ar scrie pe Facebook că s-ar impune că procurorul general să-și dea demisia de onoare.
Klaus Iohannis tace.
Nu doar că tace, dar și face totul ca să-l păstreze pe Augustin Lazăr mai departe în funcție.

Campania de presă care se duce împotriva lui Augustin Lazăr pleacă de la acuzația c-a refuzat la ordin eliberarea lui Iulius Filip. Augustin Lazăr se justifică invocînd legalitatea socialistă. Presa prezidențială, comandată de la Cotroceni de consilierul Andrei Muraru, spălătorul de rufe murdare al lui Klaus Iohannis, îl apără pe Augustin Lazăr invocînd încălcarea legalității socialiste de către deținuții politici a căror eliberare condiționată a fost refuzată de Augustin Lazăr. Bătălia pentru păstrarea lui Augustin Lazăr în postul de procuror general al Republicii e abia la început. În laboratoarele de la Cotroceni se pune la cale o campanie menită a arăta că unii deținuți politici refuzați de Augustin Lazăr erau teroriști. Nu știu dacă se va ajunge la acuzarea de a fi fost teroriști și a luptătorilor din munți, deși presa prezidențială a început să publice demascări în această chestiune. Sigur e însă că pentru supraviețuirea lui Augustin Lazăr în postul de procuror general se trece cu vederea orice cost politic.

De ce tace Klaus Iohannis?
Se spune că se scapă pe el de frică la gîndul că Augustin Lazăr, a cărui carieră dezvăluie un ins fără scrupule, ar putea să-l dea în gît cu negustoriile încheiate pe vremuri în privința celor 40 de dosare penale.
Neîndoielnic, Klaus Iohannis tace și comandă apărarea lui Augustin Lazăr de teama documentelor cu care fostul procuror comunist îl are la mînă. Nu e singura cauză a tăcerii absurde a anticomunistului feroce în cazul comunistului feroce Augustin Lazăr. La apărarea lui Augustin Lazăr îl obligă pe Klaus Iohannis și Sistemul.

De ce a făcut Sistemul zid în apărarea lui Augustin Lazăr?
Din același motiv pentru care procurorul Augustin Lazăr a fost numit în ciuda vîrstei și a lipsei sale de experiență Șeful comisiei de eliberări condiționate ale deținuților politici de la Aiud.
Era la vremea respectivă un om prețios al Sistemului din România antedecembristă.
Azi e un om la fel de prețios al Sistemului din România postdecembristă.
Ne lămurește în această privință felul în care Augustin Lazăr a ajuns procuror general.
Pentru că Augustin Lazăr a ajuns procuror general nu întîmplător, ci în urma unei vaste Operațiuni a Binomului SRI-DNA.

Operațiunea a avut loc în timpul guvernării tehnocrate. Așa cum mai scris Guvernul Dacian Cioloș a fost un Guvern al Coaliției SRI-SIE. Cele două servicii, altfel aflate într-o permanentă cotonogeală reciprocă, s-au înțeles în cazul Guvernului Dacian Cioloș. Pe lîngă miniștrii desemnați în mare parte de cele două Servicii, Guvernul Dacian Cioloș a avut de îndeplinit printre altele și sarcina de a-l face pe Augustin Lazăr procuror general.

