Interviu

Lupta pentru adevărul istoric a învins! Prin strădanii susținute s-a reușit primenirea!

Dacopaților și protocroniștilor le-au fost demontate cu argumente incontestabile toate falsurile despre trecutul acestor locuri. Falsuri pline de impuritățile unui amatorism jalnic.

Cum am aflat toate acestea? Simplu. L-am intervievat pe Gânditorul de la Hamangia. Și culmea, am reușit de una singură, fără chat GBT si fără AI.

Iată cum a decurs dialogul nostru:

– Salut nene!

– Hai să trăiești.

– Cam stai pe gânduri. Ce te apasă?

– Istoria. Ce? Nu-i destul?

– Și de când te apasă istoria?

– Ce întrebare mai e și asta? Din neoliticul mijlociu, se știe.

– Și cum era p-acilea, pân părțile astea în neoliticul mijlociu?

– Cum să fie? Oi, capre, mistreți, secetă, criză identitară și altele.

– Era greu? Vreau să spun simțeai doar oprimare sau mai mult presiune economică?

– Nici una din astea.

– Și-atunci de ce erai deprimat?

– Am spus eu că eram deprimat?

– Zic și eu… Cine te vede așa cu mâinile la fălci ce să zică? Uite bietul om câte gânduri are.

– Nici pomeneală.

– Dar totuși ce făceai stând așa? Nu erai căzut pe gânduri?

– Nu, chiar nu. Pur și simplu fluieram, dar așa ușurel să nu trezim copilul.

– Ce-ai simțit atunci când a început șantierul? Vreau să spun când cu săpăturile.

– Mda… Era prin 1952, atunci au început.

– De unde știai anul? Tocmai din neolitic să te trezești „la lumină” în 1956! Nu e uluitor?

– Ce să fie uluitor?

– Miile de ani! Șase mii de ani cât ai stat sub pământ!!!

– Ei… n-am stat chiar atât. Și dacă stau să socotesc, nici nu-i așa mult.

– Cum poți gândi astfel? Cum să nu fie mult?

– Nu e. Ce mi-e 6.000, ce mi-e e 35 ani? Tot acolo, tot degeaba.

– E incredibil ce aud! Cum adică „tot degeaba”?

– Simplu. Și atunci și ca și acum, eu tot a pagubă fluier.

….

Lectura 1

Endofobie:

Acest termen descrie antipatia sau aversiunea față de propriul grup etnic, naționalitate sau identitate culturală.

Poate cuprinde un dispreț pentru caracteristicile culturale și obiceiurile propriului grup.

În unele contexte, culturile dominante pot exercita presiune asupra indivizilor pentru a asimila sau adopta valorile și practicile grupului dominant, ceea ce poate duce la respingerea propriei culturi.

https://en.wikipedia.org/wiki/Endophobia

……………

Lectura 2

Gânditorul și perechea sa au fost aduse la suprafață în vara anului 1956 de o echipă de arheologi, condusă de Dumitru Berciu. Statuetele au fost descoperite într-un mormânt de lângă Cernavodă, în cursul cercetărilor arheologice din necropola de la Hamangia. Conform datării realizate, statuetele au o vechime de 5.500-6000 ani (3500 -4000 î.e.n.) şi sunt considerate capodopere ale artei primitive universale.

Descoperirea, în 1952, în localitatea Hamangia, comuna Baia, judeţul Constanţa, a primelor vestigii arheologice atribuite de către profesorul Dumitru Berciu acestei culturi, a ridicat de la bun început numeroase semne de întrebare. În primul rând, vasele de lut ars cu forme şi decoruri nemaiîntâlnite până atunci demonstrau existenţa unor comunităţi umane care păreau a nu avea rădăcini în spaţiul dintre Dunăre şi mare. De unde veneau, dacă veneau de undeva? Cine erau cei care le creaseră şi le folosiseră? Unde le erau strămoşii? Şi mai ales, ce se întâmplase cu urmaşii celor care trăiseră acolo? Studiul atent al tuturor fragmentelor ceramice, al uneltelor, al resturilor colibelor sau bordeielor din aşezările în care s-au făcut săpături arheologice a început treptat să ridice, puţin câte puţin, vălul enigmatic aşternut de timp. Analizând și comparând ceea ce se ştia despre descoperiri făcute pe spaţii vaste, arheologii, şi primul dintre ei avea să fie profesorul Dumitru Berciu, au început, pas cu pas, să contureze un tablou din ce în ce mai cuprinzător. Astfel, prin caracteristicile formelor sale de manifestare, s-a putut stabili că această cultură îşi are originile în culturile neoliticului mijlociu balcano-anatolian.

https://povestea-locurilor.ro/2018/01/31/ganditorul-de-la-hamangia/