Guvernul PNL sau rețeta de succes a manipulării și minciunii

Când te atacă cineva pe stradă, ești dispus să-i dai tot de bună voie, doar să te lase în pace. Când mergi la bancă să faci un credit, după ce dovedești că ai de unde să-l plătești, ești tratat cu atenție, scuturat de scame, ținut pe palme. După „semnați aici”, devii un oarecare, un îndatorat, vânat continuu de bancă. Pentru că, în notițele de la subsol, pe care nu aveai cum să le citești nici cu ochelari, s-au strecurat condițiile lor. Iar tu ai semnat.

Cei care le-au luat oamenilor tot din ogradă, comuniștii, au plecat. Aparent. PNL a fost cum a fost până când s-a altoit cu PDL și a ieșit un produs modificat genetic, a ieșit o funcționară de bancă dichisită care-ți face ochi dulci până când te convinge să semnezi.

În acest an, peneliștii au demonstrat o abilitate de jucători de alba-neagra ieșită din comun. În plus, cum ei mânăreau și bilele, Iohannis stătea de șase și tot ei erau vardiștii, noi, participanții, deși vedeam cu ochii noștri bila din mânecă, nu puteam riposta. „Asta are, asta n-are, scoate banii frățioare!”, desigur, într-o abordare mai elevată, trăim noi de când începutul de an ne-a lovit cu două ghinioane: guvernul Orban și pandemia.

Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă

Primul ghinion ne-a lovit pentru că am fost creduli, ca la bancă, și am crezut că ne scot din foame. Bine, nu era cine știe ce foame, dar, pe baza promisiunilor, nu că ne-am fi așteptat să curgă lapte și miere, dar ceva pe acolo.
Când colo, tot ceea ce reproșează celorlalți fac ei, cu supliment.

Să o luăm cronologic, dar sigur nu îmi voi aminti de toate, că nu a fost zi fără o reprezentație de alba-neagra.
Prima scamatorie a fost cu guvernul Cîțu. Bravii peneliști, pe care-i mâna Orban să sară cu parii pe ciuma roșie, au fugit pe ușa din dos. Aia a fost o manevră ca la măritat, când fata face figuri că nu-i place alesul părinților. Și-atunci, ei plătesc pe cel mai urât, destrăbălat, bețiv și sărac băiat din sat să vină la pețit. Biata fată, când îl vede, se aruncă în brațele ăluia pe care nu-l place și se amăgește că dragostea vine și ea pe parcurs.

Apoi, când a început criza sanitară, bulversantă pentru toată lumea, nimeni nu își imagina că cineva ar putea fi atât de hain încât să cuteze măcar a se gândi să tragă foloase din asta. Și nu au fost suficiente cazurile de lăcomie fără limite, că au fost și situații de prostie curată. Adică, am plătit cât nu face pentru aparatură și echipamente medicale unora care au fugit cu banii.

Peneliștii spun mereu că alții, ceilalți, au furat cât duce trenul și se vaită că nu mai au bani. Cu toate acestea, le-a mai rămas și lor de unde să fure, au suplimentat cu împrumuturi și și-au văzut de treabă.

Pe lângă bani, frustrant pentru cetățean este „dusul de nas”, practică dusă de peneliști la perfecțiune.
Au promis că se vor fabrica măști în România. Ludovic Orban și unii dintre miniștri lui au bătut țara-n lung și lat să se fotografieze lângă mașini de cusut. La sfârșitul lunii aprilie, guvernul anunţa că Romarm a început producţia de măști, că au cumpărat, cu un milion de dolari, un utilaj din China. În prima zi când a fost pus în funcțiune, s-a stricat.

Au promis că fac 500 de mii de măști, chirurgicale și N95, pe zi, una nu au făcut. Linia care producea măștile N95 s-a stricat chiar sub ochii premierului.
Prin urmare, s-a continuat importul. Și toată lumea a purtat măști aduse de afară până în noiembrie, când guvernanții ne-au anunțat, cu seninătate, că am purtat niște cârpe inutile deoarece nu sunt conforme. Nu a fost nicio tresărire de vinovăție, dar nici revoltă. Așa cum nu a fost-nici vinovăție, nici revoltă-cu țeapa de 115 milioane de măști pentru defavorizați, cu tabletele pentru elevi sau cu medicamentele pentru cronici.

Sunt mai lungi panglicile tăiate decât drumurile inaugurate

Una dintre cele mai cinice manipulări făcute de guvernanți este cu cifrele pandemiei. Colaboratoarea noastră, Adriana Vitan Balint, economistă, a demonstrat negru pe alb, încă din iulie, cum umflă guvernul cifrele, cum procente importante (până în 40%) din raportările zilnice cu cei infectați sunt false și cum au fost vindecați „din pix” zeci de oameni.

Guvernanții nici măcar nu au clipit, să înțelegem că măcar știu că știm că mint. S-a pus, în continuare placa: „Guvernul e bun și competent, ceilalți sunt răi”.
Apoi, Ludovic Orban nu a mai avut ochi pentru cifre și măști, deoarece s-a dedicat trup și suflet inaugurării de planșe în precampania pentru locale. Cristoiublog a scris despre acest festival aici Festivism pentru lucrurile neîncepute:  În lipsa banilor, se fac planșe și studii de fezabilitate și aici Ludovic Orban a transformat în sărbătoare națională inaugurarea unor planșe ale șantierului despre care nu știm dacă se va deschide sau nu. 

Cumetrii și racolări

În tot acest timp, marea grijă a PNL era legată de cumetrii și racolat pesediști. Au furat o mulțime de primari de la ciuma roșie și au numit în funcții importante cele mai controversate persoane. În ambele cazuri, cantitatea era mai importantă decât calitatea. Din nou, nu a fost nicio revoltă, iar „noaptea ca hoții” a devenit acum o practică acceptată, chiar aplaudată, de cei mai „intransigenți și morali” activiști. Asta, deoarece presa a fost miluită cu 50 de milioane de euro și o promisiune că finanțarea va continua.

Urmărim traseul vaccinului ca drumul pe care vine Moș Crăciun

În aceeași notă, „asta are, asta n-are”, banii de la UE și vaccinul anti-Covid au fost alte două mari păcăleli, pentru că nici banii și nici vaccinul nu există încă, dar ei se comportă și ne țin predici de parcă ar pipăi atât mormanele de euro, cât și fiolele de vaccin.

Cu banii de la UE au făcut două programe de guvernare, ambele lansate cu sindrofii, au amăgit pe la tăierile de panglici la planșe și au promis că vor cumpăra chiar prize pentru spitale. În ceea ce privește vaccinul, Florin Cîțu a dat un avans. Aici este o altă minciună. România și-a plătit tranșa de bani din cota anuală pe care trebuie să o dea la Comisia Europeană, însă ministrul a spus că este avansul pentru vaccin, să fie românii siguri că s-a băut aldămașul și ei nu rămân fără. Mai mult, s-a mai făcut o comisie de vaccin, s-au trasat circuitele, iar noi vom sta să ne uităm la drumul vaccinului, cum urmărim pe internet traseul lui Moș Crăciun de când pornește din Laponia.
Și dacă tot nu am cântat în balcoane când am fost închiși în case, când intră vaccinul în țară putem ieși, cu oale și linguri, să ne arătăm bucuria.

Închiderea piețelor în prag de iarnă a fost o lovitură de imagine cumplită pentru PNL. Cumulată cu închiderea școlilor, a teatrelor, ar putea cântări greu duminică. Acum, în pragul alegerilor, au anunțat că redeschid piețele. În mintea lor, aceasta ar fi o reabilitare totală.

În tot acest an, guvernul PNL și dirijorul Iohannis, s-au comportat ca pe vremuri părinții care mergeau la târg și promiteau copiilor că le aduc bomboane. Nu le aduceau și scuza era „s-au bătut ăia cu bomboanele”. Mulțumit de această explicație, copilul dorea detalii. Despre bătaia în sine, îl interesa mai puțin că nu are bomboane. Părinții își puneau imaginația la contribuție și descriau niște scene de luptă de parcă însuși Ștefan cel Mare descindea la târg. Cu cât era mai captivantă povestea despre bătaie, cu atât mai rapid erau uitate bomboanele.