Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Gloanțele din spatele lui Jacob Blake s-au înfipt, de fapt, în stârvul politic al lui Trump

Campania din Statele Unite din acest an pentru ocuparea fotoliului de la Casa Albă este pusă clar sub semnul violențelor. Cine o să mai aibă răbdare să asculte planuri pentru relansare economică sau strategie militară în lume? Nimeni nu mai este dispus să asculte absolut nimic. Tensiunea socială a crescut sau mai bine a fost crescută așa de tare încât nimeni nu mai este dispus să asculte pe cineva sau să înceapă un dialog. Îmi este clar că vorbim despre o etapă radicală în cadrul a ceea ce se va numi revoluția binelui pentru răsturnarea unui inconștient din fruntea statului. Acum, toți sunt dispuși să pună mâna pe arme și nu să lanseze porumbei albi în văzduh. Încă nu a curs destul sânge ca să ajungem la această etapă. În fiecare zi mulțimea furioasă din orașe este alimentată cu tot felul de lozinci care sporesc sentimentul de ură. În precedenta campanie electorală tema aleasă, până la urmă artificial de Trump, a fost migrația celor din sud prin granița cu Mexic. În tot mandatul nu a făcut nimic în acest sens. Era doar o temă care stârnea revolta americanului conservator. Intenția de ridicare a gardului i-a adus mandatul de președinte lui Trump.

Astăzi s-au inversat rolurile. Cineva care face aceste strategii dorește să prezinte chiar locuitorilor Americii că această țară este nesigură cu acest președinte republican. Au găsit respondenții în marile orașe, în comunitățile mici și parcă împietrite în istorie unde încă Trump are trecere. Toată schema de campanie se petrece cu o viteză foarte mare. E aproape imposibil să răspunzi unei acuzații că imediat apare altceva lăsând impresia că respectivul lider politic este sufocat și nu face față înaltei demnități, iar asta îl scoate din minți pe Trump care este un coleric și un arogant. Aplică aceiași retorică deranjantă pentru mulți dintre cetățenii americani. Pare că a obosit în acești patru ani în care, de multe ori, a luptat cu el însuși. Pare un om care macină în gol la o moară care stă să crape. Am obosit noi, cetățenii europeni, ascultând discursul președintelui american în acești ani, dar proprii cetățeni! Trump împreună cu toți cei care îl înconjoară au revoltat lumea întreagă. De curând a avut loc și o bașcălie adresată primei doamne că nu știe bine limba engleză. Totul este fals la această familie și pe alocuri ostentativ. Ori americanul de rând este deranjat de această aroganță socială. Nu demult am spus că aș lupta alături de republicani în lupta cu acești neomarxiști și aș alege răul cel mai mic, dar cu un alt lider.

Urmărind discursul din 8 august 1974 al lui Nixon, în care avem un om căzut, resemnat, neîmpăcat și epuizat și văzând disperarea lui Trump de a se agăța cu orice preț de câteva aplauze, îmi dau seama că acest lider trăiește în altă dimensiune, ca și Nixon. Când bulgărele de zăpadă nu îl oprești, cum a fost și în cazul lui Nixon, când este cât pumnul, cum o să îl oprești când este cât o clădire?

În valuri succesive, corabia Trump este lovită atât din interior, cât și din exterior. Pentru americani e acea senzație a unui soldat care după ani de zile în tranșee este extenuat și vrea pacea cu orice preț. Acest gălăgios, dacă va avea încă un mandat, va obosi planeta și mai mult. O va aduce în pragul unui război atât economic, cât și militar. Cel din urmă ar fi fost strategia lui pentru această campanie, dar istoria i-a luat-o înainte. Evenimentele din SUA se succed cu rapiditate și el nu mai poate distrage atenția cu absolut nimic. Drumul spre ghilotină a lui Trump a început. Șansa este ca acel călău să fie mituit și să rateze lovitura salvându-i viața ca în filme.