Pentru ca fostul procuror comunist să ajungă în această funcție, pe care și-o dorea și pentru care ar fi semnat un Pact cu Diavolul prin nimic diferit celui semnat în comunism, se cerea ca locul de procuror general să fie liber. Acest loc era ocupat de Tiberiu Nițu. Locul a fost însă eliberat nu prin încheierea mandatului lui Tiberiu Nițu, nici prin demisia acestuia din motive de boală. Așa cum am arătat pe larg în textul intitulat Cum l-a scos din joc Binomul pe Tiberiu Nițu pentru a-i face loc lui Augustin Lazăr de pe cristoiublog.ro din 17 octombrie 2018, Tiberiu Nițu a fost scos din funcție prin ticluirea dosarului deschis de DNA pe 9 februarie 2016 pe motiv că folosit abuziv un echipaj polițienesc de însoțire. Pe 2 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a clasat dosarul pe motiv că fapta nu există. Firește că fapta n-a existat niciodată. Firește că dosarul mirosea grețos chiar la vremea respectivă. Firește că ținînd cont de aberația acuzației – ditamai procurorul general era denunțat că a comis un abuz în serviciu avînd echipaj de însoțire, în timp ce Codruța Kovesi, deși simplu funcționar azi prin Parchetul general beneficiază de Mercedes cu șofer și de gardă de la SPP- Tiberiu Nițu putea rămîne în funcție. Firește că ținînd cont de prezumția de nevinovăție Tiberiu Nițu putea să rămînă procuror general. Planul era însă ca el să demisioneze. Pentru aceasta a fost pusă la lucru Divizia Presă a Binomului. Încă înainte de fi convocat la DNA, pe baza unor documente luate din dosar și date presei, lui Tiberiu Nițu i se cere demisia. Scriam în comentariul din 17 octombrie 2018:

„O dată pregătită atmosfera de linșaj securistic, asupra lui Tiberiu Nițu se năpustesc Raluca Prună și Dacian Cioloș. Cei doi au misiune de la Coaliția SRI-SIE să lase locul liber la Parchetul general pentru vizitiul lui Klaus Iohannis, procurorul comunist Augustin Lazăr.

Și pînă la urmă Tiberiu Nițu cedează. Pe 2 februarie 2016 Tiberiu Nițu demisionează din funcție.”

S-a pregătit locul pentru Augustin Lazăr. Prin implicarea lui Dacian Cioloș (se înțelege de ce anticomunistul Dacian Cioloș, cel care a girat ca șef al alianței Legea anticomunistă depusă de USR, nu suflă un cuvînt despre Scandalul Augustin Lazăr?) și a Ralucăi Prună.
Raluca Prună e în acest Guvern al Sistemului o piesă cheie. Ea e cea care, pe 26 februarie 2016, la Bilanțul DNA, îndeplinește misiunea de a anunța, topită de emoție, c-a decis s-o reinvestească pe Codruța Kovesi. Fără concurs, fără a da măcar de ochii lumii posibilitatea de se înscrie și alții la concurs.
Cu puțin timp înainte, pe 2 februarie 2016, sub presiunea aceleiași Raluca Prună, demisiona Tiberiu Nițu. O dată devenit locul liber, se trece la teatrul desemnării unui nou procuror general. Teatru, deoarece procurorul general fusese deja desemnat în persoana lui Augustin Lazăr. Cu mult înainte ca Tiberiu Nițu să demisioneze. De fapt întreaga Operațiune a Binomului avea drept scop numirea lui Augustin Lazăr în postul de procuror general.

După o comedie de prost gust a unui așa zis concurs constînd într-un interviu luat de Raluca Prună, aceasta trimite la Cotroceni propunerea cu Augustin Lazăr. Pe 28 aprilie 2016 Klaus Iohannis semnează decretul de numire a lui Augustin Lazăr. Raluca Prună își justifică alegerea printre altele și prin rezultatele obținute la PCA Alba. Acolo unde i-a albit dosarele lui Klaus Iohannis. Gura păcătosului adevăr grăiește. La ceremonia de investire din 4 mai 2016, Raluca Prună declară.

„Nu ascund nimănui că e o zi mare.”

Într- adevăr, era o zi mare.
Guvernul Dacian Cioloș, Guvernul Coaliției SRI-SIE își îndeplinise unul dintre obiective:
Augustin Lazăr e procuror general.
Cu o lună în urmă pe 6 aprilie 2016 fusese reinvestită în funcție, tot la propunerea Ralucăi Prună, Codruța Kovesi.
Sistemul biruise.
Cum să renunțe Sistemul la un om pentru care a cheltuit efortul unei întregi Operațiuni?


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

11 comentarii pentru articolul „Gîndul lui Cristoiu de luni, 8 aprilie 2019”

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

De ce n-a scris Donald Trump pe Tweeter, „prietenul meu Liviu Dragnea a fost arestat, regret”? (înregistrarea integrală a emisiunii „Gândurile lui Cristoiu” din 13 iunie 2019)
Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi
Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”: