Invitații cristoiublog.ro – Constantin Șolga

În ziua de astăzi, dacă votați PNL este ca și cum votați PSD

Scurt istoric

Frontul Salvării Naționale a fost transformat în partid politic, la 6 februarie 1990. Apoi, în martie 1992, imediat după alegerea lui Petre Roman ca președinte, partidul se scindează.
Astfel, urmașii PCR-ului au înființat Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN), actualul Partid Social Democrat (PSD), iar, la 11 mai 1993, continuatorii Securității au schimbat numele FSN în Partidul Democrat. Așadar, foarte pe scurt, în acest fel a apărut stânga și dreapta de factură românească.

În mod natural, nomenclaturiștii și activiștii au creat un partid de stânga, iar ofițerii de informații și colaboratorii Securității deveniți oameni de afaceri, după o rătăcire socialistă, s-au poziționat la dreapta.

Situația actuală

PDL a fuzionat cu PNL, la 26 iulie 2014. S-au contopit unii cu alții într-o mișcare aparent dificilă, însă faptele demonstrează că fostul Partid Democrat a ales schimbarea/interesul de moment întotdeauna rapid, fără mustrări de conștiință. Ieșirea din zona de confort este caracteristica lor. Astăzi fac parte din Internaționala Socialistă, mâine trec la popularii europeni, iar prin fuziune îi racolează și pe liberali de la grupul ALDE.  Observăm că în timp ce la PNL se găsesc rămășițe din toate doctrinele la USR, de exemplu, bate vântul.

Soluția pe termen lung pentru România: PNL să (re) fuzioneze cu PSD

Toate partidele mainstream din România s-au asociat la guvernare, în toate variantele posibile. Deosebirile dintre acestea nu au nicio legătură cu principiile și valorile ideologiilor politice clamate teoretic.
Atunci poate că soluția pentru o reformă reală și, totodată, simplă în politica românească este separarea dintre nou și vechi, prin aplicarea criteriului temporal. Adică, pe de o parte să aibă loc fuziunea partidelor vechi indiferent că oficial, în statut și în actele constitutive, s-au declarat de stânga sau de dreapta, chiar nu contează, iar pe de altă parte să se constituie un singur partid din toate grupările politice create în ultimii ani.

Acum, să ne amintim că timp de aproape trei decenii, alegeri după alegeri, Partidul Național Liberal nu a cunoscut nicio transformare democratică cu adevărat autentică.
În nevolnicia lor, șefii PNL s-au hrănit electoral mai ceva decât asistații sociali la cantina sărăcilor doar din amintirea și faptele istorice ale Brătienilor. Așa-zișii liberali au primit voturi de pomană promovând teoria că numai ei reprezintă opoziția la PSD și că orice vot dat unui alt partid este un vot care ajunge tot la urmașii comuniștilor, prin redistribuiri sau cine știe ce alte calcule și manevre politice.
Se pare că acesta este singurul merit al politicienilor PNL pentru care așteaptă să fie votați de români: că pe gecile lor galbene nu scrie ciuma roșie!

Având în vedere istoricul guvernărilor de după Revoluția din 1989, PNL este oglinda PSD și viceversa. Așa că de ce nu ar putea aceste două partide surori să fuzioneze și practic să închidă retorica bombastică a certurilor bune doar pentru păstrarea aparențelor?
Compromisurile politice făcute ani de-a rândul de către liderii PNL cu PSD, prin alianțele regizate pe față sau pe ascuns, au compromis definitiv ideea de liberalism în România.

Dl. Crin Antonescu a decis trecerea PNL la Grupul Popularilor, deși mai bine adera la Partidul Socialiștilor Europeni. O astfel de decizie avea mai mult sens după experiența USL. Acea stratagemă electorală a dovedit că membrii celor două partide se înțeleg de minune, atât în opoziție cât și la guvernare. Inclusiv lupta slinoasă pentru paternitatea amendamentului care prevede majorarea alocaţiile copiilor din acest an este un semn că PNL și PSD vizează același electorat.

Discursurile liderilor PNL la mitingul de la Craiova m-au ajutat să înțeleg că la fel cum Iohannis bravează într-un anticomunist feroce de amorul artei, așa și reprezentanții PNL atacă isteric PSD-ul să demonstreze din vorbe că ei nu sunt ca cei pe care îi acuză. Cea mai bună dovadă este discursul lui Rareș Bogdan. Moderatorul tv a devenit noul Crin Antonescu și a preluat toate caracteristicile unui demagog.

Unii ar putea să spună că fuziunea dintre PNL și PSD ar duce la apariția unui partid- mamut, dar competiția internă inevitabilă din interiorul său ne va scuti de repetarea la nesfârșit a aceluiași scenariu: noi ne facem că votăm partide diferite, iar ei se fac că se urăsc.
În România, la nivel ideologic, tot ce avem este PCR-ul și Securitatea metamorfozate în partide democratice ahtiate după bani și funcții publice. Vorba sloganului ALDE: „În Europa cu burta plină”. Pardon, cu demnitate. Sau e tot aia?