În Statele Unite, nimeni nu mai are răbdare cu acest individ. În campanie, Biden și toată armata media îl vor ataca numai pe logica pandemiei și a mișcărilor de stradă. Pretextul a fost asasinarea lui George Floyd și atunci putea rezolva totul în câteva ore. Aroganța și preamărirea o plătește astăzi. Vinovatul evenimentului tragic va fi Trump, care va deconta totul. Când marea părea mai puțin agitată la un semn, care nu știm de unde a venit, un alt cetățean care nu făcuse absolut nimic, și culmea de culoare, a fost împușcat mișelește în spate cu șase gloanțe. De ce nu unul singur care era de ajuns să îl doboare? Individul a scăpat, dar cred că trebuia să moară.

Totul în imagini pare o execuție de ev mediu. Focul s-a reaprins și mai tare, iar Trump decontează. Jacob Blake, tată a trei copii, în vârstă de 29 de ani a fost împușcat în spate. Cum sună asta în urechea oricărui om de pe planeta? E o crimă odioasă din partea autorităților, care sunt brutale și nu își fac datoria. O demisie a unui șef de poliție sau arestarea celui care a tras nu mai satisface pe nimeni. Acel polițist, care a tras și acum și mai demult în Floyd, are același comportament arogant ca a lui Trump. Când vezi un polițist alb plin de el, vorbind în colțul gurii, fiind dur, mai ales cu alte comunități cum sunt cei de culoare sau hispanici, îl vezi pe Trump cum vorbea în campania trecută despre minorități. Acești polițiști sunt niște Trump în miniatură care servesc idealurilor sale și îl copie în tocmai. Când îl văd pe Trump îmi imaginez un stăpân de plantații. Nu pot să îmi scot această imagine din cap: un individ care a moștenit de la tată tot și care acum este și el stăpân pe oameni și pe destine. Vă imaginați că unul cu caracterul lui Trump ar fi votat alături de Lincoln abolirea sclaviei?

La fel ca și Nixon, Trump a mai făcut o greșeală fatală printre altele, și anume punerea la punct și acuzarea permanentă a presei. Cei doi președinți, dacă urmărești câteva conferințe de presă, parcă sunt trași la indigo. Aceiași obsesie bolnăvicioasă că cineva undeva face o conspirație și din care evident face parte și presa. Nixon declanșează masacrul de sâmbătă seara cum a intrat în istorie pe 20 octombrie 1973 când acesta ordona Procurorului general Elliot Richardson să îl demită pe procurorul Archibald Cox care cerceta scandalul Watergate. Acesta refuză și demisionează. Nixon continuă, cu presiunea pe al doilea procuror în rang, William Ruckelshaus, să îl demită pe Cox. Si acesta refuză și demisionează, dar se ajunge la al treilea de la departamentul de justiție, Robert Bork, care evident refuză și demisionează și el argumentând că este alături de cei doi colegi care au refuzat și preferă să rămână în favoarea departamentului de justiție. Ce face Trump după ce este anchetat? Susține că s-a trecut o linie roșie într-o anchetă a finanțelor Trump. Cum adică, linie? Dar tu nu ești cetățean al SUA și trebuie să te supui legilor? Degeaba, în crunta sa încăpățânare îl atacă pe directorul FBI Robert Mueller.

Cele două caractere seamănă și cred că Trump va avea același sfârșit. Sigur că nu va demisiona pentru că are în sânge lupta asta până la capăt ca un dictator, însă este datorită acțiunilor sale pe același drum ca a lui Nixon. Sigur că există oameni care fac campanii diferite și au succes în a-l epuiza pe Trump, dar sunt, fără îndoială, și niște mari gafe ale acestuia care dau curs oricărei provocări. Va ieși oare din această cușcă în care a fost prins președintele Trump și va scăpa spre al doilea mandat sau crizele se vor accentua și mai mult încât acesta va pierde totul? Datorită conspirației împotriva căreia nu știe să lupte va rămâne cu postările din miez de noapte pe rețelele de socializare? Până una alta, gloanțele din spatele lui Jacob Blake s-au înfipt de fapt în stârvul politic al lui Trump .


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii