Green Deal și Alchimia

Ceea ce se întâmplă acum în realitatea Green Deal-ului, dar mai ales ceea ce va urma, poate avea o analogie cu acel timp în care omul „primitiv” a descoperit că poate transforma materia, elementele extrase din pământ, de la o stare la alta și că totul în natură tinde spre perfecțiune, adică spre aur. Acele ritualuri ale transformării materiei aveau încărcătură sacră. Alchimia era manifestarea sacralității, nu cum spunem noi acum, că ar fi fost un simbol al sacrului. În cartea Forja și Creuzetul, Mircea Eliade ne ia cu el într-o călătorie de cunoaștere a comportamentelor ritualice din diverse societăți antice (nu primitive), mai precis, cele legate de mine, de activitatea mineritului, a fierarilor și a celor ce prelucrau alte metale. În antichitate, cei ce scoteau și transformau materia extrasă din viscerele pământului erau priviți cu un amestec de fascinație și spaimă. Nu cred că greșesc folosind expresia misterium tremendum. Acei oameni parcurgeau o inițiere, de cu totul altă natură decât a celor care săvârșeau ritualuri sacre in preajma altor elemente, de deasupra pământului. Unele societăți îi venerau pe mineri și pe fierari, altele îi considerau o castă inferioară, se fereau de ei, îi respingeau și îi alungau.

Și Green Deal-ul se bazează pe transformarea (conversia-reconversia, ca să folosim limbajul actual) unor materii prime în alte elemente, considerate a avea o valoare mai mare. Gazul metan a devenit inferior în raport cu hidrogenul, care se poate obține acum prin conversia materiei de veche generație. La fel, pe piața Green Deal se cere, fără drept de apel, conversia minelor de cărbuni în mine care extrag o materie mai dezirabilă pentru planetă.
Dacă în antichitate, la perfecțiunea materiei se ajungea prin rituri si procese de Alchimie săvârșite de inițiați, acum avem tehnologia avansată descoperită și pusă deja la lucru de statele Occidentale, cu mult înaintea noastră în privința energiei verzi. They are ahead of the game. Acea tehnologie a luat locul Alchimiei din antichitate, iar Occidentul care ne-o vinde sau ne-o dă pe gratis, pe proiect de Green Deal câștigat, s-a substituit Inițiatului sau, mai precis, i-a înlăturat pe inițiații materiilor grele ce zac ascunse în străfundul pământului, pentru gloria elementelor ‘soft și ușoare’: hidrogenul, energia electrică obținută din apă și tot mai mult din vânt (aer), energia termică obținută prin panouri solare etc, etc.

Cred că și nouă ne este frică. Nu are cum să nu ne fie. Minerii din minele de cărbuni sunt direct vizați, pentru că lumea se schimbă. Parcă ar vrea să urce spre cer, în spațiu, să-și piardă din greutate, să purifice elementul apă și aer. Problema și mai mare e că brusc suntem bătuți la cap, cerându-ni-se să renunțăm rapid la o stare a materiei, la o materie primă și la întrebuințările acesteia, când noi încă nu suntem pregătiți pentru asta, și, în plus, să trecem fără milă cu bocancii civilizației avansate peste nevoile și viitorul unor comunități a căror meserie a dat materia începând din antichitate, de care s-a folosit victorios revoluția industrială, apoi cea socialistă, până la acest timp de cotitură.

Da, vom face și Alchimia de tip Green Deal, dar o strategie bună ar fi să cerem mai mult timp. Ei l-au avut. Și au renunțat la materia veche din antichitate, după ce au dezvoltat noi forme de energie, cu ajutorul fabuloaselor tehnologii. Nu au renunțat defazat, înainte de a fi produs și utilizat altceva. Acum le ard degetele de vor să-și vândă tehnologia, pardon să ne-o dea rapid pe gratis, ca noi să ne dăm cu ea peste cap. Chiar m-au șucărit domnii.