Grupul Black Lives Matter Statele Unite „exportă” discursul antisemit spre Marea Britanie

Într-un mesaj din 28 iunie 2020, conducerea Black Lives Matter din Regatul Unit britanic (BLM UK) menționa că se poziționează „clar” alături de „tovarășii” palestinieni în conflicul cu Israel pe subiectul preconizatei anexări a Fâșiei Gaza. Mișcarea Black Lives Mater BLMUK, „importată” în Marea Britanie dinspre SUA după anul 2016, când a organizat unele acțiuni cu iz anarhist (printre altele, blocarea unui aeroport din Londra) emitea astfel un mesaj eminamente politic care, eventual, nu avea nimic în comun cu misiunile asumate de grup la înființare: lupta împotriva discriminării și a brutalităților poliției. Mai degrabă, un astfel de mesaj întărea suspiciunile că, sub pretextul „luptei anti-discriminare”, „elitele” BLM sunt deja integrate alături de structuri de extrema stângă precum grupul Antifa, în împlinirea unei agende neomarxist- globaliste: este o agendă care sprijină unilateral Palestina în conflictul său cu statul Israel.

În plus, muțenia BLM după recentele devieri antisemite ale cântărețului britanic Wiley, foarte popular în Regat, ridică semne mari de întrebare, nu doar cu privire la activismul BLM, dar și la dublul standard jenant practicat de coloșii Facebook și Twitter în gestionarea abuzurilor antisemite: eventual, pe principiul că antisemitismul „poate fi ignorat”, cenzorii Facebook și Twitter- care pe alocuri îi întrec în ferocitate și ignoranță chiar și pe cei comuniști, tolerează excesele „neo-liberalismului”, dar se „sesizează” greu la atacurile agresive ale grupurilor online de extrema stângă de genul „Antifa”.

Wiley avea pe Twitter mai mulți suporteri (cca 500000) decît trăiesc evrei în Marea Britanie (comunitate estimată la 400000). Orice fan din anturajul lui a putut astfel să transmită mai departe mesajele de ură ale „mentorului” artistic. Potrivit presei britanice, Willey a sugerat că evreii sunt „șerpi”, că Israel „nu este țara evreilor” și a folosit expresia „hold some corn” care în argoul londonez poate însemna „a împușca”- fapt negat de autor. Răspunsul nu a întârziat: ca reacție la lipsa de ripostă a Twitter, de exemplu, comunitățile britanice au organizat un „protest mut” de 48 de ore, iar lideri comunitari au transmis mesaje patronilor Facebook și Twitter (Mark Zuckerberg și Jack Doresy), prin care au cerut „responsabilitate” în gestionarea mesajelor urii, indiferent din ce spectru provin.

Valul de revolta publică a determinat (cu nejustificată întârziere) Facebook și Twitter să suspende conturile lui Wiley. S-au adăugat ulterior Instagram,Youtube și TikTok. Personalități ale vieții publice au luat de asemenea atitudine: Sarah MacAuly, soția fostului premier britanic Gordon Brown, a anunțat că participă la boicotul Twitter, iar Secretarul de stat Priti Patel (Home Office) a cerut Twitter explicații pentru întârzierea cu care Wiley a fost blocat. „Nu sunt un rasist, sunt om de afaceri”, s-ar fi justificat senin Wiley, după închiderea conturilor de social-media: personajul compara, însă, neinspirat, lucruri diferite fiindcă statutul de om de afaceri nu impune vreo legătură automată cu atacurile antisemite. Poliția investighează acest caz și rămâne de văzut ce măsuri vor lua autoritățile judiciare britanice.

(https://pestiriciudate.blogspot.com/)