În cazul alegerilor din PNL, vom avea un singur rezultat: PNL pierde

Chiar din începutul Campaniei interne din PNL pentru șefia partidului, decisă totuși doar la Congresul din 25 septembrie 2021, am atras atenția că, spre deosebire de alte competiții postdecembriste de acest fel, cea din PNL, are drept spectatori nu numai membrii PNL, ba chiar nu numai electoratul PNL, ci și pe toți cetățenii țării, cu drept de vot și, mai ales, cu drept de a avea o părere.
Cele două scene – a PNL și a țării – aveau însă o poziție diferită ca importanță. Scena PNL era dominantă. Scena țării era pe locul al doilea.

Au trecut deja două luni de la debutul campaniei.
Mai multe evenimente petrecute pe frontul bătăliei au determinat o modificare spectaculoasă în relația dintre cele două scene. Cea internă a trecut în plan secund. Interesul întregi țări față de bătălia internă din PNL îl atinge pe cel stîrnit de obicei de bătălia electorală dintre partide.

Noutatea adusă de competiția din PNL în istoria politică postdecembristă are cîteva cauze, asupra cărora m-am mai pronunțat:

1) De regulă în postdecembrism, bătăliile pentru șefii au loc în partide devenite de Opoziție. Cum s-a întîmplat la PSD, la PD, și chiar la PNL, în 2009, eșecul din alegeri duce la declanșarea unor alegeri interne anticipate. În cazul PNL din 2021 lucrurile stau net diferit. PNL e partid de guvernare. Chiar dacă obligat să execute puterea într-o Coaliție, totuși desemnarea ca premier a unui lider PNl, întreține imaginea de partid de guvernămînt principal. Deși în realitate alegerile din 6 decembrie 2020 au fost un eșec, în PNL nu s-a recunoscut o clipă că a fost vorba de așa ceva. În chip firesc, imediat după alegeri, un grup de lideri ar fi trebuit să agite teza unui eșec și să ceară demisia președintelui PNL, urmată de alegeri interne anticipate. Cum acest lucru nu s-a întîmplat, ba chiar Klaus Iohannis a binecuvîntat scorul din 6 decembrie 2021 ca o victorie, putem spune că bătălia din PNL e o premieră în istoria postdecembristă. Fiind vorba de un partid aflat la Guvernare mersul bătăliei e urmărit și de simplii cetățeni.

2) Deși falsa teză a victoriei în alegeri a devenit o axiomă pentru membrii PNL, Congresul din 25 septembrie 2021 nu e, așadar, un Congres extraordinar, provocat de un eșec al președintelui PNL, ci un Congres normal, la termen. Președintele PNL e, din 2017, Ludovic Orban. Cum pe seama acestuia se pun victorii strălucite (aducerea PNL la Guvernare, cu un an înainte de alegeri, succesul din 6 decembrie 2020), Congresul din 25 septembrie 2021 ar fi trebuie să treacă drept un exercițiu de imagine pentru PNL. Dacă s-ar fi anunțat un contracandidat, aceasta ar fi părut ivit din  necesitatea de a nu se spune că în PNL nu e democrație. În aceste condiții, cînd se aștepta mai puțin, Ludovic Orban s-a trezit cu un contracandidat care nu se anunța a fi doar de ochii lumii. Florin Cîțu, pentru că despre el e vorba, s-a conturat rapid nu numai ca un concurent decis să-l înfrîngă pe Ludovic Orban, dar și ca un port drapel al unei Grupări din PNL, susținute de Klaus Iohannis, avînd drept obiectiv răsturnarea lui Ludovic Orban. Dintr-o competiție normală, în care concurenții fac exces public de fair-play, conștienți că sînt pînă la urmă colegi, competiția din PNL s-a transformat într-un Război Civil. Pentru o Grupare din PNL Congresul nu e o reuniune de alegeri, ci punctul culminant al unui Puci menit să-l răstoarne pe Ludovic Orban de la șefia PNL.
Astfel schițată competiția internă a devenit ca orice Război civil, ținta atenției depline a întregii țări.

3) Deoarece campania din PNL nu e o simplă campanie electorală internă, ci un război civil între un președinte care deține puterea și o Grupare care vrea să-l răstoarne, bătălia a depășit de mult simpla bătălie electorală pentru a deveni o bătălie de lichidare politică reciprocă. Românii sînt conștienți de un adevăr:
Cine pierde la Congres, pierde totul și poate nu numai din punct de vedere politic.
Acest adevăr se dezvăluie în atacurile aduse de Ludovic Orban Guvernului.
La început, Ludovic Orban a tratat surîzător candidatura lui Florin Cîțu. Apoi a luat-o în serios. Acum îl neliniștește. De aici apelul la mijloace nepermise într-o bătălie internă a unui partid, mijloacele folosite împotriva unui adversar de moarte și prin asta deosebit de periculoase pentru partid.

4) Cei doi competitori sînt doi stîlpi ai Puterii de azi. În chip inevitabil, nu se luptă candidatul Florin Cîțu cu candidatul Ludovic Orban, ci premierul Florin Cîțu cu președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban. Funcțiile le dau celor doi nu numai vizibilitate națională, dar și posibilitatea de a folosi resursele statului în bătălia internă.
La începutul campaniei semnalam că bătălia are o dublă scenă:
A PNL și a cetățenilor țării.

Transformată în Război civil cu o rapiditate la care nimeni nu se aștepta, competiția din PNL a împins în plan secund scena internă, a PNL, pentru a lăsa în prim plan Scena mare a țării.
Principala consecință a acestei mutații rămîne prăbușirea PNL în sondajele electorale.
Cei doi concurenți apelează la mijloacele sîngeroase folosite de partide în competiția electorală, pentru cîștigarea Puterii.

După alegeri un partid ajunge la Putere și celălalt în Opoziție. Unul cîștigă și celălalt pierde.
În cazul alegerilor din PNL, vom avea un singur rezultat:
PNL pierde.