Interviul de vineri. Cu doctorul Adrian Marinescu despre primăvara 2022, ultimul bal al pandemiei Covid, dar…

„Omul modern și vulnerabil face o infecție cu o mai mare probabilitate de a dezvolta o formă severă, fie că e vorba de virusul gripal sau alt virus”

L-am prins pe domnul doctor între două consultații, acte de semnat și starea de fapt creată de pandemie. Domnia sa și Institutul Matei Balș au fost mereu în linia întâi înainte de pandemie, în timpul și după. Atunci când te lupți cu fel și fel de viruși, e o chestiune permanentă. Se cam dă stingerea celor doi ani și jumătate de disperare, angoase, incertitudini și mare nebunie. Cam așa se poate descrie una dintre cele mai nefaste perioade din istoria modernă a omenirii care sperăm s-o vedem încheiată cât mai curând. De acest lucru ne asigură și domnul doctor Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase Matei Balș. Anul 2022 va fi unul de echilibru, iar varianta Omicron ar putea să reprezinte începutul unei perioade de conviețuire cu coronavirusul. Pe toată durata pandemiei a fost printre puțini medici care, într-un ocean de incertitudine și teamă a găsit puterea să-și exprime optimismul și încrederea că vom depăși acest moment. „O situație limită, oricât de grea ar fi trebuie luată ca atare, este un câmp de luptă, o situație complicată, dar niciodată nu va fi un capăt de țară. Dacă aș gândi în acest fel, ar însemna că mesajele pe care le transmit ar fi la fel. Dacă ai o abordare care să fie constructivă, ai doar de câștigat”, ne mărturisește domnia sa.

Din păcate, omul modern este din ce în ce mai vulnerabil și probabilitatea de a dezvolta forme severe ale bolilor este din în ce mai mare. La ce să ne așteptăm în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat citiți mai jos într-un interviu pe care domnul doctor a avut amabilitatea să ni-l acorde.

„Noi am început etapa de conviețuire cu virusul”

Domnule doctor Adrian Marinescu, ați declarat recent că ne apropiem de finalul pandemiei. Care sunt argumentele?

Orice microorganism are un anumit ciclu natural, vorbim de virusul SARS-Cov-2 și așa cum s-a întâmplat în istorie, mai recent spre exemplu gripa spaniolă din 1918, dar în general când am avut situații complicate din punct de vedere epidemiologic, a existat un ciclu natural, este adevărat cu niște schimbări, cu niște mutații, care s-au întâmplat de-a lungul celor doi ani și jumătate. La un moment dat virusul începe să devină mai puțin agresiv, astfel ajungem la etapa de conviețuire, ceea ce se întâmplă – după părerea mea – acum în anul 2022. Noi am început etapa de conviețuire. Ceea ce nu avem deocamdată, nu avem o conviețuire armonioasă, lucru care, probabil, se va întâmpla după primăvară. Nimic nu ține la infinit, nu poți avea câmp de luptă – chiar dacă vorbim de o pandemie cum este SARS-CoV-2. Lucrurile acestea se întâmplă pe o anumită perioadă de timp. Îmi aduc aminte că la gripa spaniolă a fost vorba de un interval de aproape 3 ani. Și noi suntem acum undeva pe acolo, chiar dacă sunt virusuri diferite, familia virusurilor gripale, respectiv familia coronavirusurilor.

Deci, să înțeleg că în primăvară ar fi ultima strigare a pandemiei?

Aici trebuie să lămurim un aspect. Când spunem ultima strigare nu înseamnă că dispare virusul. Trecem, practic, de la pandemie, de la această situație care presupune un impact major pentru mapamond, la situația în care vom vorbi de endemie. Un număr relativ mic de cazuri, cu forme ușoare, vom avea acel echilibru în care viața noastră ar fi pseudo-normală sau foarte aproape de normalitate, fără măsuri restrictive, fără lucrurile prin care am trecut pe perioada pandemiei. La acest lucru m-am referit când am spus că este ultima strigare. Este ultima situație epidemiologică care presupune un impact important la nivelul omenirii cu SARS-CoV-2.

Domnule doctor, Omicronul va trece cu siguranță, dar este el abia începutul unor serii de pandemii care vor lovi omenirea în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat?

Aici am putea nuanța. Eu nu le-aș spune pandemii viitoare. Eu cred că pandemia – prin care înțelegem un număr foarte mare de cazuri într-un timp scurt, la nivelul mapamondului, cuprinderea continentelor, cum s-a întâmplat cu pandemia de acum, cum s-a întâmplat și în 1918, repet, nu este o situație care se va repeta prea curând. Dacă, însă, vă referiți la acestă conviețuire pe care noi o avem dintotdeauna cu miliarde de microorganisme și apar probleme punctuale, atunci trebuie să ne pregătim. Atunci putem să ne gândim la foarte mulți factori, legați de poluare, de mediu, încălzirea globală, care pot predispune la infecții. Dar, trebuie să facem diferența între pandemie și acele microorganisme care ar putea, într-adevăr, să ne încurce viața, dar la nivel punctual, la nivelul unor cazuri.

