Marcel Ciolacu: „E o speculă. Noi am făcut o mare tâmpenie. S-a vândut toată energia electrică pe anul acesta. Am vândut energia cu 200 -300 de lei, iar acum se vinde cu 4000 de lei”

În decembrie 1989 a debutat în România aflatul în treabă

1. Să construim, acesta e cuvîntul! Sintagma, împrumutată dintr-un discurs al lui George Călinescu în Camera Deputaților, poate fi pusă drept motto pe întreaga spiritualitate românească. Obsesia construirii, sau, într-un sens mai larg, a înfăptuirii, chestie a dracului de grea într-o țară a vorbelor late, trompetistice, cuprinde și atenția pentru ansamblul arhitectural armonios. Bucureștii noștri balcanici se definesc prin neorînduiala construcțiilor private și publice. Tot George Călinescu observa că la noi, în București, fiecare și-a ridicat casă după cum i-a trecut prin cap, astfel că edificiile se opun unora altora, cînd nu-și arată reciproc fundul. Au lipsit și lipsesc și acum viziunea arhitecturală de ansamblu, gîndirea armonioasă a spațiului în care să se înscrie orice nouă construcție. În debutul lui 1927 se discută în public despre edificiul viitoarei Patriarhii. Asumîndu-și punctul de vedere al unui arhitect inteligent, Nae Ionescu scrie în editorialul Palatul şi Catedrala Patriarhală, Cuvîntul, 7 februarie 1927:

„Să nu se supere nimeni, dar noi, în toată discuţia purtată prin presă în jurul construirii viitoarei Patriarhii, nu am găsit decît un punct de vedere serios: acel exprimat de arhitectul Ion Davidescu prin ziarul «Viitorul». Aci se pune problema ceva mai vast, din punct de vedere care devine bogat în perspective, chiar pentru simplul om de bun-simţ – care, precum se ştie, ascultă, nu dă soluţii. D-l Davidescu crede că o construcţie de însemnătatea Patriarhiei nu poate fi considerată ca o problemă izolată; că aşezarea şi înfăţişarea acestui viitor monument arhitectonic e în funcţie de viitoarele şi actualele mari clădiri ale oraşului, precum şi de marile artere de comunicaţie existente sau urmînd a se deschide.

E aşa de simplu şi de evident; dar se va lua în considerare acest punct de vedere? Planul de sistematizare a oraşului e o stăruitoare dorinţă a celor cîţiva urbanişti serioşi din ţara noastră. Nu se face totuşi. De ce? Pentru că, în virtutea vechilor noastre apucături turceşti, pecum încă să facem întîi casele şi pe urmă îngăduim străzii să se strecoare printre ele, cum va putea.

Preocuparea urbanistică reprezintă o mentalitate publică evoluată, pe care noi nu o avem încă. În această direcţie, totul trebuie să fie făcut de sus în jos, de un cap modern, al unui om de curaj. Să-l aşteptăm. Ne gîndim însă că, poate, în împrejurările de azi, Patriarhia ar trebui să contribuie la promovarea acestui cap.”

2. De la o librărie mică din Sinaia, mult mai bogată în cărți interesante decît cele mari, din București, cumpăr două volume de Stenograme ale Ședințelor ținute de Guvernul Sănătescu. Autorul volumelor e Marcel Dumitru Ciucă. Poate ar trebui să scriu despre tezaurele neștiute care sînt librăriile din provincie, unde poți găsi, uneori răscolind ca prin arhive, cărți despre care nu știai că au apărut. Spre deosebire de librăriile din București, aici la Sinaia, cărțile nu sînt puse de a valma. Librăreasa, o tînără a cărei înfățișare contrazice imaginea mea despre librărese, de regulă, bătrîne, iese de după tejghea și-mi arată împărțirea cărților pe domenii. E o performanță dacă mă gîndesc la micime spațiului. Intră între timp și alți clienți în librăriuță. Se interesează de niște manuale.

3. De la redacția Historia mi se dă, sosite prin poștă, pentru mine, două cărți:
Spicuiri din elanul vieții, de Costache Iacob, colonel în rezervă, ediție revizuită, editura Centrului tehnic- editorial al Armatei, București, 2016, și o carte de versuri, despre a cărei autoare scrisorica însoțitoare spune c-am ajutat-o cîndva. Potrivit standardelor de intrare în biblioteca mea, răsfoiesc volumul colonelului. A răspuns, descopăr, de premilitara pe Centrul universitar București. După cum era de așteptat, mă opresc asupra Marii Revoluții din decembrie. Autorul a fost și el luat cu asalt de juni și june cu pușcoace, în căutare de teroriști. Mi se confirmă că în decembrie 1989 a debutat în România aflatul în treabă.

4. Dacă tot am găsit în bibliotecă Memoriile lui Chateaubriand, le iau și le pun deoparte, în vederea lecturii pentru Waterloo. Seara, nu mă pot stăpîni și mă apuc de lectură, pe sărite. Mai mult decît impresionante textele despre Napoleon. Chiar și adversarul care e poetul cu fumuri de nobil recunoaște că exilul pe Sfînta Elena a făcut să explodeze legenda Împăratului.

Și așa e.
La un moment dat, Napoleon a vrut să fugă în America. Norocul lui Napoleon! Englezii nu l-au lăsat. Vă imaginați cum ar fi fost legenda Napoleon dacă Împăratul devenea un yankeu și se însura cu o băștinașă?!


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

6 comentarii pentru articolul „În decembrie 1989 a debutat în România aflatul în treabă”

  • ‘aflatul in treaba’…
    in univers asa ceva nu exista.
    exista Acumulare si exista Daruire. alte dinamici…de unde, daca nu exista?!
    ca facerea de Pace nu e dinamica, e nondinamica.

    deci incepind cu ’89 in Ro a fost vorba despre Acumulare si Daruire.
    oameni de actiune au acumulat si oameni de actiune …au daruit.

    deci…io zic ca dupa ’89 s-au construit averi in stil fibonacci, deci bineinteles ca s-a construit.
    deci oameni de actiune, care construiesc, exista,
    iar ei…chiar asta fac, construiesc, Acumuleaza.
    acestia…habar n au ce e aia ‘aflat in treaba’, ei muncesc cu spor…maxim posibil. construind averi asisderea.

    am impresia ca cu Daruirea am stat olecut mai altfel decit cu Acumularea,
    insa…o fi plina tara si cu oameni de-astia,…habar n am.

    si mai exista ‘oameni care fac Pace’.
    aici…nus ce sa zic.

    insa e clar ca exista oameni de actiune care acumuleaza si oameni de actiune care daruiesc,
    …mai putin clar imi e care e treaba cu cei care fac Pace, adica cu cei care insamanteaza…oameni pe tarlaua numita Patrie.

    • Tot ce e facut de sus in jos are sens daca mai intai a fost facut de jos in sus

  • Dragi tovarasi nu stiu daca ati observat ca numarul militarilor rusi morti coincid in mare masura cu numarul civililor ucraineni morti foarte multi…in replica la D-nul Cristoiu in legatura cu generalii romani facuti la apelul bocancilor asta era expresia in armata pai exact Dumneavoastra si D-nul Stan sunteti cei mai buni generali inclusiv D-na profesoara punct.Cum era Romania inainte de venirea comunistilor?O tara agrara nu-i asa?Comunistii au lasat-o industrializata cu mari realizari comuniste bineinteles asta nu se poate contesta unde este acum la 30 de ani de la plecarea comunistilor?!Exact acolo nici macar agrara nu mai este….Rusii au venit in Romania cu Davai ceas…SI A mericanii cu ce au venit??!! Well americaneste vorbind Davai Bechtel.I n concluzie urmati sfatul lui Lenin invatati.invatati si iar invatati…..deci cititi cititi si iar cititi John Perkins Confesiunile Unui Asasin Economic.Paste fericit …God Bless America!

    • Omule, ce cauti tu pe-aici?.. scrii de Paste din America?…mai e nevoie sa adaug ceva?…God bless America?…lol…

      • Dacă ai fi citit cartea ai fi realizat sarcasmul…deci recomand….apropo un serial foarte bun și pentru D-nul Cristoiu făcut de americani bineînțeles serialul se numește THE AMERICANS…foarte bun

    • Subscriu la comentariul dvs. Vedeti pe you tube conferinte tinute de Perkins…ticalosia la mama ei acasa. Va doresc Sarbatori fericite, sanatate si impliniri.
      Aia e.

Crunta exploatare a sînului Julietei

Fiecare poveste de călătorie scrisă de Ion Cristoiu aduce ceva ce nu te aștepți, pentru că ochiul versat surprinde amănuntul pe lângă care ceilalți trec fără să-l vadă.
Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii Mediafax
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog