În numele poporului român

Vreau să spun francezilor că declarațiile domnului Simion din această seară nu sunt în acord cu convingerile românilor, iar dacă voi fi președintele României, îmi cer scuze în numele poporului român pentru afirmațiile lui. Nicușor Dan

Umilința ridicată la rang de politică: Nicușor Dan vrea să-și ceară scuze Franței. Pentru ce, mai exact?

Că România a fost prea des un stat cu capul plecat nu mai e o surpriză. Că liderii săi aleși sau aspiranți se grăbesc să-și spele imaginea pe plan extern, chiar cu prețul demnității naționale, e deja o regulă. Dar ca un candidat la președinția României să promită solemn că, dacă va fi ales, primul lucru pe care îl va face va fi să-și ceară scuze Franței și lui Emmanuel Macron pentru declarațiile lui George Simion – asta întrece orice limită a servilismului.

Să ne înțelegem: George Simion e un politician, un individ, un actor politic într-un peisaj democratic. Are dreptul să vorbească, să greșească, să provoace. Nu reprezintă gândirea colectivă a românilor și nici nu e exponentul absolut al spiritului românesc. Ca atare, ideea de a cere scuze „în numele poporului român” este nu doar o aberație, ci un afront adus fiecărui cetățean al patriei noastre care mai are o urmă de coloană vertebrală.

Mai mult, înainte să ne înghesuim să ne căinăm în fața Franței, poate ar fi cazul să ne amintim de jignirile directe, repetate și susținute pe care politicienii francezi le-au aruncat spre România:

• Când Nicolas Sarkozy vorbea despre „problema țiganilor români” și ne asocia automat cu delicvența.
• Când presa franceză ridiculiza România la fiecare pas, insinuând că suntem o „povară pentru Europa”.
• Când oficialii francezi ne priveau de sus în discuțiile despre Schengen, de parcă am fi fost cerșetorii Europei și nu membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene.

Unde au fost atunci scuzele Franței? Unde a fost Macron când românii erau stigmatizați în presa și în discursul public francez, care au perpetuat stereotipuri jignitoare la adresa românilor, adesea prezentându-i ca „țigani”, „hoți” sau „ciori”, reprezentări nu doar ofensatoare, ci și profund nedrepte, contribuind la stigmatizarea unei întregi națiuni?

A tăcut. Și probabil că va tăcea în continuare, pentru că în logica marilor puteri, țările ca România trebuie să tacă și să înghită.

Dar poate că Nicușor Dan nu se vrea președintele românilor. Poate vrea să fie guvernatorul unei colonii supuse, care cere voie să respire și își cere scuze că există. Poate că în viziunea lui, România e vinovată pentru fiecare vorbă rostită prea tare, pentru fiecare opinie care deranjează sensibilitățile cancelariilor occidentale.

Nu, domnule Dan, nu e cazul să vă cereți scuze în numele nostru. Nu ați fost mandatat să faceți asta. Iar dacă vreți să cereți iertare Franței, făceți-o în nume propriu, ca cetățean umil, nu ca președinte al unei țări demne. Și dacă vreți să dați lecții de civilizație, începeți prin a cere și Franței să își asume greșelile, aroganțele și ipocriziile. Altfel, nu faceți decât să contribuiți la veșnica noastră auto-umilire.

România nu are nevoie de un președinte care cere iertare pentru libertatea de exprimare. Are nevoie de unul care apără onoarea țării în fața oricui.

Dacă totuși, Nicușor Dan, odată ajuns președintele României, ține morțiș să-și respecte cuvântul dat în campania electorală și să-și ceară scuze Franței pentru declarația lui George Simion, cum că Emmanuel Macron ar avea tendințe dictatoriale, poate face și asta, dar numai după ce se întâmplă următoare lucruri:

• Emmanuel Macron își cere scuze României, în numele poporului francez, pentru că după victoria istorică a Simonei Halep la Roland Garros în 2018, cea mai importantă revistă de satiră din Franța, Charlie Hebdo, a publicat o caricatură în care sportiva noastră era reprezentată strigând „Fier vechi, fier vechi!” Această imagine caricaturală cu trăsături care sugerează o cioară – nas proeminent, ascuțit ca un cioc, pene, dinți ascuțiți – reprezintă o insultă rasistă, reducând-o pe campioana noastră la un stereotip degradant, asociat cu țiganii și activitățile de colectare a fierului vechi și reprezintă o gravă ofensă la adresa  întregii națiuni române.
• Emmanuel Macron își cere scuze României, în numele poporului francez, pentru umoristul Jonathan Lambert care a avut tupeul și nesimțirea să prezinte în cadrul emisiunii „On n’est pas couché” de pe postul public  de televiziune France 2 un „salut românesc” caricatural, în care se apleca și întindea mâna, rostind „S’il vous plaît, Messieurs!”, imitând cerșetorii. Această scenetă a fost difuzată în direct și a fost percepută ca o batjocură la adresa românilor, asociindu-i cu cerșetoria și umilința.
• Emmanuel Macron își cere scuze României, în numele poporului francez, pentru afișul cu conținut xenofob care a fost postat în mai multe trenuri din Franța, sugerând că românii sunt hoți de bagaje și îndemnând pasagerii să semnaleze „faptele românilor”, lucru ce reprezintă o manifestare clară de discriminare și stigmatizare a cetățenilor români în spațiul public francez.
• Emmanuel Macron își cere scuze României, în numele poporului francez, pentru imbecilii de ziariști francezi care, în timpul Campionatului Mondial  de Fotbal din 1994, au descris în presa franceză echipa națională de fotbal a României ca fiind „șatra lui Hagi din Carpați”, o expresie cu conotații peiorative, sugerând o imagine primitivă și nomadă a jucătorilor români.
• Emmanuel Macron își cere scuze României, în numele poporului francez, pentru un articol publicat în presa franceză în care posesorii de automobile Dacia au fost asociați cu țiganii, insinuând că marca românească este preferată de această etnie. Această afirmație a fost percepută ca o insultă atât la adresa posesorilor de Dacia, cât și la adresa românilor în general.

În acest context, gestul lui Nicușor Dan de a-și cere scuze Franței pentru declarațiile unui politician român pare nu doar nejustificat, ci și umilitor pentru România. Înainte de a cere iertare, poate ar fi mai potrivit să solicităm respect și tratament egal din partea partenerilor noștri europeni.

Până atunci, până în seara zilei de 18 mai 2025, când vom afla rezultatele alegerilor pentru președintele României, în calitatea pe care o am, de simplu cetățean al acestei țări, dar demn, lipsit de umilință și lipsit de respect față de cei care-mi jignesc țara, îi cer lui Nicușor Dan ca în niciun caz să nu-și ceară scuze Franței, în numele poporului român.

Și fac acest lucru în numele singurului lucru care ar trebui să conteze pentru un adevărat președinte al României!

În numele Poporului Român!

PS Ce a făcut ambasadoarea Franței la București, Michele Ramis, în urma reacțiilor rapide și vehemente ale românilor la publicarea caricaturii jignitoare la adresa Simonei Halep? Și-a cerut scuze cumva poporului român, în numele poporului francez? Nu, domnilor, nici gând de așa ceva! A subliniat doar importanța libertății de exprimare! Monsieur Nicușor Dan, mult succes!