Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Invitații cristoiublog.ro – Julia Luca

Surpriza din jocul numirilor la Curtea Constituțională din 2019: Dragnea consolidează majoritatea, Iohannis câștigă electoral

La mijlocul acestui an va avea loc una dintre cele mai importante bătălii de etapă între puterea PSD și Klaus Iohannis: numirea a trei judecători ai Curții Constituționale în locul celor ale căror mandate expiră. Deși va părea că este o bătălie pentru o supremație în configurația Curții, jucătorii au de fapt mize diferite. Dacă PSD luptă pentru întărirea dominației asupra CCR, pentru Klaus Iohannis această mișcare nu poate fi decât una de atragere și consolidare a unui capital electoral, mecanismul de numire fiindu-i defavorabil pentru un altfel de calcul.

Mai mult decât atât, jucători secundari în această ecuație fac deschideri importante în strategia președintelui: în 8 noiembrie 2018 deputatul USR Stelian Ion declară că partidul din care face parte pregateste un proiect legislativ care prevede schimbarea modalitatii de numire a judecatorilor CCR, astfel incat acestia sa nu mai fie alesi doar de catre politicieni, ci si de Consiliul Superior al Magistratilor:

„Vom propune schimbarea modalitatii de numire a judecatorilor CCR. Este o discutie pe care o purtam in partid, in grupul de juristi. Propunerea a fost lansata mai demult. Cu siguranta vom avea o astfel de propunere. Sunt mai multe variante. In orice caz, Constitutia, cum este acum, noi consideram ca nu va trebui sa se mentina, in sensul in care judecatorii de la CCR sa fie numiti doar de catre politicieni. Va trebui sa gasim o modalitate de numire a lor astfel incat sa fie implicata si autoritatea judecatoreasca”.

Acesta canibalizează, de altfel, o inițiativă mai veche a colegilor de opoziție, dar competitori direct pe electorat. În septembrie 2012, Alina Gorghiu scria pe blogul personal:

„Este evident ca se impun schimbari in functionarea Curtii Constitutionale. Si nu ma refer la modificarea legii de functionare a Curtii, (…), ci la schimbari profunde, care sa elimine disfunctionalitati si imixtiuni de orice fel. Mi se pare potrivit ca institutia Curtii Constitutionale sa fie incadrata la Inalta Curte de Casatie si Justitie, modificandu-se, implicit, si modul de numire a judecatorilor (care a nascut atatea controverse).”

Acuzele de imixtiune a politicului în deciziile Curții Constituționale au fost mereu prezente în discursul oamenilor politici, dar și al presei, ultimul exemplu de notorietate fiind fotografiile surprinse la Palatul Parlamentului în care Florin Iordache discută amical pe baza unor hârtii cu Daniel Morar. Momentul a fost cu atât mai controversat cu cât avea loc exact la doua zile dupa ce CCR a respins sesizările PNL și USR cu privire la Hotararea Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru legile Justiției, iar opoziția a anunțat ca va contesta la Curtea Constituțională legile justiției

Miza în numirea judecătorilor Curții Constituționale este uriașă pentru ambele părți. Dacă PSD a înregistrat în ultimii doi ani victorii uriașe, care i-au validat deciziile politice, pentru Klaus Iohannis CCR a fost unicul instrument de luptă cu PSD, pe fondul unei opoziții incorente din partea partidelor politice. Astfel, Klaus Iohannis a transformat, în ultimii doi ani, sesizările de neconstituționalitate ale actelor normative emise de către guvernul PSD într-o veritabilă armă de luptă politică. Deși de multe ori verdictele Curții au fost în defavoarea Președintelui, au fost suficient de multe cazuri în care deciziile celor nouă judecători au fost favorabile administrației prezidențiale, astfel încât aceștia să nu poată fi acuzați direct de politizare sau de joc favorabil Puterii.

Mai mult decât atât, au fost situații – este adevărat, nu foarte multe – în care hotărârile CCR ce au fost în favoarea sesizărilor depuse de către Klaus Iohannis, au adus o doză de disconfort pentru administrația controlată de către Liviu Dragnea. Și pot fi date cu titlu de exemplu decizia din februarie 2018 prin care se admite sesizarea Președintelui cu privire la legea administratei publice locale, cea de la finalul anului trecut privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi sau chiar pe cea de la începutul acestui an privind rangul de ministru și pensia specială pentru Avocatul Poporului.

