How do you do, foarte scurtă istorie
În secolele XVIII și XIX, americanii erau percepuți în spațiul românesc prin prisma a trei mari perspective: un simbol al libertății, un model economic și o curiozitate exotică. După Revoluția Americană, intelectualii români pașoptiști (precum Ion Heliade Rădulescu sau Nicolae Bălcescu) vedeau Statele Unite ca pe un ideal politic. Constituția SUA și figura lui George Washington erau citate ca exemple de urmat pentru scuturarea dominației otomane și rusești. America era „Tărâmul Făgăduinței” unde drepturile omului erau sfinte. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu dezvoltarea industriei petroliere în România, americanii au început să fie văzuți ca maeștri ai tehnologiei. Apariția companiilor precum Standard Oil (prin filiala Româno-Americană) a adus în țară ingineri americani în Prahova. Aceștia erau priviți cu admirație pentru eficiența lor, dar și cu o doză de rezervă pentru stilul lor de viață „materialist” și detașat. Produsele americane (mașini de cusut Singer, utilaje agricole) erau considerate simboluri ale modernității absolute. Înainte de 1850, contactele cu America erau extrem de rare. Informațiile veneau prin filieră franceză sau germană, iar americanul era adesea confundat cu ideea de „colonist curajos” sau explorator al lumii noi. În scrierile vremii, America era descrisă ca o lume sălbatică, plină de bogății, dar periculoasă. Relatările călătorilor români (precum cele ale lui Vasile Alecsandri sau, mai târziu, ale reginei Maria) au conturat imaginea americanului ca fiind: direct și informal, deosebit de europeanul pedant și adesea scorțos.
…………….
În anii ’70, mișcarea hippie pornită la festivalul Woodstock, găzduit în 1969 la ferma de lapte din Bethel, statul New York, a fermierului Max Bernard Yasgur, a influențat studenții români în special prin adoptarea unei estetici anti-autoritare și a unei culturi alternative, care a servit drept formă subtilă de rezistență împotriva conformismului socialist. Principalele moduri în care s-a manifestat această influență au fost vizibile în vestimentație, părul lung și barba, blugii, pantalonii evazați, cămășile înflorate, sandalele și accesoriile artizanale (mărgele, brățări) toate acestea exprimând individualitatea în ciuda absenței în comerț a produselor vestimentare occidentale. La acestea se adăugau cluburile studențești unde se asculta/interpreta muzică folk, rock sau country. De fapt muzica a fost principalul vehicul al idealurilor hippie. Studenții se adunau pentru a asculta trupe autohtone, formații precum Phoenix, Sfinx, Roșu și Negru. Apoi muzica folk amintea cumva de repertoriul lui Bob Dylan sau Joan Baez prin teme legate de natură și libertate. Cenaclul Flacăra în faza sa inițială a lansat artiști precum Doru Stănculescu sau Mircea Florian care promovau o stare de spirit boemă și introspectivă, similară curentului american. Spre deosebire de mișcarea hippie occidentală (care era de multe ori de stânga sau anti-război), tinerii români au adaptat simbolurile hippie într-un mod aparte, combinând estetica „flower power” cu elemente din folclorul românesc autentic, ca o modalitate de a respinge realismul socialist și influențele sovietice. Spiritul hippie a alimentat un anumit tip de dizidență culturală, axată pe valorile tradiționale pre-comuniste, văzute ca fiind mai „pure”. Influența hippie a fost sever limitată după anul 1971, când Nicolae Ceaușescu a impus Tezele din Iulie. Acestea au interzis oficial influențele culturale occidentale, etichetându-le drept „decadente”. Ca urmare, studenții hippie au fost marginalizați, iar controalele asupra lungimii părului și a stilului muzical au devenit mult mai stricte. Chiar și sub presiunea regimului, „spiritul hippie” a supraviețuit în mediile universitare prin cenacluri literare, audiții clandestine de discuri străine și excursii la munte sau pe litoralul Mării Negre (Vama Veche, 2 Mai), care au devenit refugii ale libertății personale.
Apoi in anii 80 a venit Marea-Criză-de- DeToate: frig, întuneric, cozi la gheare de pui, vitrine pline de cutii goale de creveți și cam atât. Gata! Nu mai conta dacă ești sau nu simpatizant flower-power. În acei „ani de strâns cureaua” trebuia să faci rost de șamotă preparată electric ca sa nu înțepenești de frig la birou stand la rând pentru singurul fierbător de pe etaj care încălzea apa pentru nechezol.
….
La începutul anului 2026, percepția asupra cetățenilor americani și a guvernului Trump este marcată de o polarizare profundă și de schimbări economice semnificative. Administrația Trump și-a definit agenda prin doctrina „America First”, punând accent pe suveranitate și eficiență. În 2026 opinia publică este divizată, cu un sentiment predominant de pesimism. Pe plan internațional, imaginea americanilor este influențată de acțiunile unilaterale ale guvernului, încrederea în SUA a scăzut în rândul aliaților tradiționali, 66% dintre britanici declarând că nu îl plac pe președintele american. Apoi inițiativele precum dorința de a prelua controlul asupra Groenlandei sau intervențiile în Venezuela au generat fricțiuni majore cu Europa și Asia. În prezent (ianuarie 2026), americanii se pregătesc pentru alegerile de mijloc de mandat (midterms), pe fondul unor previziuni sumbre privind inflația și conflictele politice interne.
….
Cum how do you do devine hui-du-ie-tu
Nicușor Dan, în calitate de președinte al României în ianuarie 2026, a fost huiduit la Iași în timpul manifestărilor dedicate Zilei Unirii Principatelor Române (24 ianuarie) din multiple motive. Huiduielile au fost conduse în principal de grupuri de susținători ai partidelor aflate în opoziție. Huiduielile au fost acompaniate de vuvuzele și s-au scandat multe lozinci de antipatie încă de la sosirea în piață a președintelui în Piața Unirii. Manifestanții și-au exprimat nemulțumirea față de actuala administrație, unii cerându-i demisia în timpul discursului. Sindicaliștii au interpretat aceste reacții ca fiind o dovadă a tensiunilor sociale acumulate. Protestatarii au continuat să huiduie chiar și în momentele solemne, precum intonarea Imnului Național, fapt care l-a determinat pe Nicușor Dan să facă un apel public la respectarea simbolurilor naționale și a memoriei eroilor. Nicușor Dan a fost întâmpinat cu aceeași ostilitate și la Focșani în cursul aceleiași zile, unde discursul său a fost de asemenea bruiat. Ca reacție, președintele a declarat că „trăim într-o democrație” și i-a invitat pe liderii protestatarilor la o dezbatere bazată pe proiecte, nu pe zgomot.
O fi și Nicușor vreun hippie întârziat,cu mintea și anii 70′,mai degrabă un Forest Gump…pe alocuri,că Forest Gump original era mult mai evoluat.