„Vom uita destul de repede prin ce am trecut”

De aproape doi ani sunteți directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș. Ați preluat această funcție în plină pandemie. Cum ați făcut față dumneavoastră și instituția pe care o conduceți la presiunea imensă care s-a pus pe medici, pe corpul medical. Cum a ieșit Institutul din această pandemie?

Cred că în momentul în care faci medicina, te pregătești pentru situații care vor fi complicate. Nu mă refer neapărat la pandemie, dar Institutul Matei Balș a trecut prin momente grele și înainte de pandemie. Adică au fost situații grele cu gripa, cu meningita și în general boli infecțioase cu cazuri severe în toată România. Situații complicate cu gărzi, care presupuneau presiune crescută au fost și până acum. Sigur, o astfel de situație cum a fost cea cu pandemia nu era de așteptat, nimeni nu mai trecuse prin așa ceva și a fost deosebit de greu. Presiunea la nivelul Institutului a fost cam pe toată perioada pandemiei, noi am fost angrenați în circuitul Covid, chiar dacă au fost și momente mai bune pentru țara noastră, cu mai puține cazuri, acele cazuri tot la noi veneau. A fost greu pentru personal, a fost greu pentru noi toți și nici măcar nu se pune problema să ne plângem, pentru că trebuie să ținem capul sus, să mergem înainte, să învățăm din situația complicată prin care am trecut în acești doi ani și să ne gândim ca pe viitor să fim mai bine pregătiți. Astfel de provocări vor mai exista, nu mă refer neapărat la pandemie, mă refer la provocări legate de microorganisme. Important este să fii pregătit și să acționezi în așa fel încât să salvezi cât mai multe vieți.

foto dr marinescu. arhiva personala

Vorbeați de provocări, să nu fim pesimiști, dar ce fel de provocări ne-ar putea pune pe viitor sănătatea sau chiar viața la încercare?

Cred că sunt și vor fi destul de multe. Populația sau mai bine spus omul modern, ajunge să fie mai vulnerabil, mai bolnav. Uitați-vă în Statele Unite, țara care în mod clar este pe primul loc în sistemul medical -mă refer la resurse- , toate medicamentele vin acolo, au tot ce le trebuie și totuși, în pandemie, au avut probleme foarte mari, pentru că populația are mari probleme de sănătate. Aici vorbim în primul rând de obezitate și boli cronice. Aici va fi o provocare.

Omul vulnerabil face o infecție cu o mai mare probabilitate de a dezvolta o formă severă, fie că e vorba de gripă, ori orice altă infecție. Din păcate, ne așteptăm ca pe viitor să intre și România în categoria cu mulți oameni vulnerabili. Mai avem infecțiile din spitale, infecțiile nozocomiale, care pun mari probleme peste tot în lume și în România bineînțeles. Provocări sunt destule și vor fi, nu neapărat legate de bolile infecțioase, vom avea iar gripa sezonieră care va face victime și va pune mari probleme.

A învățat ceva cetățeanul din toată această poveste, lăsând la o parte autoritățile, sistemul medical etc?

Cetățeanul a învățat ceva cu siguranță, doar că, după părerea mea, memoria colectivă e scurtă. Peste niște ani nu știu câți dintre noi ne vom aminti prin ce am trecut. Și aici mă refer la măsurile care previn infectarea. Și peste ani vom avea gripă și ar trebui ca în sezonul de gripă să ne protejăm, sigur, nu la fel ca acum. Dar, acele măsuri legate de faptul că persoanele vulnerabile pot să facă forme severe vor fi mai mult decât necesare. Vom uita destul de repede prin ce am trecut. Din păcate. Ce este grav este faptul că –uită cetățeanul, ok, lucrul acesta se poate întâmpla- dar ar trebui ca autoritățile și cei care organizează sistemul medical să nu o facă și că totul se pregătește înainte de momentul greu. Înainte de război mă pregătesc, nu când sunt deja pe câmpul de luptă.

„Sursele de transmitere sunt legate de contactul direct, probabilitatea de a lua covid de pe suprafețe este extrem de mică”

Măsurile de protecție trebuie menținute. Dar sunt unele și puțin exagerate, spre deosebire dezinfectarea suprafețelor, a alimentelor, hainelor etc. Când venim de la market, se mai mențin astfel de măsuri, putem să contactăm virusul de pe o sticlă cumpărată de la magazin?

S-a lămurit foarte clar că probabilitatea de a ne infecta în acest fel este categoric mică. Sunteți în magazin, aveți masca, iar dacă vă păstrați mâinile curate, practic nu există niciun risc să vă infectați. S-a demonstrat că este foarte rară situația în care am o încărcătură virală destul de mare pe acel obiect încât să mă îmbolnăvesc. Sursele de transmitere sunt cu siguranță legate de contactul direct, nu de acele obiecte. Aceste temeri și semne de întrebare existau la începutul pandemiei. Acum știm clar că probabilitatea de infectare este foarte scăzută și dacă ne menținem mâinile curate, practic riscul este 0.