Guvernarea Orban sau Guvernarea în direct la Tv

Pe 4 noiembrie 2019 România avea un nou guvern. După șapte ani de administrare PSD-istă, la Palatul Victoria se instala un cabinet de Dreapta.
Trecerea Guvernului Ludovic Orban va fi văzută de istoricii din viitor, de regulă naivi, ca un miracol.
PSD deținea majoritatea în Parlament. Partidele care din varii motive votaseră Moțiunea de cenzură – ALDE, Pro România, UDMR – anunțaseră înainte de Căderea Guvernului Dăncilă că nu vor vota nici în ruptul capului un Guvern condus de Ludovic Orban. Pînă la urmă, ALDE și UDMR s-au grăbit să susțină investirea lui Ludovic Orban ca premier, aducînd deja tradiționalele argumente ale oportunismului politruc. Pro România s-a opus inutil:
O parte din parlamentari, unii dintre ei membri ai conducerii, au respins indicația lui Victor Ponta de a nu vota, iar restul de Da a venit de la PSD-iști.

Istoricii clipei, mai puțin naivi decît Istoricii, n-au văzut în întîmplare nici un miracol.
Ei au observat, de exemplu, răsturnări peste noapte de poziție în privința votului la unii parlamentari PSD. Elena Hărătău, din organizația PSD Bacău, a votat trecerea Guvernului Meu Doi în pofida indicației corecte date de conducerea PSD. Presa TeFeListă a elogiat gestul parlamentarei de Bacău ca fiind unul de demnitate. Numai că aceeași Elena Hărătău, revoltată de condamnarea lui Liviu Dragnea, a ținut pe 29 mai 2019, în plenul Camerei Deputaților, Declarația politică «Schimbarea domnitorilor, bucuria nebunilor» din care cităm:

„Campania instigatoare de demonizare şi stigmatizare a lui Liviu Dragnea, mai mult ca om decît în calitatea sa politică, orchestrată în primul rînd de «curatul» preşedinte Iohannis, şi-a atins pînă la urmă scopul! Şi a declanşat fiesta naţională! O veselire fără noimă, o beţie oarbă a multor oameni cărora Liviu Dragnea nu le-a făcut niciun rău, ci poate le-a făcut bine, prin măsurile luate de PSD.”

A trecut „euforia macabră”. A venit ziua de 4 noiembrie 2019. Elena Hărătău a trimis presei o Declarație de presă din care cităm:

„Românii trebuie să fie conştienţi că, în cazul în care Guvernul Orban va fi instalat, iar Klaus Iohannis va cîştiga alegerile prezidenţiale, vor fi din nou unităţi sanitare care se vor închide. Se va repeta astfel istoria din 2010, deoarece, în fapt şi de drept, PNL este noul PDL! ”

Cele două acte publice dezvăluie în persoana Elenei Hărătău o PSD-istă de un zel rar chiar și la politicienii români.
Luni, 5 noiembrie 2019, deputatul PSD Elena Hărătău a votat trecerea Guvernului Orban prin parlament asigurînd printre altele și cvorumul.

Cazul Elenei Hărătău semnalează oricărui istoric al clipei că investirea guvernului Ludovic Orban n-a fost un miracol. Ar putea trece drept un miracol într-altă țară, nu însă în România, țară în care democrația e un spectacol de operetă.
Cine știe că în momente precum trecerea Guvernului Orban intră în joc intrigile Generalilor constituiți în Camarila de la Cotroceni, n-ar accepta în veci termenul de miracol pentru explicarea unui vot prin care un guvern ultraminoritar e votat de Parlament fără probleme.

