Gîndul lui Cristoiu de sîmbătă, 2 martie 2019

Nimic nou sub soare
Stelian Popescu, directorul Universului, în 1932: „Ne merităm soarta pe care noi singuri ne-o croim, prin uşurinţa cu care privim situaţiile cele mai tragice prin care trecem”

20 octombrie 1932. Nicolae Titulescu e desemnat ministru de Externe în Guvernul Vaida-Voevod. Presa noastră, în frunte cu Neamul Românesc, al lui Nicolae Iorga, pornește o campanie zgomotoasă împotriva lui Titulescu. Printre altele, i se reproșează și eșecul negocierilor cu sovieticii pentru un tratat de recunoaștere reciprocă dintre București și Moscova. Stelian Popescu e amic cu Nicolae Titulescu. Prin editorialul Acțiune suspectă din Universul, 21 octombrie 1932, directorul Universului intervine în Scandal. Chiar dacă mînat de partizanat, textul rezistă trecerii timpului prin scoaterea în evidență a unor slăbiciuni esențiale ale societății românești.

E vorba mai întîi de voioșia cu care noi, românii, abordăm chestiuni pe care alte nații le supun judecății temeinice și îndelungate:

„Sînt zile, cînd ori cît ai fi de optimist, nu se poate să nu recunoşti, măcar pentru propria ta conştiinţă, că ne merităm soarta pe care noi singuri ne-o croim, prin uşurinţa cu care privim situaţiile cele mai tragice prin cari trecem.
Starea aceasta de deformare a unei judecăţi sănătoase s’a accentuat, de cînd la suprafaţa vieţii noastre publice s’au strecurat elemente demagogice, şi ea constituie în ochii străinului care ne priveşte şi ne judecă chiar cu prietenie, o caracteristică a poporului român.
Un ministru străin, care a stat mai multă vreme în ţara noastră, fiind transferat în altă parte, a fost întrebat la plecare să spuie, cum ar caracteriza el poporul român şi răspunsul a fost: «Un popor unde nimic nu este luat în serios şi unde simţul răspunderii este prea puţin desvoltat de la vlădică pînă la opincă».
La judecata acestui om, ne-a făcut să ne gîndim adînc, desfăşurarea evenimentelor politice din ultimele zile şi mai ales atitudinea pe care presa noastră o are pentru moment – căci avem convingerea că în curînd ea se va schimba la cea dintîi adiere de vînt contrar – faţă de acest rar exemplar al rasei române şi idolul ei de acum cîtva timp, d. Titulescu.”

Despre ce-i vorba?
Despre un alt nărav românesc aplicat de presa noastră la cazul Titulescu. Și anume saltul de la cîntarea nețărmurită la înjurarea de leliță:

„Sîntem prieteni ai d-lui Titulescu şi excepţionalele sale calităţi nu odată ne-au fermecat, dar nu pînă într’atît încît să ne pierdem capul, şi de aceea, ori de cîte ori a greşit, i-am spus-o şi în faţă şi în public. Ba, a fost un timp cînd cu faimoasa lege a impozitelor cedulare, noi singuri i-am ţinut piept, şi în presă şi în Cameră. El nu uită nici astăzi să ne reproşeze, deşi credem şi azi ca şi atunci, că a fost greşită concepţia sa în transformarea impozitelor noastre de cari şi acum toate clasele de contribuabili se plîng.

Calităţile excepţionale ale d-lui Titulescu au făcut ca el să fie repede înconjurat şi adulat de oamenii politici şi de presă, iar succesele sale au fost în aşa fel trîmbiţate că el apărea în totdeauna ca un supra om.
Am păstrat justa măsură în toate aprecierile, şi atitudinea noastră a fost şi faţă de el, ca şi faţă de oricine, nepărtinitoare.
De cîteva zile însă, cu o perfidie fără seamăn, în aceeaşi presă – care pînă acum nu găsea termeni ditirambici mai extraordinari pentru marele român Titulescu – se strecoară otrava unei campanii menită să facă din acest om un mare vinovat. Interese străine, puse în acţiune de duşmanii neamului nostru, ca şi interese de ordin politic intern, spre a fi satisfăcute, îşi dau mîna imputînd d-lui Titulescu greşeli imaginare, spre a-şi ascunde astfel o perfidie destul de aparentă.”