Insă, această situație este pe cale să schimbe, și asta pentru că 3 mandate din cele 9 din conducerea Curții Constituționale sunt pe cale să se încheie. Dacă aruncăm un ochi pe prevederile ce stabilesc funcționarea acestei instituții vedem că: aceasta este alcătuită din 9 judecători numiți pe un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Acestia sunt numiti de către instituții diferite: 3 de către Camera Deputaților, 3 de către Senat, 3 de către Președinția României.

Cele trei mandate care expiră în acest an sunt o consecință firească a faptului că CCR se înnoiește cu o treime din numărul judecătorilor din trei în trei ani, fiecare dintre autoritățile competente desemnând câte un judecător.

Dar cine sunt judecătorii care pleacă în 2019 de la Curtea Constituțională?

Petre Lăzăroiu – a fost judecător al Curții Constituționale din septembrie 2008, beneficiind de un mandat întreg și unul parțial, la acea vreme neexistând prevedere specifică a legii care să prevadă că un mandat, fie și el limitat nu poate fi urmat de unul întreg. Deși acesta a fost numit de către Președinția României, el nu a putut fi considerat niciodată drept un apropiat al Președintelui Iohannis, acesta fiind pus in functie de către administrația Băsescu.
Prin urmare, prin această numire ce revine Președinției, putem să calculăm un câștig în dreptul actualului Președinte.

Mircea Ștefan Minea este judecător al Curții Constituționale din 15 iunie 2010. Acestuia îi expiră mandatul de drept, după cei 9 ani și a fost numit de către Camera Deputaților. Ceea ce trebuie spus este faptul că în 2010, acesta a fost numit la propunerea PDL, dar evoluția politică din ultimii ani îl plasează într-o zonă incertă.

Cel de-al treilea nume care pleacă din completul Curții Constituționale este cel al Simonei Maya Teodoroiu, cea care a fost numită de Senat, la propunerea PSD, în locul lui Toni Greblă, pe un mandat limitat, după ce legea a fost schimbată în sensul în care un mandat limitat este asimilat cu unul complet, în sensul imposibilității repetării acestuia.

Cei care rămân membri ai Curții Constituționale sunt Valer Dorneanu (numit în 2013 de către Camera Deputaților), Marian Enache (numit în 2016 de către Senat), Daniel Marius Morar (numit de Președinția României în 2013), Mona Pivniceru (numită în 2013 de Senat), Livia Stanciu (numită de Președinția României în 2016) și Varga Attila (numit de Camera Deputaților în 2016).

Ce are și ce primește PSD ?
Cu rezerva declarațiilor de imparțialitate și bune intenții din partea acestui for, cel puțin în deciziile importante, judecătorii sunt numărați într-o logică de simpatie politică. Continuând acest demers, e bine de văzut cine își sporește zestrea și cine pierde.

Astfel, Valer Dorneanu este considerat ca fiind un apropiat al PSD, acesta fiind parlamentar din partea partidului de guvernământ pentru nu mai puțin de două legislaturi (2000-2008). În aceeași logică este privit ca fiind asociat zonei PSD și Marian Enache, acesta venind la Curte în 2016, ca o numire a Senatului, anterior acesta fiind parlamentar din partea FSN, PDSR și PSD.

În majoritatea informală a partidului de guvernământ în interiorul CCR îl putem număra și pe Varga Attila, parlamentar UDMR din 1990 și până la numire, judecător care va merge solidar cu majoritatea care din care face parte partidul care l-a propus.

Lângă cei trei, PSD va face numiri în locul lui Mircea Stefan Minea și a Mayei Teodoroiu prin intermediul majorităților parlamentare. Deci, își va pune nume ce se vor regăsi în cercul de interese apropiat partidului. Tocmai de aceea, varianta vehiculată în unele discuții, de numire a lui Teodor Meleșcanu pare improbabilă: PSD nu ar renunța la configurarea unei majorități stabile în favoarea unui om apropiat de ALDE.
În acest context, la finalul verii 2019, PSD se va putea baza pe 5 voturi sigure din cele 9.

In actuala configuratie a CCR, PSD se bazeaza sigur pe 4 voturi: Dorneanu, Enache, Varga si Teodoroiu.  Prin numirea facuta in locul lui Teodoroiu, PSD îsi păstrează locul, dar prin numirea in locul lui Minea castigă un om, mai precis asigură un vot. Cu alte cuvinte, PSD trece de la 4 voturi sigure, la 5 voturi sigure, suficiente sa aibă majoritatea.

Pe cine numește Klaus Iohannis în locul lui Petre Lăzăroiu? Cum poate transforma o victorie a PSD într-un câștig electoral?
Singura numire directă pe care o poate face Klaus Iohannis este cea în locul lui Petre Lăzăroiu, omul pus de Băsescu pe locurile Administrației Prezidențiale. Trei nume sunt semnalate ca fiind în internțiile lui Klaus Iohannis: Simina Tănesescu (fostul consilier prezidențial), Augustin Lazăr (al cărui mandat expiră în aprilie) și Cristina Tarcea (care își termină mandatul la ICCJ în septembrie).

În egală măsură, dacă Laura Codruta Kovesi nu obține mandatul de procuror european, aceasta poate deveni una dintre cele mai interesante propuneri pentru Klaus Iohannis, care ar obține un dublu beneficiu:

  • Ar scăpa elegant de un potențial candidat incomod la președinție;
  • Ar capata satisfacția electoratului justițiaro-haștagian, nucleul dur al Codruței Koveși, transferat astfel către actualul președinte.

Deși, cuplează pe un capital de emoție mai redus, același rezultat cu miză mare în electoratul radical îl poate obține și prin numirea lui Augustin Lazăr, actualul procuror șef, aflat sub tirul administrației PSD.

De altfel, miza unei mișcări cu impact electoral este singura pe care poate să o aibă Președintele, în condițiile în care atât Livia Stanciu, cât și Daniel Morar sunt oameni fideli ai fostului președinte Băsescu. Livia Stanciu, atacată de Băsescu în ultimii ani, a trecut de partea președintelui Iohannis, dovadă fiind tocmai opiniile separate pe care aceasta le-a făcut de-a lungul timpului în cazurile în care Curtea a votat împotriva sesizărilor Administrației Prezidențiale. Al doilea om care ar conta într-o numărătoare informală în dreptul președintelui ar putea fi Mona Pivniceru, fostul ministru liberal al justiției.

Dar, dincolo de calcul matematic sec al unui mecanism care este deja pierdut pentru administrația prezidențială, capitalizarea electorală a unei numiri a unui om valorizat de segmentul rezistento – haștagian poate fi o miză importantă pentru Iohannis, cu atât mai mult cu cât gestul de desemnare poate fi sustinut de un demers parlamentar din partea celor de la USR și PNL care să completeze politic puzzel-ul captării electoratului haștagian în coșul electoral al Președintelui. Iohannis.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

4 comentarii pentru articolul „Invitații cristoiublog.ro – Julia Luca”

  • Peste tot în lume Curțile Constituționale se află în vâltoarea politică. În privința lor, a Curților, trebuie să avem o gândire rațională. Pe drept cuvânt se spune că, o Curte Constituțională este esențială în susținerea statului.
    Nu trebuie să arătăm cu degetul spre modalitatea de numire a judecătorilor.
    În marea majoritate a statelor, judecătorii constituționali sunt aleși, fie parțial, fie în totalitate, de către Parlament, Guvern și președintele statului.
    La întregul editorial scris de către distinsa invitată, aș mai completa faptul că, numirile judecătorilor de către Camera Deputaților și Senat se fac în urma unui vot.
    Așadar, cine deține majoritatea la momentul respectiv, își numește și judecătorii la Curtea Constituțională.
    Ghinion pentru partea dreaptă a eșichierului politic românesc! Terfeliștii rezistaci trebe să știe că depolitizarea CCR nu este chiar așa simplă.

  • Joiannis o va numi, in mod sigur, pe Kovesi , la CCR, întrucât nu va fi aleasa pt funcția de procuror general european !

  • Bine, Johaninis poa sa il pună pe cernat la cc, cu ocazia asta rupe un stalp de rezistenta din comentariile de pe cristoiublog.

    Odata rupt stalpul de rezistenta, se prabuseste si blogul sustinut de stalp, 1-0 Johannis, si cum se prabuseste in directia de rupere, se va prabusi inspre Cotroceni, la fel cu stalpul. 2-0 Johannis

    In felul ăsta, unul din statele paralele devine direct perpendicular. 3-0 Johannis

    • Un articol scris de o ignorantă haștag rezist. Judecătorii CCR nu sînt magistrați cum crede Julia-fomista lu Soros, ci sînt specialiști în Constituție. CCR nu are cum să treacă la corpul judecătoresc, la Înalta Curte, abea atunci s-ar politiza această instituție. Uitați-vă la Tarcea, prăpădita aia care e trup și suflet sorosismului, încă de pe cînd lua apărarea lu Kovesi și Statului paralel 😎 Parlamentul numește juzii CCR în funcție de voturile obținute de la popor, așa e normal. Vor la Înalta Curte, ptr ca CCR să înceapă să fie formată prin demenți ca Iohannis, cel ce confirmă judecătorii? sictir ș-un praz verde, ia-ți halucinogenele după ce-ți scrii însăilările astea stupide. 😎

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *