În absența afișajului clasic în campania electorală din Pandemie candidații independenți și cei ai partidelor mici au puține șanse să cîștige

A început de cîteva zile campania electorală. Potrivit unei legi absurde, tocmai acum, cînd campania electorală duduie deja, sînt interzise afișele și panourile electorale. Am mai scris că această prevedere, cuprinsă în Legea Nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, atinge aberația:

„ART. 79 (1) Primarii sînt obligaţi ca pînă la începerea campaniei electorale să stabilească, prin dispoziţie, locuri speciale pentru afişaj electoral şi să asigure amplasarea de panouri electorale în cadrul acestora, ţinînd seama de numărul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care declară că depun liste de candidaţi, candidaturi pentru funcţia de primar, precum şi de candidaţii independenţi. Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stînjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. (…)

(2) Primarii (5) Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.”

Campania electorală e condamnată să se desfășoare în cel mai deplin anonimat. O recunoaște din partea AEP Ana Maria Pătru înainte de debutul campaniei din 2016:

„Aș vrea să subliniez că, spre deosebire de anii precedenți, în campania electorală pentru alegerile locale din 2016 sunt interzise următoarele forme de publicitate electorală: bannere, mesh-uri, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, ecrane publicitare, panouri publicitare fixe sau mobile, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule, vehiculele inscripționate cu sloganuri de campanie, vehiculele care difuzează materiale audio, spectacole, serbări, focuri de artificii etc.

Singurele materiale de propagandă electorală permise sunt afișele, care trebuie să respecte anumite dimensiuni, materialele de propagandă electorală difuzate la televiziuni, radiouri și publicate în presa scrisă și în mediul online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie.”

Trăitor al efectului acestei legi în timpul campaniei din 2016, scriam la un moment dat pe cristoiublog.ro din 16 mai 2016, sub titlul O lovitură dată democrației: Din București, din toate localitățile lipsește atmosfera de campanie electorală că:

„Legea prin care s-a interzis publicitatea stradală în campanie a administrat o lovitură nu numai alegerilor, dar şi democraţiei în general prin golirea actualei campanii pentru locale de orice semn exterior.

E indiscutabil că o campanie electorală precum cea pentru locale e şi o Şcoală de educare politică a cetăţenilor nu numai o întrecere între candidaţi pentru a ne obţine votul.
În toţi anii postdecembrişti de pînă acum, campaniile pentru locale scoteau pe cetăţeanul simplu, inclusiv pe cel dezinteresat de politică, din nepăsarea sa faţă de alegeri, faţă de politică, pentru a-i atrage atenţia că în curînd votul său va conta şi, mai ales, pentru a-l familiariza cu nume de candidaţi, cu partide, cu slogane.

Publicitatea stradală crea acea atmosferă absolut necesară democraţiei:
De prefaţă la un eveniment politic însemnat, cum sînt alegerile locale.

Acum însă şi prin absenţa publicităţii stradale, această atmosferă nu mai există.
Şi dacă ea, atmosfera care pregăteşte cetăţeanul simplu pentru un moment în care trebuie să vină la vot, nu există, să nu ne mirăm dacă la urne vor veni doar cei mobilizaţi de partide.
Electorat captiv masiv au doar cele două partide mari: PSD şi PNL.

Iată astfel că, alături de scrutinul într-un singur tur, partidele mari au impus o altă măsură menită a le favoriza dominarea asupra vieţii politice, dezavantajînd partidele mici şi partidele noi.
Cum să se înnoiască scena politică dacă scrutinul din 5 iunie 2016, cel văzut ca primul test al clasei politice după Tragedia de la Colectiv, va fi net avantajos pentru PSD şi PNL?”

Ca o mărturie de alegător, remarcam aberația prin care publicitatea e permisă doar pînă la începerea campaniei electorale:

„Mai mult decît şui, altfel zis, tipic moldo-valah, pînă în 5 mai 2016, ziua de start a campaniei oficiale, publicitatea electorală stradală a fost permisă.
Pentru mine cel puţin a fost o încîntare să văd peste tot candidaţi mai mult sau mai puţin în picioare, făgăduindu-mi marea cu sarea, angajîndu-se faţă de mine – alegător, că vor face şi vor drege şi, mai ales, îmbiindu-mă cu un slogan nu totdeauna altfel decît nătîng.

Dînd curs Legii, după 5 mai 2016, panourile, bannerele au dispărut. Am înţeles că sînt permise doar afişele de mărimea unei pagini de carte, dacă nu chiar de mărimea unui timbru. Cum Bucureştiul e plin de afişe publicitare comerciale, gen Angajăm ospătăriţă cu unghiile îngrijite sau Masaj erotic complet, mi-a fost imposibil să dau cu privirea peste vreun afiş electoral.”

Polemizînd cu teza potrivit căreia „publicitatea electorală stradală și cadourile electorale făcute de candidați alegătorilor, au fost surse de fraudă, de corupţie, de irosire a banilor publici. Pentru că nu obişnuiesc să mă contrazic la telefon cu voci fără chip, n-am mai zis nimic”, scriam pe cristoiublog.ro:

„Fireşte, publicitatea stradală şi practica micilor cadouri s-au făcut cu bani negri, obţinuţi de partide din afaceri de corupţie.
Înseamnă asta că pentru a stîrpi corupţia politică trebuie să eliminăm tentaţiile de corupție la care sînt expuşi politicienii?

Altfel zis, de ce trebuie să interzicem publicitatea electorală şi micile cadouri pentru a elimina tentaţia politicienilor de a fi corupţi?
N-ar fi o societate mai sănătoasă moral dacă am păstra tentaţiile dar am impune clasei politice să nu mai fie coruptă?

Măsuri de interzicere a publicităţii stradale pe motiv că astfel eliminăm tentaţia politicienilor de a încălca legea seamănă cu o măsură care ar obliga femeile să nu iasă pe stradă în fustă, ca să nu-i tenteze pe violatori.

Mie, cel puţin, mi-au plăcut campaniile electorale din anii anteriori.
Mi-au plăcut panourile, bannerele şi corturile întîlnite la tot pasul, chiar dacă unele dintre ele concurau în materie de deşuchiere a minţii panourile cu publicitate comercială.
Simțeam că sunt în prejma unui eveniment politic deosebit. Simțeam că exist ca alegător.
Mie cel puţin mi-au plăcut pixurile, pliantele, insignele, ba chiar şi umbrelele electorale.

În campaniile anterioare, m-am ales, ca alegător, cu ceva.
Cu un pix care, culmea! scria!
Acum însă cu ce dracu’ mă aleg?!”

Scriam așadar în mai 2016, că interzicerea afișajului lovește la locale pe independenți și pe candidații din partea partidelor mici. Sînt favorizate partidele mari și mai ales sînt favorizați primarii în funcție.

Măsurile sanitare impuse de Guvern campaniei electorale de anul acesta lovesc și mai zdravăn independenții și candidații partidelor mici. Pentru a fi cunoscuți, aceștia ar trebui să se deplaseze pe teren, ca să se întîlnească cu alegătorii. Primarii în exercițiu n-au nevoie de așa ceva. Ei se bucură de notorietate și în plus se pot deplasa în teren și ca primari nu numai ca înscriși în cursă. În aceste condiții păstrarea afișajului stradal ar fi fost vitală pentru asigurarea unei echități democratice în campania de anul acesta. Pe 6 aprilie 2020 Guvernul a emis o ordonanță de urgență privind printre altele și „unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020”, măsuri dictate de condițiile Pandemiei. Nicăieri nu se revine la afișajul de dinainte de legea din 2015.

Pe 8 iulie 2020, Camera Deputaților a dezbătut și adoptat, în regim de urgenţă, Legea privind stabilirea datei alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, precum și a unor măsuri pentru buna organizare și desfășurare a acestora. Cu acest prilej au fost introduse o serie de prevederi ținînd de Pandemie. Ca de exemplu, prevederea de la articolul Art. 6. – (1):

„Membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar, persoanele acreditate, delegaţii acreditaţi, operatorii de calculator, personalul de pază şi alegătorii pot primi, în mod gratuit, materiale de protecție sanitară, în condițiile stabilite prin hotărîrea Guvernului privind măsurile tehnice necesare bunei organizări și desfășurări a alegerilor locale, 4 prevăzută la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 84/2020, în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19.”

Nici acum nu s-a pus problema revenirii la afișajul de dinainte de 2015. Pe 16 iulie 2020, Legea a fost promulgată de Klaus Iohannis. Fără vreo observație privind afișajul în Pandemie.