Invitații cristoiublog.ro – Ionuț Cojocaru

Augustin Lazăr salvat de incompetența CNSAS

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a rămas ancorat în realitățile secolului trecut. Am putea spune paralel cu timpul. Un președinte cu grad de ministru, zece membri ai Colegiului CNSAS cu statut de demnitar de stat, un aparat stufos dar fără o poziție clară, tranșantă, atunci când situația o cere. În fond, a fost conceput pentru a răspunde cu celeritate și a oferi o expertiză științifică.

Plecat de la o idee bună, deconspirarea celor care au făcut poliție politică, celor care au colaborat cu securitatea, celor care au suprimat drepturi și libertăți în regimul socialist-totalitar să nu poată ocupa funcții publice, să nu poată face politică. Din nefericire, această instituție nu poate fi considerată apolitică având în vedere că atât președintele cât și membrii colegiului CNSAS, cu rang de secretar de stat sunt numiți de Parlament, la propunerea Guvernului și a partidelor politice.

Evident, partidele își trimit oamenii în Colegiu pentru a le reprezenta interesele, pentru a-i răsplăti cu o funcție, pentru a răspunde la dorințele partidului. De aceea, cei de la USR, care se luptă să adopte în Parlament un proiect privind interzicerea ”regimului dictatorial comunist” pe de o parte s-au situat contrar ideilor exprimate în Parlament, și anume, de partea procurorului general al României, Augustin Lazăr, un binefăcător al regimului socialist-totalitar. Reprezentantul USR în colegiu, Germina Ana Nagâț, dorind să fie pe plac luptătorilor anticomuniști de la USR și PLUS s-a antepronunțat hotărârii Colegiului, într-un interviu la Europa Liberă asupra reverificării lui Augustin Lazăr, de către Colegiu:

„Noua reverificare a lui Lazăr nu va duce la nimic, nu există încadrare legală”.

În ultima perioadă, Colegiul CNSAS este foarte des luat peste picior de un „istoric” declarat de presă. Mădălin Hodor nu este doctor în domeniul Istorie, nu are nicio carte publicată, dar apare peste tot în mass-media ca istoric. Ori, după această clasificare, toți absolvenții de studii de licență din domeniul Istorie, sunt considerați istorici.  Acesta este promovat tot mai des în presă, în special după publicarea unei liste cu scopul de a împiedica numirea academicianului Ioan Aurel Pop în funcția de președinte al Academiei Române cât și pentru denigrarea unor jurnaliști cu vechime în mass-media. Cu alte cuvinte, un părerolog printre mulți alții care în loc de a construi, încearcă să manipuleze opinia publică cu concursul redacțiilor care-l invită.
În fond, Mădălin Hodor este un funcționar public care face parte din Departamentul Cercetare al CNSAS și ”istoric” declarat de o parte a presei.

După ce reprezentantul USR în Colegiu s-a antepronunțat asupra unei propuse examinări pe bază de cercetare științifică și după antepronunțarea așa zisului cercetător Mădălin Hodor, a venit și rândul Colegiului să se exprime printr-un comunicat. Scris într-o formă patriarhală de exprimare, comunicatul se referă în primul rând la un angajat din instituție (Mădălin Hodor) de parcă grija instituției publice față de societate nu este aceea de a explica ce se întâmplă în acea instituție sau care este aportul ei la buna funcționare a mecanismului democratic sau la expertiza colegiului prin care deciziile să fie clare și de necontestat. Sau de a răspunde cu celeritate la probleme de interes general precum cea a procurorului general.

În schimb, comunicatul CNSAS ține să ne informeze că Mădălin Hodor nu se exprimă ca ”angajat al CNSAS” în numele CNSAS și că nu are mandat de reprezentare a CNSAS!!! De parcă asta ar fi preocuparea dl Hodor sau a societății, și anume, ce crede Colegiul CNSAS cu privire la un angajat, același de fiecare dată.

Atât timp cât folosesc numele instituției tot mai des, atât timp cât un membru al Colegiului se antepronunță față de o decizie în lucru, fac din CNSAS o instituție încremenită în trecut prin care arată că nu sunt în stare să aibă grijă nici măcar de proprii angajați, ce să mai vorbim de analiza dosarelor de importanță națională.

Partidele și-au trimis în Colegiu persoane care nu au pregătire în obiectul de activitate al Colegiului. Spre exemplu, Sulfina Barbu, reprezentantul PNL, este specializată în Geologie și Geofizică, Ladislau Antoniu Csendes, din partea UDMR, este doctor în teoria interpretării muzicale, Cazimir Ionescu, inginer. Sunt în subiect Alexandra Toader ca doctor în istorie și Dinu Zamfirescu care a suferit cel mai mult dintre colegii săi din Colegiu de pe urma comuniștilor.

Cazul Augustin Lazăr a împărțit așa cum era de așteptat din păcate, redacțiile de știri în pro și contra, arătând încă o dată că cei care sunt formatori de opinie nu merg către informație, către analiza și interpretarea cu argumente a adevărului istoric ci către încercarea de a mulțumi un decident politic important. Ori, președintele Iohannis prins cu condamnarea comunismului, a comuniștilor și a perioadei „de tristă amintire” cum se referă adesea, nu este deranjat de ceea ce a apărut în presă despre procurorul general al României, încât să-i solicite măcar un punct de vedere.  De demisie nici nu poate fi vorba!

În schimb, societatea se uită la CNSAS, instituție publică, condusă de un colegiu cu funcții de demnitari, care este inertă, acționează după modelul patentat de instituția Avocatul Poporului, prin căutarea de timp, în care alte subiecte să ocupe agenda zilnică.. Putem deduce că această instituție, majoritar PSD, acționează așa cum se așteaptă Klaus Iohannis.
Pentru clasa politică istoria oricum nu contează. Este doar folosită pentru propriile argumente!