Am reamintit felul în care a ajuns la Palatul Victoria Guvernul Ludovic Orban pentru a semnala impresia generală stîrnită de investirea acestui Guvern. Venit în prima zi a săptămînii dinaintea primului tur al prezidențialelor, momentul a trecut drept o manevră electorală a lui Klaus Iohannis pentru a contracara concurența lui Dan Barna. Candidatul USR reproșa lui Klaus Iohannis, în aplauzele TeFeLiștilor, că nu făcuse nimic pentru a scuti România de guvernarea Ciumei Roșii. Se insista în această campanie pe ușurătatea cu care Klaus Iohannis a acceptat ca Viorica Dăncilă să fie premier. Răsturnarea Guvernului Dăncilă, mai întîi, și investirea Guvernului Orban, mai apoi, aveau menirea de a convinge electoratul TeFeList că președintele în exercițiu a făcut ceva împotriva Ciumei Roșii. De asemenea, prin aducerea PNL la guvernare, Klaus Iohannis satisfăcea în fine nevoia dramatică a liberalilor de a pune și ei laba pe friptura Puterii.

Așadar, din start, investirea Guvernului Orban a părut o manevră strict electorală a lui Klaus Iohannis în cadrul bătăliei pentru prezidențiale. Credința a fost mult sporită și de lista noilor miniștri. Ea lăsa impresia unei formări a guvernului pe picior, în viteza dictată de nevoia formării cu orice preț a Guvernului înaintea primului tur. Contribuia la asta nu numai lăsarea pe dinafară a unor lideri importanți ai PNL, dar și desemnarea în Guvern a unor persoane cu o vădită manie a mediatizării, în detrimentul muncii discrete, dar temeinice: Florin Cîțu, Violeta Alexandru, Raluca Turcan, Marcel Vela, Ludovic Orban chiar. Se presupunea că un astfel de guvern, chitit pe spectacolul mediatic, va fi un util instrument electoral al lui Klaus Iohannis în bătălia pentru dobîndirea unui al doilea mandat. Erau toate acestea argumente că Guvernul Ludovic Orban era unul temporar, pînă după prezidențiale. Cu uriașul avantaj dat de victorie, Klaus Iohannis avea să înlocuiască Guvernul electoral cu un altul, condus de un alt premier, alcătuit din oameni competenți în materie de administrare a țării, mai puțin preocupați de spectacolul mediatic și mai mult preocupați de rezolvarea problemelor de bază ale domeniului.

Pe 24 noiembrie 2019 Klaus Iohannis cîștiga al doilea tur cu incredibilul scor de 66,09% la 33,91%.
Cu un asemenea capital electoral era de așteptat ca Klaus Iohannis să purceadă la mult așteptata înlocuire a Guvernului electoral, de circumstanță, cu un guvern de administrare a țării.
Nu s-a întîmplat asta.
Au trecut deja o lună și ceva de la victoria lui Klaus Iohannis și Guvernul electoral e tot la Palatul Victoria.

Acceptînd că Guvernul Orban a avut drept misiune sprijinirea campaniei electorale a lui Klaus Iohannis, ar fi fost normal ca după 24 noiembrie 2019, Guvernul Orban să se apuce în fine de administrarea țării.
Nici vorbă de așa ceva.
Guvernul Orban a rămas mai departe un guvern electoral.
Mediatizarea cu orice preț e nota definitorie a acestei Guvernări, de la care românii așteptau o Schimbare spectaculoasă prin raportare la guvernările de șapte ani ale PSD.
Tot ceea ce face Guvernul, de la ședințele ținute în prime time și de sărbători, pînă la sarabanda de declarații publice anapoda, numai și numai pentru a agăța presa, ține de o guvernare unică în postdecembrism:
Guvernarea în direct la Tv.
Guvernarea de dragul Breaking Newsurilor și nu în interesul țării.

Singura explicație a rămînerii la Palatul Victoria a acestui guvern electoral și după prezidențiale ar fi pregătirea pentru anticipate. Ludovic Orban e de acord cu anticipatele, la ordinul lui Klaus Iohannis, și atunci luptă pentru a intra în alegeri cu un capital politic masiv.
Așa s-ar explica și continuarea de către Guvernul de Dreapta a populismului bugetar practicat de Guvernele de Stînga sau excesiva preocupare, tipică USR-ului, pentru Justiție.
Dacă nu vor fi anticipate, un guvern electoral precum Guvernul Orban, va fi un dezastru nu numai pentru PNL, dar și pentru țară.