Din cazul Titulescu, publicistul trage o concluzie care ține de esența românismului:

„Uşurinţa cu care se trece interesat sau dezinteresat de la o situaţie la alta, ne umple sufletul de revoltă şi gîndindu-ne la judecata străinului asupra noastră, ne face să cerem din toate puterile o lămurire cît mai grabnică a situaţiunii, şi o sancţiune corespunzătoare, pentru a fi începutul unei desmeticiri şi unei refaceri în caracterizarea aşa de sîngeros aplicată poporului român.”

N.B. De la Radu Portocală am primit în urma textului dedicat de mine excelentei sale cărți despre Emmanuel Macron, Le vague tonitruant, un e-mail, care semnifică primul meu contact în această viață cu domnia sa. Las deoparte rîndurile protocolare tipice relației dintre un autor și un comentator al cărții sale și transcriu ceea ce domnul Radu Portocală numește „două corecturi bio-bibliografice”:

„Am plecat din România (consecință a unei anchete pe care Securitatea a deschis-o împotriva mea) în 1977. Vreme de 5 ani am locuit în Grecia, iar în 1982 m-am instalat la Paris. Cartea «Autopsie de coup d’Etat roumain» a apărut în octombrie 1990, fiind, într-adevăr, prima care propunea teza loviturii de stat. Mi-a atras destule înjurături cît să-mi ajungă și în viața asta și în cea de apoi”.


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

18 comentarii pentru articolul „Gîndul lui Cristoiu de sîmbătă, 2 martie 2019”

  • Vin alegeri PE. Nu votați umili Soros precum Monik Macovei, Cristian Preda, Siegfried Mureșan, Adina Văleanu, Traian Theo Stolojan (zis Moartea-n vacanță), DanielBuda, Marin Jean Marinescu (de bulibașa ăsta cine a auzit pînă acu că reprezintă Romînia?), Traian Ungureanu, or mai fi și alții.Ăștia au cerut anchetarea jandarmeriei romîne șia Romînieii pe trei nasuri julite și acum tac ca morții în cazul cruzimilor jandarmeriei franceze și ale regimului Macron&baba lui. De ce tac? Dintr-un motiv pur romînesc liberal- au spirit de sclav și se tem de Macron 😎 . Nu vrea lumea din nou momîi de paie la Parlamentu lor european, pe un sac de bani.

  • Macron este un psihopat social împins înainte , la grămadă de presa soros, liberală și MSM, care urăsc familia Le Pen. Ca și Trump, a fost neașteptat pt el să cîștige alegerile. Mișcarea Vestele galbene este dovada că la un moment dat, cei care l-au votat pe acest abulic, s-au prins (cu întîrziere ce-i drept) că nu jurnaliștii ăia de 3 parale le dau să mănînce ci economia Franței,. Ori Economia Franței produce, Macron dă 70% bancherilor și globaliștilor lui , își ia el 10% și restul împarte la milioanele de francezi. Prin faptul că mai pot fi aduși pe piața democrației lideri ca Micronu, devine clar că societatea umană nu a evoluat deloc, ci doar croiala hainelor. 🙄

  • Tudor Bucur, Maistru-i ma-ta!!!
    Problema ta nu e ca n-ai pus cratima, fapt care ar putea sa-l mobilizeze doar pe taranoiul corector, ci ca esti, egal de taranoi, un dobitoc ce se vrea amuzant!
    Pana acum, la fineturile tale, s-a udat doar cascopitecul.. 🙂
    In alta ordine de idei, am si io o-ntrebare: de ce ti-au scris suratele, pe coroana de flori, ¨Sarbatori fericite¨??
    Bașca, nevasta-ta, pare ca-ti verifica rinichiul drept..mare grija, 10.000USD!!!!

  • Potrivit Siteurilor soros din Romania Newsweek și G4, handicapatul Cristian Preda e cel care a decis votul la Comisiia LIMBIpardon LIBE a parlamentului european pt Nefertiti Kovesi. “Malversațiunile prin care Laura Codruța Kovesi a reușit să câștige în comisia CONT și LIBE din Parlamentul European s-au datorat unei operațiuni a europarlamentarilor români liberali, așa cum dezvăluie doi dintre ziariștii susținători ai fostei șefe a DNA-ului: Matei Alexandru, din gașca lui Tapalagă și Pantazi de la G4 Media și Mircea Marian în Newsweek.

    De fapt, chiar PNL și-a asumat oficial merite în victoria Laurei Kovesi la așa-zisul „vot” din comisiile Parlamentului European. Astfel, PNL a adus în Comisia LIBE patru europarlamentari în plus, față de unul singur, care era membru de drept, iar în Comisia CONT a votat soroșistul și antiromânul Cristian Preda, fost la PMP, acum la Partidul Libertăţii Unităţii şi Solidarităţi (PLUS) al mercenarului Dacian Ciolos(…)” (Cosmina BARBU, Just i tziar ul)

  • Gabriel Serban, ii zici lui Cernat ¨tu n-ai văzut 1000 de lei niciodată , doar dacă scrii cifra cu pixul pe hîrtie , dar și atunci greșești la calcule și scapi un 0 ¨
    BTW…Se lauda acu fun an idiotul, cum i-a gonit cu militia pe niste tigani, care i-au spus ca-i pun burlane cu 50 lei (orice om, cu boii acasa, intelegea ca-s 50 lei/ metru liniar).
    La sfasit, pt 50 ml de burlane si stresini el le-a oferit….50 lei. 🙂 🙂
    Cand aia s-au plans, a sunat dobitocul la police si, binenteles, ca tigani fiind, s-au tirat…Victoire!!
    Bai Cernate, armeticianule, dar toata casa ta, cat valoreaza, 5317 lei??
    Dar o paine, stii cat costa?? Sau halatu´.. 😀

  • Pai ce sa-i facem…la cate au trecut peste noi de cand ne-a lasat Dumnezeu pe pamant, daca le luam pe toate in serios acum eram o natie de nebuni, asta in cel mai fericit caz, pentru ca cel mai probabil eram acum toti petrol in devenire.
    Cat despre ce cred altii despre noi, se supara cineva daca spun ca ma doare exact in tasta “P”? Nu suntem nici mai buni, nici mai rai decat oricare al neam. Ba, as putea spune ca avem ceva al nostru, ceva care-i face pe oamenii buni sa ne iubeasca si pe cei rai sa ne urasca.
    Romanii posesori de coloana vertebrala (nu tocmai putini) sunt oameni civilizati pentru ca aleg sa fie. Altfel, au tot ceea ce le trebuie pentru a fi bestii. Toti cei de aiurea care n-au inteles asta si au crezut ca bunul nostru simt inseamna obedienta, mai devreme sau mai tarziu si-au luat-o grav in pifometru.

  • Știi că unul care a folosit, într-o postare pe Fb, termenul ‘miliție’, s-a trezit cu o amenda de 1000 de lei ? Coincidență cu … suma vehiculată mai sus ! He, he, heee !
    Dar ăla, ce-i drept, nu era sub ‘protecția anonimatului’ !

    • Termenul este absolut decent si definit ca atare in dex. Asa, ar trebui amendata si utilizarea cuvintelor ¨securist¨ sau ¨procuror comunist¨, dar nu prea vad pe nimeni in media sa se fereasca prea tare… 🙂

      • Ignora primul ¨prea¨..

      • O fi, dar ia spune-i așa unui polițist de la rutieră, să vezi ce se-ntamplă !

        • Cred ca te-ai dus in alta zona..Spune-i tu unui negru din NY. negrule! Si vezi ce se intampla. 😛

        • Sau du-te in galerie la Steaua si spune-i unui ultras: dinamovistule! 😛

          • Băi, … băiete, tu chiar n’ai înțeles, și-mi pare ‘lău’, pt tine ! Încearcă cu … ungurii, sau cu … ‘lgbt-ii’ !!! Salam !!!

          • Bine ba PLiciule, acu, c-ai postat de pe alt cont, m-ai convins..

          • N-am treabă cu acel cont ! Dar tu, din cate văd, ești obSEDAT de conturile celorlalți ! Încearcă în altă parte, poate-i mai i
            ‘ieftin’ … halatu’ !

          • Pune-l pe kkdemi să mă … corecteze !

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Interviu cu Alexandru Cumpănașu, despre cazul Caracal, despre candidatura lui la președinție

Miercuri, 4 septembrie 2019, de la ora 19.00 la ora 20.00, la emisiunea „Gândurile lui Cristoiu”, am avut un dialog cu Alexandru Cumpănașu. Aceasta este redarea integrală a emisiunii.

Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi
Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”: